r.gogu@gmail.com 216.131.107.56 |
MAREA RESETARE ÎN MIȘCARE – „Înghețarea Economiei Reale”, „Stare Permanentă de Război”… De Colin Todhunter – https://www.globalresearch.ca/land-confusion-great-reset-motion/5909874 Perturbările globale pe care le-am văzut în ultimii ani sunt frecvent prezentate ca o secvență haotică de evenimente: o „pandemie”, inflație, penurie de energie și război. Nu este de mirare că majoritatea oamenilor sunt confuzi. Cu toate acestea, o analiză structurală relevă o demolare controlată și mai deliberată a contractului social din secolul al XX- lea . Asistăm la o tranziție de la un model capitalist productiv, care necesita o forță de muncă de masă sănătoasă, la ceea ce Yanis Varoufakis numește o ordine tehno-feudalistă. După cum a identificat profesorul Fabio Vighi, sistemul financiar global a atins un punct de instabilitate terminală la sfârșitul anului 2019, evidențiat de prăbușirea pieței repo din SUA (unde băncile își acordă împrumuturi reciproce). Dacă acești bani ar fi intrat într-o economie funcțională, ar fi declanșat hiperinflație. Ținând populația acasă, elita a efectuat un plan de salvare ascuns care a păstrat dominația clasei financiare prin sacrificarea clasei de mijloc productive. Timp de decenii, economia Germaniei s-a bazat pe trei piloni: gaz rusesc ieftin, exporturi de înaltă tehnologie către China și o umbrelă de securitate americană. Până la sfârșitul anului 2025, toți trei au fost fracturați. După cum notează profesorul Michael Hudson, „sabotajul” conductelor Nord Stream a fost o necesitate structurală pentru elita financiară occidentală. Conflictul din Ucraina a servit unui scop: a dus la înlocuirea gazelor rusești prin conducte și la forțarea Germaniei de a dezvolta masiv infrastructura de gaze naturale lichefiate (GNL) și de a se baza pe GNL-ul din SUA. Spre deosebire de gazele din conducte, GNL-ul trebuie suprarăcit, transportat și regazificat, un proces care este în mod inerent de 3-4 ori mai scump. Rezultatul este că, în 2025, producția industrială germană este la cel mai scăzut nivel din anii 1990. Industrii grele precum BASF (produse chimice) și ThyssenKrupp (oțel) se mută în SUA sau China. Între timp, Germania își schimbă statutul de gigant industrial, mizând pe crearea de locuri de muncă în sectoare precum energia verde (inclusiv pe transformarea într-un „centru al hidrogenului”), semiconductori și microelectronică, robotică și biotehnologie și redirecționând capitalul său către cheltuieli anuale de apărare de 150 de miliarde de euro. În același timp, în timp ce Germania se prăbușește, City-ul Londra prosperă datorită volatilității globale. Printre altele, Brokerii din City tratează instabilitatea geopolitică ca pe o clasă de active volatile. Chiar dacă gospodăriile britanice sunt afectate de facturile la energie, centrul financiar rămâne profitabil prin extragerea de bogăție chiar din haosul pe care politica externă contribuie la producerea lui. Mai mult, City of London și-a asigurat poziția de intermediar indispensabil al pivotului energetic transatlantic. În timp ce gazul fizic își are originea în SUA și este consumat în Europa, arhitectura financiară și juridică a acestui comerț este gestionată aproape în întregime la Londra. Acestea sunt pariuri financiare pe prețul viitor al gazelor. Pe măsură ce volatilitatea crește, taxele și comisioanele extrase de traderii și casele de compensare din Londra cresc vertiginos. Acest lucru asigură că, în timp ce industria europeană se confruntă cu costuri ridicate ale energiei, firmele financiare din City suportă o taxă masivă din logistica aprovizionării cu energie de înlocuire. A fost ridicată la rangul de narațiune internă atotcuprinzătoare, folosită pentru a gestiona disidența internă și pentru a galvaniza publicul să se unească în spatele drapelului. Omul-spăimântător are o funcție psihologică vitală, transformând furia crescândă a celor săraci într-o datorie patriotică de a îndura greutățile. În cadrul acestui regim de „urgență permanentă”, orice acțiune sindicală, protest sau critică sistemică poate fi etichetată drept influență străină malignă sau subversiune, permițând statului să utilizeze noi puteri polițienești extinse pentru a suprima fricțiunile interne. Pentru a justifica redirecționarea a miliarde de dolari din veniturile fiscale de la serviciile publice deficitare către complexul militar-industrial pentru a crea „creștere” într-o economie în declin o încercare disperată de a reînvia un neoliberalism în prăbușire, statul trebuie să mențină un nivel ridicat de frică existențială. În Regatul Unit, Strategia Industrială de Apărare 2025 încadrează în mod explicit militarizarea ca un motor al creșterii, folosind spectrul unei invazii rusești pentru a legitima un transfer de avere subvenționat de stat către contractori de apărare de înaltă tehnologie. În acest sens, observăm și schimbarea statutului ființei umane. În era industrială, statul s-a „abonat” la clasa muncitoare, investind în sistemul național de sănătate (NHS) și în educație, deoarece avea nevoie de o populație aptă pentru a stimula producția. Inteligența artificială, robotica și declinul economic fac din ce în ce mai mult ca o mare parte din această forță de muncă să fie redundantă. Întrucât este posibil ca capitalul să nu mai considere reproducerea muncii dezirabilă sau profitabilă, statul își retrage abonamentul. Putregaiul vizibil din NHS este rezultatul unei dezinvestiții deliberate. (Piața asigurărilor private de sănătate din Marea Britanie a crescut la un nivel record de 8,64 miliarde de lire sterline, o creștere de aproape 14% față de anul precedent.) Dacă lucrătorul nu mai este necesar pentru producție, statul consideră asistența medicală un „cost neperformant” care trebuie lichidat. Datele arată că guvernul britanic a achiziționat cantități uriașe de midazolam (echivalentul a doi ani de stoc în doar două luni) la începutul anului 2020. Evaluarea impactului proiectului de lege privind adulții bolnavi în fază terminală (sfârșitul vieții) (mai 2025) a cuantificat oficial impactul asupra „beneficiilor și pensiilor”. Aceasta a estimat că, până în anul 10, statul ar economisi aproximativ 27,7 milioane de lire sterline pe an din plățile neplătite de pensii și beneficii datorate morților asistate. Prin accelerarea „excluderii” persoanelor în vârstă neproductive (ce s-a întâmplat cu sloganul de marketing din era COVID „salvarea bunicii”?), sistemul șterge miliarde din viitoarele datorii legate de pensii din bilanțul statului. Vom vedea elita continuând să lanseze narațiunea unei urgențe permanente sub pretextul crizei climatice și al amenințării rusești pentru a oferi disciplina ideologică necesară pentru a justifica o austeritate sporită. Între timp, identitatea digitală și monedele digitale ale băncilor centrale vor crea un sistem de supraveghere totală. În acest sistem emergent, cetățeanul este înlocuit de „subiectul gestionat”, al cărui acces la economie este condiționat de un scor de credit social. Renumitul autor Colin Todhunter este specializat în dezvoltare, alimentație și agricultură. Este cercetător asociat la Centrul pentru Cercetare privind Globalizarea (CRG). Este autorul următoarelor cărți: Surse: |
Cel mai criminal cartel de extorcare din istoria omenirii, care conduce din spate NATO si care a condus de-a lungul istoriei toate “descoperirile geografice” ce au colonizat lumea “nedescoperita” pregateste acum o noua actiune, Barbarosa 2.0.
Argumentele sunt mereu aceleasi la fel ca si interesele de a cuceri, jefui si coloniza. Este cartelul financiar international in ascunsa sa actiune.
„BARBAROSSA 2.0”
– Amenințarea NATO de a lansa „atacuri preventive” împotriva Rusiei
De Drago Bosnic – https://www.art-emis.ro/analize/barbarossa-2-0-amenintarea-nato-de-a-lansa-atacuri-preventive-impotriva-rusiei
În jurul erei napoleoniene, generalul prusac si teoreticianul militar Claus von Clusewitz a scris o carte intitulată „Despre război”. Unul dintre cele mai convingătoare argumente ale sale a fost postulatul că „războiul este o simplă continuare a politicii prin alte mijloace” . În esență, războiul nu este un eveniment brusc, izolat, care se întâmplă pur și simplu la întâmplare, ci mai degrabă un instrument al obiectivelor politice urmărite atunci când soluțiile diplomatice nu mai sunt viabile sau dorite de niciuna dintre părți.
Argumentul lui Clausewitz subliniază faptul că războiul este fundamental un act politic deliberat, cu un scop calculat cu atenție, mai degrabă decât o întreprindere pur emoțională sau violentă. Ultimele două sunt folosite doar pentru manipularea în masă, care servesc la convingerea populației că războiul este „just”.
Deși scris în urmă cu peste două secole, un argument atât de atemporal surprinde perfect modul în care funcționează războiul (și a funcționat încă de la începuturile omenirii).Acest lucru este valabil mai ales pentru Occidentul politic și agresiunea sa veche de secole împotriva întregii lumi.
De la zorii erei coloniale clasice până la sistemul neocolonial modern (sau poate chiar postmodern), cel mai josnic pol de putere din lume a ucis, mutilat și înrobit miliarde de oameni practic în fiecare colț’ al acestei planete nefericite. Populații native întregi (în special în America și Australia) au fost fie eliminate complet, fie aduse în pragul dispariției, jefuind lumea de societățile și civilizațiile sale unice.
.Din acest colonialism brutal au apărut țări precum Imperiul Britanic și Statele Unite, aducând mai multă mizerie, moarte și distrugere în alte regiuni „nedescoperite” ale lumii, în special în Africa și Asia, unde politicile occidentale genocidale au continuat cu aceeași ferocitate.
Argumentul lui Clausewitz conform căruia războiul este un act foarte deliberat a fost dovedit de nenumărate ori, cu o singură avertizare: Occidentul politic a devenit din ce în ce mai sofisticat în a provoca războaie și a le face să pară că nu au legătură cu agresiunea occidentală împotriva lumii. Ori de câte ori un adversar este prea puternic pentru o angajare frontală, Occidentul politic recurge la „lovituri joase” și sabotaj strategic în încercarea de a obține avantajul.
Acest lucru a fost valabil în special pentru Rusia și China, cele două superputeri globale cu care colonialiștii occidentali au fost întotdeauna îngroziți să lupte direct. Tocmai acesta este motivul pentru care tulburările, revoluțiile și războaiele locale au fost folosite împotriva ambelor țări, începând cel puțin la începutul secolului al XIX-lea și continuând până în zilele noastre (Războaiele Opiului, Războiul Crimeii, revoluțiile din Rusia și China finanțate de capitalul occidental, războaiele neocoloniale și încercările de a dezmembra ambele țări etc.).
Deși atât Moscova, cât și Beijingul au refuzat să renunțe și au continuat să lupte, daunele aduse societăților lor sunt practic imposibil de cuantificat. China a pierdut poste un secol de la începutul secolului al XIX-lea până la scârșitul secolului al XX-lea și încă nu și-a recăpătat pe deplin locul cuvenit pe arena globală.
Rusia a pierdut, de asemenea, mai mult de un secol după ce victoria din Primul Război Mondial i-a fost furată, împingând-o într-o perioadă de cel puțin o jumătate de deceniu de război civil, urmat de al Doilea Război Mondial la nici 20 de ani mai târziu.
Armele erau încă încinse în Europa și Pacific când SUA și Imperiul Britanic, aflat în declin, au conceput „Operațiunea de neconceput” și zeci de planuri similare care implicau lansarea a cel puțin 300 de bombe nucleare numai asupra Moscovei. Rusia a descoperit complotul și l-a anticipat dezvoltându-și propriile arme atomice, înăbușind pentru totdeauna visele umede ale Occidentului despre „impunerea voinței anglo-americanilor” asupra Kremlinului prin utilizarea focului nuclear infernal. Cu toate acestea, aceste planuri monstruoase nu au fost niciodată abandonate cu adevărat, ci doar amânate și lăsate pentru „vremuri mai bune”.
Occidentul politic pare să creadă că acele vremuri au sosit și că gigantul eurasiatic este mult slăbit din cauza nefericitei dezmembrari a Uniunii Sovietice. „Barbarossa 2.0” târâtoare a NATO este strategic aproape identică cu originalul lansat de predecesorul său geopolitic (și literal) nazist, deși condusă prin politici mult mai sinistre și cu adevărat machiavelice.
Cu toate acestea, scopul final este exact așa cum l-a descris Clausewitz – continuarea acelorași politici prin mijloace diferite. Totuși, deși calculul cu sânge rece al Occidentului politic este executat meticulos, este, de asemenea, dominat fundamental de una dintre cele mai periculoase iluzii din istoria omenirii – că Rusia poate fi învinsă.
Mai exact, amiralul italian Gisepe Cavo Dragone, Președintele Comitetului Militar al NATO a declarat recent pentru ”„Financial Times” că NATO are în vedere „măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid al Rusiei”. El a menționat o presupusă „creștere a atacurilor cibernetice susținute de Rusia, a operațiunilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian deasupra Europei – pe care NATO le-ar putea oglindi și multe altele, deoarece orice potențial «atac preventiv» asupra țintelor rusești ar fi justificat”.
Pentru a justifica acest atac preventiv, amiralul Dragone a insistat că un astfel de atac ar putea „în anumite circumstanțe și context să fie clasificat drept o acțiune defensivă”. De asemenea, el a adăugat o afirmație ridicolă conform căreia acest lucru ar fi „mai departe de modul nostru normal de gândire și comportament”.
Însăși ideea că beligeranța pură și sângeroasă este cumva „ieșită din comun” pentru cel mai criminal cartel de extorcare din istoria omenirii face ca orice ființă umană normală să-și piardă respirația și să aibă convulsii din cauza râsului excesiv.
Mai exact, pentru oricine care nu a trăit intr-o cavernă în ultimele trei-patru decenii, câte războaie NATO poate număra doar din cap?
Fără a lua în considerare războaiele anterioare și începând doar cu era post-Război Rece și agresiunea directă asupra Irakului (de două ori), Serbiei (Iugoslaviei), Afganistanului, Siriei, Libiei, Ucrainei, acum Venezuelei etc., au existat zeci de invazii oficiale și războaie „civile” neoficiale orchestrate de NATO, care au dus la milioane de morți civili.
Evident, niciun oficial NATO sau ofițer militar nu a fost vreodată tras la răspundere pentru marea de sânge lăsată în urma lor. Nu vorbesc decât despre „greșeli” , dar nicio „instanță penală internațională” nu a considerat vreodată aceste recunoașteri suficient de ciudate pentru a merita atenția „dreptului și justiției internaționale”.
Dimpotrivă, Occidentul politic a abuzat la maximum de așa-numita „ordine mondială bazată pe reguli” pentru a justifica distrugerea de către NATO a respectivelor țări și chiar a prezentat totul ca un fel de „nobilă misiune umanitară”.
Cel mai agresiv cartel de extorcare din lume este acum hotărât să promoveze narațiunea că există încă o „cauză dreaptă”, doar că de data aceasta din nou împotriva Rusiei (pentru Dumnezeu știe când în ultimii 800 de ani).
„Opresiunea malefică a bietului NATO” de către Moscova este momeala supremă pentru publicul occidental în ceea ce Washington DC, Londra și Bruxelles-ul consideră aparent „ultima lor șansă de a învinge Rusia”.
Evident, nu au ascultat niciodată sfatul regretatului lor mareșal Bernard Montgomery a cărui primă regulă de la pagina 1 a manualului de război era” : „Nu marșați asupra Moscovei”. Este extrem de greu de imaginat că oameni precum amiralul Dragone nu au auzit niciodată de acest sfat (practic, un ordin). Cu toate acestea, se pare că aroganța lor îi face să creadă că știu mai bine decât unul dintre oamenii care au purtat un război real și au învins armatele naziste în Africa de Nord și Europa de Vest.
Tesla lui Zelenski
În data de 16 noiembrie 2025 blogul ioncoja.ro mi-a publicat un articol despre caderea Citadelei https://ioncoja.ro/operatia-citadela-prin-care-rusii-au-dat-o-palma-occidentului/ articol care a stranit multe controverse.
Pe de o parte este un fapt imbucurător, fiindca de multa vreme n-am mai avut atâtea comentarii la un articol. Evident ca au fost destule care au negat cele scrise în articol, probabil pe drept. Mie însă mi-a plăcut valoarea literară a sursei dupa care m-am insiprat, dar este foarte posibil ca sursa mea sa fi realizat o dezinformare. Ce sa spun altceva, decăt că au păţit-o şi alţii la case mai mari.
Numai că, la o lună de zile, acea dezinformare a devenit brusc realitate. Acum nu mai este vorba de Citadela din preajma Odesei, ci de însăşi portul Odesei. Dar s-o luăm cu binişorul, de la început. În data de 29.11.2025 toată presa românească scria despre lovirea a două nave aflate pe lista sancţiunilor, care voiau să intre în strâmtoarea Bosfor. Navele „Kairos” şi „Virat” , dar care au fost lovite de drone marine „Babysea” ucrainiene.
Cei mai agresivi au fost cei de la deefenseromania.ro, care au avut titlul „Ucraina a deschis oficial vânătoarea flotei fantomă din Marea Neagrâ. https://www.defenseromania.ro/foc-la-gurile-bosforului-foto-video-ucraina-confirma-vanatoarea-flotei-fantoma-si-deschide-un-nou-front-impotriva-rusiei_638618.html
Eu nu ştiu dacă punerea unor nave pe lista sancţiunilor dă dreptul unui stat ca să atace militar navele respective, punând în pericol echipajele şi poluând apele mărilor. Eu cred că Ucraina a încălcat nişte norme internaţionale care dau dreptul oricărei nave să circule unde vrea ea, fiindcă punerea unor nave pe o listă, nu poate înlocui nişte tratate internaţionale de liberă circulaţie. N-am văzut niciun stat european, UE, sau altele, care să fi protestat contra acestei încălcări grave a acelor tratate.
Numai că acest gest necugetat al naziştilor… Apropo, un comentator m-a tras de urechi pe FB să nu le mai spun ucrainienilor nazişti. Eu le spun nazişti de 2 ani, dar acum am vânt în pânze fiindcă planul american în 28 de puncte are unul special destinat denazificării Ucrainei. Aşa că acum am şi mai multe motive să le spun nazişti, nu-i aşa, în temeiul parteneriatului strategic SUA-România. Am deci de vreo două luni şi baza legală să le spun pe nume.
Deci, ce au realizat naziştii? Şi-au dat cu tesla în genunchi, fiindcă au dezlegat ruşilor mâinile ca să facă şi ei la fel. La urma urmei, dreptul internaţional e acelaşi pentru toţi. Dacă Ucraina are dreptul să scufunde nave puse pe o listă, de ce n-ar face şi Rusia o listă, ca apoi să scufunde şi ea navele respective? De ce lista occidentalilor să fie ma cu moţ decât a ruşilor?
În data de 19 decembrie, ruşii au atacat portul Odesa cu rachete balistice, distrugând „masiv” infrastructura portuară a Odesei. https://www.libertatea.ro/stiri/atac-rusesc-odesa-ucraina-port-morti-si-raniti-5564097#:~:text=Un%20atac%20masiv%20rusesc%20asupra%20infrastructurii%20portuare%20din,raportului%20Serviciului%20de%20Urgen%C8%9B%C4%83%20de%20Stat%20al%20Ucrainei.
Nu pricep de ce antiaeriana naziştilor n-a doborât nici o rachetă balistică rusească. Că dacă doborau măcar una, era mult mai uşor să spună că au doborât trei. Un atac din nopatea precedentă, a avariat un pod pe ruata Odesa-Reni, ceea ce a silit Moldova să închidă nişte puncte vamale.
Evident că presa românească aservită globaliştilor, ne dă adevărul cu ţârâita. Newsweek e şi mai hotărât. Ne spune mai întâi că n-au fost raportate victime, ca apoi să spună că au fost opt persoane ucise. Newsweek mai spune că „ruşii atacă furibund infrastructura de transport şi portuară a Odesei, dar nu reuşesc s-o distrugă.”
https://newsweek.ro/international/video-rusii-ataca-furibund-infrastructura-de-transport-portuara-din-odesa-dar-nu-reusesc-s-o-distruga
Chiar nu reuşes s-o distrugă? Ia uite ce scrie însuşi Zelenski pe twiter în 21 decembrie:
This week, Russia has launched about 1,300 strike drones, almost 1,200 guided bombs, and nine missiles of various types into Ukraine. The Odessa region and our south have been particularly affected, — Zelensky
Deci, 1300 de drone şi 1200 de bombe ghidate, au fost lansate asupra Ucrainei în 19 decembrie. Regiunea Odesa şi sudul au fost in mod special afectate. Eu nu-mi aduc aminte ca să fi existat un atac rusesc de o asemenea intensitate în ultimii doi ani. Câd ruşii atacau cu 400 de drone, 3 rachete balistice şi 10 bombe zburătoare, era deja mult. Deci, portul Odesa e cu siguranţă făcut praf.
După informaţiile mele de pe Youtube, care evident ca pot fi contrazise, portul Odesa a pierdut toată infrstructura portuară, depozitele aferente, mijloacele de transport, au fost bombardate podurile, depozitele de comustibil. Iar două nave aflate la dană, au fost lovite şi incendiate. Deci ruşii au scufundat şi două nave de transport, nu contează a cui erau. Deci „vânătoarea flotei fantomă a Rusiei” are consecinţe grave.
Presa românească nu zice nimic de cele două nave, dar „Libertatea” reclamă o „poluare cu ulei vegetal în Marea Neagră, care ar fi ” un dezastru ecologic”. Eu ştiu că uleiul vegetal este biodegradabil aşa că nu este aşa de gravă, faţă de poluarea cu ţiţei pe care a creat-o Ucraina în apele turceşti.
https://www.libertatea.ro/stiri/poluare-cu-ulei-vegetal-in-marea-neagra-dupa-atacurile-efectuate-de-rusi-asupra-portului-odesa-un-dezastru-ecologic-5568155
Probabil că această poluare vine sau de la una din navele scufundate, sau de la un depozit de ulei din port, care a fost distrus de ruşi. Dar, hai să vedem ce infuenţă au atacurile ruseşti asupra exporturilor de produse agricole ale Ucrainei. G4Food.ro, are un subtitlu sumbru îîn articolul său din 24.12.25: „Scăderea la extremă a operativității principalelor porturi” (ucrainiene). datele sunt din 22.12.25 şi arată deja scăderi masive. Dar, sunt sigur că în ianuarie „scăderea la extremă” ca fi şi mai grozavă.
Tot de pe Youtube am văzut un film care afirma că ruşii au minat toate canalele navigabile din faţa porturilor ucrainiene, astfel că nici o navă nu va mai putea intra şi ieşi din aceste porturi. Dacă ştirea e adevărată, vor fi consecinţe grave şi pentru portul Constanţa, pentru că orice navă care transportă grâu ucrainian prin portul nostru, ar pute4a fi scufundată de ruşi. Şi dacă ruşii vor mina toate canalele care duc la portul Constanţa, acest port va fi paralizat pentru o lungă perioadă.
Ruşii au tehnica de aruncare a minelor din avioane şi cu dronele, aşa că nu e nevoie de vase maritime pentru a bloca un port. E foarte simplu pentru ei să blocheze tot transportul din Marea Neagră, dacă noi nu nţelegem că exportul de produse agrare ucrainiene e periculos. Trebuie sistate toate legăturile ocmperciale cu Ucraina prin portul Constanţa, inclusiv tranzitarea de material militar pentru Ucraina prin portul Constanţa.
Aşa că Zelenski şi-a nimerit cu tesla ambii genunchi şi nu mai poate să-l salveze nimeni. Dar s-ar putea cu aceaşi teslă să ne lovească şi pe noi.