Invitaţie la parteneriat
Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ, fidelă faţă de angajamentele pe care şi le-a asumat în februarie 1990, la înfiinţarea sa, consecventă cu linia de conduită civică şi politică urmată de atunci şi până în ziua de azi, conştientă de situaţia grea în care România a fost adusă de clasa politică instaurată la guvernarea [...]
Apel împotriva dictaturii partidelor parlamentare
1.Partidele parlamentare, toate deopotrivă, sunt vinovate de situaţia grea, dezastruoasă, în care a ajuns România. Partidele parlamentare sunt în acelaşi timp principalii beneficiari ai acestui dezastru care a produs nu numai milioane de şomeri şi de înfometaţi, ci şi averi colosale dobândite de persoane certate cu legea, dar aflate în bună [...]
Alternanţele consonantice şi "amuţirea" lui i final
Alternanţele consonantice cele mai frecvente apar la consoana finală a rădăcinii, pentru a marca pluralul la substantive – la nume, în general, şi persoana a II-a singular la verbe. (Trecem în plan secundar alte alternanţe, care mai apar în flexiunea cuvintelor sau în derivarea unor cuvinte noi.) […]
Limbaj ca expresie a creativităţii
Poetul latin Ennius, în urmă cu doăzeci şi două de secole, întrcât vorbea bine trei limbi, latina, greaca şi etrusca, simţea/considera că are trei sufleter, trei inimi (tres anima). De atunci s-au tot calculat mărturii şi declaraţii, îndeosebi ale poeţilor, despre virtuţile artistice, poetice şi spirituale ale limbii, nelipsind, în acest [...]
Criteriul adevărului în definiţia limbajului
1.Limba ca sistem. Cea mai mare parte a lingvisticii din ultimele trei sferturi de veac, adică a lingvisticii de după Ferdinand de Saussure, a fost preocupată să demonstreze caracterul de sistem al limbii, acest atribut fiind identificat ca însăşi esenţa graiului omenesc, alături, fireşte de apartenenţa limbii la domeniul mai vast [...]
Romanitate etnică şi romanitate lingvistică
Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici ar fi fost foarte mic, neînsemnat. Prin latinofoni autentici s-ar înţelege vorbitorii nativi ai latinei, persoane pentru care limba latină era limbă maternă. Eventual singura limbă pe care o cunoşteau. [...]
Romanité ethnique et romanité linguistique
Nous nous proposons d’offrir a nos collègues quelques suggestions capables de nous encourager dans l’effort de trouver une réponse convaincante concernant l’origine ethnique de ceux qui ont répandu dans le monde antique la langue latine, la romanité. Nous pensons que tous ceux qui se sont occupés et s’occuperont encore d’études romanes [...]
Cunoaştere idiomatică şi cunoaştere ştiinţifică (marginalii la Wittgenstein)
§ 1. Când afli despre un mare filosof ca Ludwig Wittgenstein că este aşa de mare deoarece „ţelul său“ a fost „de a arăta că problemele filosofiei pot fi rezolvate printr-o înţelegere adecvată a modului de funcţionare a limbajului“ (s.n.) (vezi Grayling, Wittgenstein, Bucureşti 1996, editura Humanitas, p. 36), prima este [...]
Printre studentii anului I
Facultatea de limbi straine, sectia LMA, inainte de examen […]
Declaraţia lui Sabin Mănuilă
Subscrisul Dr. Sabin Mănuilă, domiciliat în New York, USA, 945, 5th Avenue:- fost Director General al Institutului Central de Statistică al României între anii 1932-1947; – fost Director General în Ministerul Sănătăţii (1927-1932); – fost Subsecretar de Stat la Preşedenţia Consiliului de Miniştri (1944-1945); – membru corespondent al Academiei Române; – [...]
Care libertate, domnule Gâdea? Şi care demnitate?!
În urmă cu vreo săptămână, pe Antena 3, la emisiunea moderată de tînărul domn Mihai Gâdea, au fost invitaţi domnii Paul Niculescu Mizil şi Ştefan Andrei să-şi depene amintirile şi impresiile legate de persoana şi “epoca” Nicolae Ceauşescu. Prestaţia celor doi domni tovarăşi a fost aproape fără cusur, prezentând într-o manieră [...]
Vina noastră sau vina lui Mircea Cărtărescu?
O vină istorică Pe la 3-4 ani. Mama îmi spune o istorioară. Un evreu îşi trimite copilul la un cioban ca să-l înveţe o limbă românească pură. După câteva luni, bate cineva la uşă: « Sunt eu, ciubanul, ţi-am adus cupilul ! » Râdeam de pronunţia aceea ciudată. Dar ce era [...]
Centenar Dumitru Mărtinaş
Onorată asistenţă, Găsesc de cuviinţă ca, mai înainte de orice, să vă felicit pentru organizarea acestui moment de rememorare a unei vieţi exemplare, dăruită adevărului şi dreptăţii. «Fericiţi cei însetaţi după dreptate!» răsună în bisericile noastre cântarea cea sfântă. Dar fericiţi merită să fie, adică răsplătiţi de Dumnezeu, şi cei care, [...]