Marie L., in virsta de 23 de ani, care afirmase in urma cu citeva zile ca a fost victima unei agresiuni antisemite in metroul din Paris a recunoscut in fata anchetatorilor ca a mintit.

Retinuta, in urma audierii, pentru “denuntarea unui delict imaginar”, femeia a recunoscut in final ca a inventat intregul scenariu al agresiunii antisemite. Ea risca o pedeapsa de sase luni de inchisoare si o amenda de 7500 de euro.

Femeia declarase vinerea trecuta ca in timp ce se afla in metrou impreuna cu fetita ei in virsta de un an, a fost jefuita de sase tineri, dintre care patru avind trasaturi magrebiene. Le-a spus anchetatorilor ca acestia i-au scotocit prin poseta si, vazind pe cartea de identitate ca locuieste in arondismentul 16 (cartier considerat preponderent evreiesc), i-au adresat insulte cu caracter antisemit, i-au sfisiat hainele, i-au desenat doua zvastici pe burta si i-au taiat o suvita de par. Toate acestea, sub privirile impasibile ale celorlalti calatori din metrou.

Confruntata cu neconcordantele din propriile ei declaratii, cu declaratiile unor martori care au vazut-o cu hainele sfisiate inainte de a se urca in metrou si cu lista apelurilor telefonice care a demonstrat ca anuntase agresiunea cu o ora inainte ca aceasta (tot dupa declaratiile ei) sa se produca, Marie L. a sfirsit prin a recunoaste ca si-a inscenat propria agresiune. Ea a spus ca a facut asta pentru ca “se simtea singura si lucrurile nu mergeau asa cum trebuie in viata ei”. Anchetatorii au constatat ca Marie mai depusese in ultimii ani sase plingeri denuntind diverse agresiuni asupra sa, nici una neputind fi dovedita. De asemenea, mama “victimei” a adus in discutie sanatatea mintala a fiicei sale. Potrivit unui comisar, femeia a declarat la ancheta ca se simtea singura si voia sa atraga atentia asupra sa.

“Instrumentalizari” si “stigmatizari” – reactiile “liderilor de opinie”

Fara sa astepte concluziile anchetei, liderii de opinie francezi, in frunte cu presedintele Chirac si ministrul de interne Villepin, condamnasera cu indignare atacul iar mass-media oficiala deplinsese “valul de antisemitism care s-a abatut aspura Frantei”. Presa straina se aratase si ea ingrijorata de cresterea antisemitismului in Franta si amintise ca atacul survenise la doar o zi dupa ce presedintele Chirac lansase un apel la toleranta.

Miscarea impotriva rasismului si pentru prietenia intre popoare (MRAP), una dintre cele mai influente organizatii de stinga din Franta, se asociase si ea duminica valului de reactii publice, denuntind intr-un comunicat “o agresiune antisemita publica lasa si intolerabila”. Marti, dupa aflarea deznodamintului, organizatia nu s-a jenat sa mai emita un comunicat, in care deplingea, de aceasta data “tendinta de culpabilizare a unor populatii deja stigmatizate”. MRAP a mai denuntat “cu tarie afirmatiile iresponsabile ale unor persoane care au profitat de acest caz pentru a instrumentaliza, o data in plus, antisemitismul impotriva unei populatii determinate, alimentind tensiunile intercomunitare”. Cu alte cuvinte, oricare ar fi realitatea, tot ei au dreptate. De unde se vede ca o doza zdravana de ipocrizie te ajuta sa treci cu succes peste un moment penibil si chiar sa-l intorci in favoarea ta.

Dan Ghita (AlterMedia)