UZPR salută atitudinea Președintiei Țării
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu satisfacție de gestul fără precedent al Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, care a amendat, printr-un discurs extrem de dur, atât insolența pretențiilor utopice ale UDMR din „Propunerea Legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc”, cât, mai ales, inconștienta complicitate a PSD, prin atitudinea lui Ion Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, care a lăsat să treacă tacit proiectul la Senat. Faptul este de o gravitate extremă, chiar dacă nimeni, niciodată, nu ar fi votat acest proiect în camera decizională. Neavând nici conștiință istorică, nici conștiință națională, nici cunoștințe politologice elementare, Marcel Ciolacu a tratat problema ca pe un troc de tarabă, fără să-și pună problema consecințelor pe termen mediu și lung. Pentru UDMR, aprobarea tacită la Camera Deputaților a proiectului (nu contează în ce circumstanțe) constituie o victorie uriașă și un argument decisiv în fața cancelariilor europene și a UE, pentru legitimarea pretențiilor teritoriale aberante și a „Proiectului Trianon”.
Considerăm însă că vina PSD în chestiune este doar conjuncturală și punctuală. Vina fundamentală a existenței neconstituționale în Parlament, ca partid politic, a unui ONG etnic aparține întregului Parlament al României, pe o durată de 30 de ani. Cu excepția scriitorului si senatorului Corneliu Vadim Tudor, nimeni nu a ridicat consecvent problema acestei neconstituționalități. Toate partidele au cochetat cu UDMR, care a fost, cu câteva rare excepții, tot timpul la guvernare. Toate partidele parlamentare, inclusiv PNL, au avut și timpul, și posibilitatea să se pronunțe programatic pentru excluderea din Parlament a acestei formațiuni, dar au preferat, legalității constituționale, complicitatea. A venit vremea să deconteze. Pentru început, PSD-ul.
Trebuie să judecăm atitudinea Președintelui prin oportunitatea și eficacitatea lui, nu prin motivele care au determinat-o și să ne bucurăm că, în sfârșit, cineva, de la nivelul celei mai înalte instituții a statului român, a luat atitudine spunând lucrurilor pe nume și arătându-ne că „regele e gol”. Partidele parlamentare nu mai pot ocoli faptul, decât cu riscul de a se „sinucide” electoral. Orice tentativă de compromis cu UDMR-ul, de acum încolo, este, în această perspectivă, mai mult decât riscantă.
Nu mai e un secret pentru nimeni că atitudinea UDMR-ului față de români are reminiscențe hortyste, ceea ce este, cum ar zice președintele, „in-admisibil” și „in-acceptabil”. Prezumăm, de asemenea, că UDMR-ul nu înseamnă ungurii din România, iar reprezentativitatea lor în acest sens este ilicită. UDMR-ul înseamnă mai degrabă guvernul de la Budapesta, plătit însă din banii cetățenilor români, ceea ce este o rușine strigătoare la cer, acceptată și întreținută de întreg Parlamentul României, timp de 30 de ani. În privința populației de limbă maghiară din România, în cea mai nare parte a ei, are oameni civilizați, harnici, pricepuți, pentru care se cuvine să avem tot respectul și prețuirea. Iar relativ la așa-zisul lor antiromânism, împărtășim, și de data asta, punctul de vedere al lui Mihai Eminescu, care își relevă încă o dată actualitatea: „Vina, în fine, nu e a lor, pentru că generaţiunea ca atare nu are vina falsei direcţiuni a spiritului său. Vina acestei direcţiuni o au descreierații lor de magnaţi, a căror vanitate îi făcea să creadă, cum că în această ţară ei vor putea maghiariza până şi pietrele”.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România salută, așadar, gestul Președintelui Țării, pe care-l consideră crucial, într-o Românie trădată și pe jumătate vândută. Poate fi începutul unei redeșteptări naționale și transformarea în faptă a primelor două versuri din Imnul Național.
Doru Dinu Glăvan
Președintele UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
*********
Nota redacției – Vom reveni asupra acestui comunicat, în multe privințe deficitar, jenant chiar.
Nu ma asteptam ca Uniunea Ziaristilor sa fie pacalita atat de usor de o manevra clasica a Serviciilor.
Ciolacul PSD, securist cu state vechi a mers pe mana Serviciilor si a lasat in calitatea lui de de sef al Camerei Deputatilor ca cererea mascata a UDMR-ului sa treaca mai departe. Acest lucru a ridicat mingea la fileu pentru celelalt on al Serviciilor, Iohanis, care a sarit ca ars cu un text bine scris de data asta si a facut valuri mari, a impresionat publicul(cea ce este usor), insa a pacalit pana si pe cei din Uniunea Ziaristilor.
Uite asa Serviciile au dres ratingul prabusit al presedintelui, cu o manevra clasica dar eficienta.
Daca era de 1 Aprilie mai intelegeam dar suntem la 1 Mai.
Putina seriozitate si maturitate in gandire tovarasi ziaristi.
Or fi multi cu state in Servicii in aceasta Uniune si o fac pe-a prostii?
Sunt doua aspecte: circul creat de gestul presedintelui si semnificatia reala a acestui proiect.
Sa faci asemenea afirmatii de la tribuna prezidentiala cu drapelul tarii in spate reprezinta o greseala grava care a dus la un conflict diplomatic. Un presedinte responsabil intervenea fara aceasta declaratie publica; chema sefii serviciilor secrete, le cerea un raport, actiona discret pt a salva tara, daca era cazul de asa ceva. Si ar fi trebuit sa se lase cu ceva arestari, avand in vedere gravitatea deosebita a acuzatiilor.
Dar ce pretentii sa ai de la un maimutoi penibil ale carui fapte se rezuma la un palton pe limuzina la Paris, la viata anterioara din Israel, la comemorarea Marii Uniri, la plimbarile la ski doar pt imagine dar pe banii tarii, la naveta saptamanala la Sibiu, la vila Lac 3 cu dormitor de sute de metri patrati, la slugarnicie fata de straini samd.
A propos de maimutoi penibil, ati mai vazut vreun presedinte care sa merga de doua ori la Casa Alba si sa fie umilit tot de doua ori? Prima data si-a furat-o peste bot de la Trump, in vazul intregii lumi, cand i-a tras-o scurt: „Nu, n-am vorbit!”(era vorba de vize). A doua oara s-a intors cu o sapca… Pe bune?! De parca ar fi fost la un meci de baseball si vedeta meciului i-a dat o sapca cu autograf.
Problema grava pe care nu o discuta nimeni este urmatoarea.
Prin aceste proiecte, legi UDMR mentine activa in mentalitatea maghiara problema Ardealului. Si vor profita la momentul oportun, avand sustinere si din partea maghiarilor din Romania, si din partea celor din Ungaria.
Daca nu ar mai aparea aceste discutii, proiecte, problema ar fi uitata in timp, nu ar mai avea cine si pt ce sa ceara autonomie sau alte „drepturi”. Cum sa ceri Ardealul, daca nici maghiarii din Ardeal nu vor asta? Pe cand daca il vor si il cer periodic…
Ori aici e pericolul.
Cui sa multumim? In primul rand FSN-ului ca el le-a permis sa existe inca din 1990. Apoi partidelor „istorice”, ca ele i-au adus pt prima data la guvernare. Si unii si altii s-au folosit de voturile UDMR.
Ar trebui dati afara din Parlament si trimisi sa isi inscrie formatiunea ca partid politic. La alegeri participa ca partid dar nu sunt partid, ci asociatie culturala. Partid pe criterii etnice nu se poate. Ar trebui sa aiba locuri in parlament la fel ca toate celelalte minoritati. Ori ei nu.
Daca ar mai aparea un 1940 in ce situatie am fi noi?
O Ungarie din ce in ce mai incisiva in privinta Ardealului, avand de partea ei Rusia. Care Rusia ne inconjoara in partea de N si E. Cu care Rusie noi ne certam si dam declaratii belicoase impotriva ei. La S Bulgaria; gresesc sau presedintele ei este un fost general si agent GRU?
Intelegeti de ce ar fi fost bine sa nu existe problema Ardealului? Sau sa fie cat mai mica?
Cum se schimba granitele? Prin recunoasterea de catre marile puteri, a caror decizie nu se bazeaza mereu pe studiul problemei si pe adevar, ci este influentata si de propaganda, de simpatii.
Daca ar veni in Transilvania ce ar gasi? Inscriptii bilingve sau numai maghiare, scoli in limba maghiara care apartin – atentie! – statului roman, investitii ungare, multe drapele maghiare, o populatie maghiara unita si vocala, persoane care nu stiu limba romana, autonomie(eventual), tot felul de activitati la care participa oficiali maghiari, mari suprafete de pamant apartinand populatie maghiare, inclusiv din Ungaria. Daca mai adaugam si idiotii de ghermani…
Iar noi stam foarte prost la capitolul imagine externa si diplomatie.
Deci, ce riscuri ar fi? Mici/mari?
Ungaria nu va renunta niciodata la Transilvania, tocmai de aceea ar trebui sa fim cu mare bagare de seama.
Prin urmare, nu ar trebui sa li se permita sa depuna astfel de proiecte in parlament, chiar daca nu au sansa de a trece. Trebuie sa li se rupa botul, scurt!
Atât poate conducerea deontoloagă!?
De cazul „justițiarul.ro” o fi auzit, Glăvan?
Dl. Glăvan, ați luat 9 pt aporte, numai un ciobănesc german putea mai bine!