În timp ce „presa mare” de la noi se face că nu vede sau difuzează doar crâmpeie de informații zdravăn filtrate, la doar câteva sute de kilometri de granița României se fac pregătiri intense de război. Ceea ce a răzbătut până acum pe la noi sunt informații sporadice despre mișcări masive de trupe și echipament militar operate de Rusia la granița cu Ucraina sau „sprijinul neclintit” anunțat de noul Președinte american Joe Biden pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei. Mai nimic, însă, despre piesa centrală a acestui „puzzle” care se formează rapid la o aruncătură de băț de granițele noastre: un decret sinonim cu o declarație de război, semnat de Președintele Ucrainei, în urmă cu nici două săptămâni.
|
|
УКАЗ ПРЕЗИДЕНТА УКРАЇНИ №117/2021 — Офіційне інтернет-представництво Пре…
Про рішення Ради національної безпеки і оборони України від 11 березня 2021 року «Про Стратегію деокупації та ре…
|
|
|
https://r3media.ro/stiati-ca-un-razboi-ne-bate-la-porti/harta/Crimeea a fost anexată ilegal de Moscova în 2014, în baza unui referendum desfășurat în regiunea autonomă prin care majoritatea covârșitoare a populației s-a pronunțat pentru independența față de Kiev. Nici nu e de mirare: doar 15% sunt ucraineni în regiune, în timp ce rușii alcătuiesc 67% din populație, iar minoritatea tătară de aproximativ 13% a ales de partea acestora. De altfel, Regiunea Crimeea făcuse obiectul unei „afaceri interne” din perioada sovietică, pe mâna lui Nikita Hrușciov- era transferată de la RSFS Rusă la RSS Ucraineană, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS din februarie 1954, fără ca populația locală să fie întrebată dacă este de acord cu asta. În paranteză fie spus, cam la fel procedase Stalin cu nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, smulse României și alipite, după al doilea război mondial… tot republicii sovietice Ucraina.
În situația dată, își face tot mai mult loc ipoteza că Rusia va profita de pe urma politicii revanșarde a Ucrainei pentru a rupe întreg Donbasul, regiune majoritar rusească, de sub tutela Kievului. Un „caft” între doi uriași care își dispută, indirect, și statutul de „prim-vrednic-urmaș” al URSS-ului în regiune… Căci prin însăși stăpânirea unor teritorii care nu i-au aparținut niciodată până la nașterea colosului sovietic și prin politicile față de minorități, Ucraina revendică implicit acest statut. Reamintim că în Ucraina trăiesc peste 400 000 de români. Aproape 20% din populația regiunii Cernăuți încă este românească, rezistând politicilor crunte din ultimul secol. În raioanele Herța, Noua Suliță și Adâncata de pe granița de nord cu Ucraina, românii sunt majoritari, la fel ca în raionul Reni din sudul Basarabiei, vecin cu județul Galați.
În condițiile date, care sunt certitudinile ce implică România? În primul rând, că țara noastră va fi montată într-o formă sau alta, în calitate de aliat al SUA la Marea Neagră, pe tabla acestui „puzzle”. În al doilea rând, că în joc ar putea intra Republica Moldova, care nu mai este parte a României din pricina unui tratat sovieto-nazist ce produce încă stupefiante efecte, pe teritoriul căreia se află Transnistria-cea de armată rusă-găzduitoare. Nu în ultimul rând, că în vara acestui an expiră termenul până la care România poate notifica decizia de a nu mai prelungi valabilitatea Tratatului politic de bază cu Ucraina. Ăla prin care semnam, împinși de la spate, că nu revendicăm Bucovina de Nord și Sudul Basarabiei, ajunse în Ucraina în baza aceluiași pact dintre Stalin și Hitler. Dacă faptul s-ar petrece, tratatul ar înceta să mai producă efecte cu începere din 2022. Doamne, câtă nevoie am avea de niște bărbați adevărați de stat, în locul marionetelor care ne conduc! Și mai ales de ajutorul Tău, Doamne…
Comenteaza