Multă răbdare a mai avut Adrian Păunescu în discuţia sa cu Adrian Severin ! Un munte de răbdare ! Sau, altfel spus, servituţile inerente posturei de gazdă ! Numai că miza a fost deseori detot impersonală, astfel că mă bag şi eu în vorbă, deşi nu am citit interviul decât pe [...]
Sunt foarte surprins de intenţia vădită de a falsifica adevărul pe care o mărturiseşte – probabil fără voia sa, autorul articolului Lagărul de la Crăciuneşti, apărut în Evenimentul Zilei, joi, 14 februarie 2008. Cunosc în legătură cu acest subiect câteva date inedite. Mai întâi din familie: tatăl meu a avut o [...]
Sunt mulţi germanii care cred că ceea ce s-a petrecut la Bucureşti în ziua de 23 August 1944 a fost decisiv în pierderea celui de al 2-lea război mondial. Mulţi sunt şi germanii care nu ştiu nimic despre ziua de 23 August 1944. Pe scurt, pentru cei care nu cunosc subiectul, [...]
Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ, fidelă faţă de angajamentele pe care şi le-a asumat în februarie 1990, la înfiinţarea sa, consecventă cu linia de conduită civică şi politică urmată de atunci şi până în ziua de azi, conştientă de situaţia grea în care România a fost adusă de clasa politică instaurată la guvernarea [...]
1.Partidele parlamentare, toate deopotrivă, sunt vinovate de situaţia grea, dezastruoasă, în care a ajuns România. Partidele parlamentare sunt în acelaşi timp principalii beneficiari ai acestui dezastru care a produs nu numai milioane de şomeri şi de înfometaţi, ci şi averi colosale dobândite de persoane certate cu legea, dar aflate în bună [...]
Alternanţele consonantice cele mai frecvente apar la consoana finală a rădăcinii, pentru a marca pluralul la substantive – la nume, în general, şi persoana a II-a singular la verbe. (Trecem în plan secundar alte alternanţe, care mai apar în flexiunea cuvintelor sau în derivarea unor cuvinte noi.) […]
Poetul latin Ennius, în urmă cu doăzeci şi două de secole, întrcât vorbea bine trei limbi, latina, greaca şi etrusca, simţea/considera că are trei sufleter, trei inimi (tres anima). De atunci s-au tot calculat mărturii şi declaraţii, îndeosebi ale poeţilor, despre virtuţile artistice, poetice şi spirituale ale limbii, nelipsind, în acest [...]
1.Limba ca sistem. Cea mai mare parte a lingvisticii din ultimele trei sferturi de veac, adică a lingvisticii de după Ferdinand de Saussure, a fost preocupată să demonstreze caracterul de sistem al limbii, acest atribut fiind identificat ca însăşi esenţa graiului omenesc, alături, fireşte de apartenenţa limbii la domeniul mai vast [...]
Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici ar fi fost foarte mic, neînsemnat. Prin latinofoni autentici s-ar înţelege vorbitorii nativi ai latinei, persoane pentru care limba latină era limbă maternă. Eventual singura limbă pe care o cunoşteau. [...]
Nous nous proposons d’offrir a nos collègues quelques suggestions capables de nous encourager dans l’effort de trouver une réponse convaincante concernant l’origine ethnique de ceux qui ont répandu dans le monde antique la langue latine, la romanité. Nous pensons que tous ceux qui se sont occupés et s’occuperont encore d’études romanes [...]
§ 1. Când afli despre un mare filosof ca Ludwig Wittgenstein că este aşa de mare deoarece „ţelul său“ a fost „de a arăta că problemele filosofiei pot fi rezolvate printr-o înţelegere adecvată a modului de funcţionare a limbajului“ (s.n.) (vezi Grayling, Wittgenstein, Bucureşti 1996, editura Humanitas, p. 36), prima este [...]
Facultatea de limbi straine, sectia LMA, inainte de examen […]