 CD1.924 aprobate denitsoc@gmail.com 216.169.141.127
VOLEURI DE SANCTIUNI Pe 8 iunie, Pentagonul a anunțat cea mai mare extindere de până acum a listei sale de companii militare chineze, mărind lista la 188 de entități de la 134 anul trecut. Actualizarea a cuprins nume importante din domeniul tehnologiei civile, inclusiv Alibaba, BYD și Baidu, extinzând lista neagră mult dincolo de sectorul apărării și adâncind îngrijorarea la Beijing că Washingtonul folosește desemnări de securitate națională pentru a viza industria tehnologică comercială a Chinei. Decizia SUA de a extinde așa-numita listă a entităților militare-industriale din China are ca scop protejarea securității naționale și respectarea angajamentelor de neproliferare. Decizia Washingtonului de a viza firme chineze de top din mai multe sectoare a scos la iveală adevărata sa intenție de a limita industria tehnologică a Chinei în spatele unei fațade de securitate națională. Washingtonul a adăugat zeci de firme chineze pe lista sa de presupuse companii legate de armată, o listă care include acum Alibaba, BYD și Baidu. Mai multe dintre aceste firme au respins desemnările ca fiind nefondate. China a ripostat pe 22 iuni2 2026 la Washington cu o dublă acțiune de represalii, import-export, interzicând departamentelor guvernamentale să cumpere produse de la 46 de contractori americani din domeniul apărării și incluzând pe lista neagră 10 companii americane de la primirea de exporturi chinezești de produse cu dublă utilizare. Escaladarea vine la câteva săptămâni după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a vizitat Beijingul în perioada 14-15 mai pentru un summit cu președintele chinez Xi Jinping, pe care ambele părți l-au descris ca fiind productiv. Administrația Trump a declarat că China a fost de acord să achiziționeze mai multe produse agricole și aeronave americane ca parte a discuțiilor. Cu toate acestea, bunăvoința s-a dovedit a fi de scurtă durată. Ministerul Finanțelor a anunțat că entităților de achiziții le este interzis să achiziționeze produse fabricate de cele 46 de firme americane, o listă condusă de Lockheed Martin Corporation și Raytheon Missiles & Defense. Restricțiile, care scutesc întreprinderile finanțate de SUA care operează în China, au intrat în vigoare imediat. În același timp, Ministerul Comerțului din China a adăugat 10 entități americane pe lista sa de control al exporturilor în temeiul Legii Chinei privind controlul exporturilor, interzicând exportatorilor chinezi să le furnizeze articole cu dublă utilizare. Lista include companiile minerare de pământuri rare MP Materials Corp și USA Rare Earth, alături de producători de drone și electronice de apărare precum Red Cat Holdings, Teal Drones și Ball Aerospace & Technologies Corp. „Cele două măsuri dezvăluite în aceeași zi sunt un răspuns la utilizarea repetată de către Washington a sancțiunilor unilaterale și a listelor de entități pentru a suprima întreprinderile chineze, inclusiv adăugarea nefondată a firmelor chineze pe așa-numita listă de entități militar-industriale”, a declarat Li Yong, membru al consiliului executiv al Societății Chineze pentru Studii OMC „Măsurile de control ale Chinei au limite bine definite, vizând doar articole legate de provizii militare și producție militară”. „În contrast puternic, SUA își lărgește în mod arbitrar domeniul de aplicare al represiunii, fabricând legături militare fictive pentru companii cu relevanță militară zero ca o scuză pentru a viza sectorul high-tech al Chinei.” a mai spus el. Cele două măsuri de represalii ale Beijingului au fost calibrate pentru a maximiza presiunea asupra contractorilor de apărare și furnizorilor de pământuri rare din SUA, cruțând în același timp firmele străine cu operațiuni comerciale active în China. „Primele opt companii acoperă ecosistemul american de drone mici, lanțurile de sarcină utilă aerospațială, platformele de vehicule tactice ale armatei și sistemele de supraveghere subacvatică”. „Produsele lor necesită o consecvență extremă în calitatea materialelor, inclusiv performanța magneților permanenți, acoperiri cu indiu de înaltă puritate și stabilitate ceramică specială. China este furnizorul dominant al acestor minerale critice, iar un astfel de lanț de aprovizionare nu poate fi pur și simplu înlocuit peste noapte.” spune un editorialist din Henan care folosește pseudonimul „Sanding Sugar”. Planul Americii de a-și revigora sectorul pământurilor rare tocmai a lovit un zid de conformitate. În ceea ce privește interdicția impusă de Ministerul Finanțelor la 46 de firme americane, autorul afirmă că Beijingul dorește să transmită SUA două semnale. Interdicția chineză totusi exceptează, de asemenea, în mod explicit întreprinderile finanțate de SUA care operează în China, astfel încât afaceri precum furnizorii de componente Apple sau producătorii de echipamente medicale care operează pe piața chineză vor fi exceptate. Intenția Beijingului a fost de a împărți firmele americane în două tabere, recompensând-o pe cea cu operațiuni comerciale autentice în China, în timp ce o pedepsește pe cea care tine de sectoarelor americane de apărare și necesită pământuri rare. Aceste represalii transmite un mesaj mai profund decât simpla răzbunare. Dacă Washingtonul vrea să vorbească, să vină cu respect. Dacă vrea să lupte, China se va conforma lejer. Unii analisti economici “grijulii” spun că Beijingul trebuie, de asemenea, să fie atent ca măsurile sale de represalii să nu descurajeze investițiile străine de care are nevoie urgentă. Dar la o analiză mai atentă se observă că asemenea avizări sunt gratuite, scoase din burtă. Investițiile străine directe (ISD) totale provenite din afara Chinei reprezintă o fracțiune relativ mică din economia internă totală. Capitalul străin reprezintă, în general, aproximativ 2% din produsul intern brut anual al Chinei. Iar investițiile din SUA reprezintă aproximativ doar 4% din totalul investițiilor străine directe (ISD) din China. Aceiasi analisti “binevoitori” mai avizează: “Este nerealist ca China să se decupleze de Occident. Piețele occidentale nu pot fi înlocuite rapid, piețele emergente nu pot încă umple deficitul de comenzi al Chinei, iar unii parteneri comerciali de peste hotare vor evita în liniște firmele chineze de pe lista neagră, mai degrabă decât să riște să încalce regulile americane.” Aparent avizarea este logică dar nu si realistă căci in ultimii 10 ani de cand SUA a inceput să sanctiuneze vizibil companiile chinezesti pentru a opri avantul tehnologic al Chinei, comertul cu SUA si tările din trena lor a cunoscut o scădere drastică, de circa 60%. Pandemia a produs marea decuplare si de atunci incoace nu s-a mai văzut nici o revenire, ci o continuă descrestere a volumului de importuri chinezesti. Pietele asiatice, Orientul Mijlociu, Africa si America de Sud au cunoscut o crestere a schimburilor comerciale ce nunumai că a compensat descresterea occidentală dar au dus la un spor de 6% a exporturilor Chinei in această perioadă. Probabil că shimbul de sanctiuni intre cele două state va continua cat timp va exista dorinta elitelor să stopeze dezvoltarea impetuoasă a tehnologiei si stiintei chinezesti. Loviturile din volé rămanad o specialitate a Chinei ce nu poate fi surprinsă de gesturile spasmodice ale arogantei neputincioase ale SUA. Atlanta 23/06/2026 |
Distribuie!
Un comentariu
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
BINE ATI VENIT
De CD
Stiu că voi credeți incă in titlurile articolelor financiare din gazetele mainstream care susțin că cele mai recente politici comerciale și manevre de politică externă ale Washingtonului reușesc să limiteze influența globală a Beijingului.
Dar vestea pe care am să vă o dau acum poate că vă va face să vedeti realitatea, care este departe de ce scriu gazetele, toate abonate la Agentia Reuter, toate apartinand kabalei financiare.
În timp ce comentatorii politici se concentrează pe dezbateri tarifare superficiale, summituri diplomatice de rutină și iluzii optice, o fractură macroeconomică ireversibilă tocmai s-a desfășurat în liniște, în spatele ușilor închise, urmând principiile structurale de înaltă performanță în contradictie cu coloana vertebrală financiară a lumii occidentale.
Pentru a urmări strategia formulei de atractie in capcană nu trbuie să apelăm la criminalistică ci doar la fapte verificabile pentru a putea analiza un dezastru geopolitic devastator: cum a construit Beijingul sistematic o capcană economică uluitoare, hiperspecifică, de 3 trilioane de dolari – și exact cum a intrat America orbește în ea.
Trebuie să privim dincolo de acoperirea media standard pentru a face o analiză brută a mecanismelor economice ascunse, a rezervelor masive din umbră și a fluxurilor de capital susținute de stat, care definesc această tranziție istorică. Nu este vorba doar despre deficite comerciale localizate sau dispute privind proprietatea intelectuală; este un joc de putere structural coordonat, cu mize mari, conceput pentru a transforma lichiditatea globală folosită ca armă și a restructura rețelele de datorii transfrontaliere.
Datele concrete, asimetriile severe ale costurilor și dinamica structurală profundă a puterii care dezvăluie cum această capcană de 3 trilioane de dolari depășește complet efectul de levier financiar unilateral occidental, asigură liniile de aprovizionare globale critice și accelerează fundamental erodarea hegemoniei economice americane.
Stabilind in ultimele două decade o structură indusrtrială complexă, independentă si completă, de un inalt nivel tehnologic, asigurand sursele de materii prime să functioneze ferm si continuu fără putinta vanzătorului de a invalida contractul fără despăgubiri uriase, practicand un pret modic, convenabil, fără ca să afecteze calitatea de exceptie a produselor tehnologice, China a construit practic o capcană de 3 trilioane de dolari – și America a intrat pur și simplu în ea ca intr-un magazine de jucării.
Nu are rost să intrăm in amănunte tehnice si logistice, oricine vrea să vadă poate să
realizeze că o iesire dintr-o asemenea capcană este un proiect deja tardiv si oricate leviere financiare s-ar folosi banii nu pot inlocui intotdeauna produsele.
Banii pot fi o expresie a produselor dacă nu sunt tipăriti dincolo de orice limită a decentei financiare, dar produsele nu se vand pe orice bani. Cine detine productia poate alege banii pe care să-i accepte in schimbul produselor.
Nu este o teorie nouă este realitatea curentă care face deja ca hegemonia să dispară si o noua ordine globală, multilaterală, multipolară si cooperantă să se instaleze curand, pasnic dacă ambitiile si aroganta se vor tempera si se va vedea că toată lumea este invitată la masa cu scaune egale, a cooperării win-win globale.
Cei care vor dori război vor suferi nu doar infrangerea dar si izolarea totală ce ii va urmări. Din izolare le va fi imposibil să mai starnească conflicte si războaie profitoare.
Hegemonia s-a incheiat si ea cu un mic război in Golf după care fostul hegemon s-a trezt interzis de la mărfurile ce si le doreste, in special cele necesare să-si refacă armele si munitiile pierdute si consummate in Golf.
Lumea a ales deja a inceput să circule cu incredere si incantare pe bulevardele desprinse din Initiativa Centura si Soseaua, o altă investitie colosală a Chinei de 1,41 trilioane de dolari. Cine s-a asternut la drum are pe ce dormi linistit – dormi cum iti asterni. Toate drumurile duc la Noua Bancă de Dezvoltare a BRICS, plătile se fac in moneda natională fără taxe, si la un cost minim de tranzactie bancară de sub 2% fată de de doua ori 11% cat practică tipăritorii de dolari.
Magazinul China este deschis numai pentru tările pasnice si pentru marfuri civile, se pot accesa nu numai produse dar si tehnologie. China furnizează la preturi foarte convenabile sisteme AI deschise, deci le poti prelua si modifica după necesităti.
Pare un vis neadevărat pentru cei ce vor să-si dezvolte tehnologia, civilizatia, confortul, dar este un cosmar pentru cei care nu mai pot să paraziteze prin profit.
Bine ati venit in era cooperării win-win.
Atlanta 24/06/2026