• Cu gândul la Europa de mâine. (1) Votul participativ
    nicu.piriu@gmail.com78.97.92.176

    Este un text admirabil. A fost o încântare pentru mine citirea lui. Domnul profesor are dreptate, iar discursul său este plin de elocinţă şi musteşte de logică. În timp ce citeam mă gîndeam cum o va scoate la capăt cu criteriile axiologice care vor stabili valoarea votului exercitat de cetăţean. Citind mai departe am înţeles că nu aceste criterii contează, ele pot să fie decise şi, în opinia mea, aplicabile tehnic. Ceea ce conteză ar fi adoptarea principiului. Un principiu de altfel foarte corect.
    Fiindcă oricîte vieţi aş mai trăi de aici înainte, nimeni nu mă va putea convinge că la un plebiscit votul meu are aceeaşi valoare cu votul analfabetului din parc care scuipă seminţe în timo ce-şi molfăie ciunga de la înălţlmea spătarului de bancă pe care stă cu picioarele, aceasta fiind ipostaza paşnică a ipochimenului. Poate de aici ar trebui început, de la modul de desfăşurare al referendumurilor, deşi, după experienţa de pînă acum a celor cinci referendumuri româneşti, mai bine ne-am lipsi de genul acesta de consultare, atîta vreme cît stă la mîna unor tîlhari şi nici măcar un sistem de vot participativ nu poate garanta că vor deveni caduce spusele „proşti, da mulţi”.
    Din păcate acest sistem de vot „participativ” nu va putea deveni operabil în cursul vieţilor noastre, rămînînd doar o terie seducătoare, de înfăptuit cîndva in viitorul omenirii.
    Fiindcă ne lovim de sistemul actual prin care acordul asupra principiului participativ trebuie făcut prin obţinerea aceptului majorităţii cetăţenilor ce se vor prezenta la un referedum organizat pe baza sufragiului „egal”. Şi, în mod sigur oamenii vor alege votul egal în defavoarea votului „participativ”, chiar dacă după aceea nu vor mai trece pe la votare preţ de cîteva cicluri electorale.
    De fapt nici nu putem organiza un referendum pe o astfel de idee câtă vreme facem parte din Organizaţia Naţiunilor Unite, dar nu fiindcă respectăm carta(fiindcă sunt articole pe care statul nostru nu le respectă), ci fiindcă am încălca articolul 21 punctul 3 referitor la sufragiul egal:
    „ART. 21
    1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
    2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
    3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.”
    Vezi: http://www.anr.gov.ro/docs/leg…
    Poate ar fi mai util să se legifereze aplicarea unei sancţiuni pentru neparticiparea la vot, şi cred că cea mai bună pedeapsă ar fi excluderea absentului de pe listele electorale ce se vor stabili la următoarele alegeri, interzicerea dreptului de vot fiind o măsură temporară vizînd corectarea unui comportament de nedorit, măsură care nu intră în conflict cu articolul 21 citat mai sus. După trecerea următorului ciclu electoral, alegătorul reintră pe listele de votanţi, iar dacă nu votează nici atunci dreptul de vot i se suspendă iarăşi, tot un ciclu.
    Şi aşa listele de alegători permanenţi au o particularitate foarte interesantă, în sfertul de veac ce a trecut, în condiţiile declinului demografic evident şi al unei emigrări substanţiale, numarul de alegători înscrişi pe liste a crescut nejustificat de mult, de la o alegere la alta tot s-au înmulţit alegătorii, şi să nu vină nimeni să-mi spună că este urmarea îmbătrînirii populaţiei.
    Total alegători înscrişi în liste:
    Parlamentare 2012 18.423.066
    Parlamentare 2008 18.464.274
    Parlamentare 2004 18.449.676
    Parlamentare 2000 17.699.727
    Parlamentare 1996 17.218.654
    Parlamentare 1992 16.380.663
    Astfel că s-a ajuns ca pentru decembrie 2016 să avem 18.935.857 alegători înscrişi în registrul electoral, număr care include şi pe cetăţenii care vor împlini 18 ani pînă la data de 11-XII- 2016, dar şi 609.962 cetăţeni cu domicilul sau reşedinţa în afara ţării.
    ( Vezi http://parlamentare2016.bec.ro… )
    Ar mai fi de menţionat că recemsămîntul din 2011 a furnizat o populaţie stabilă de 20.121.641 atunci cînd a fost gata. Şi dacă studiaţi datele s-ar putea să găsiţi acolo ceva ce constituie cea mai gravă problemă a românilor, mă mir cum de nu s-a inflamat nimeni din presa(sau poate n-am aflat eu), deşi e trebă de CSAT.
    http://www.recensamantromania….
    Revin cu amănunte. Posibil şi cu prima fraudă electorală u. s. r.

    *

    Nota redacției: De necrezut! În 1992 erau 16 milioane de români cu drept de vot, iar în 2016, la alegerile din decembrie, sunt înregistrați 19 milioane de români cu drept de vot! Ce se urmărește prin acest fals grosolan?! La ce le trebuie să umfle numărul persoanelor cu drept de vot?