UN REGIMENT NUMIT AZOV
  •  09-05-2022
  •  0 Comentarii
  •  388
  •  3

Cînd Vladimir Putin a declarat că va demara operațiunea specială menită a denazifica Ucraina, mi-am pus între­bări, fiindcă nu-i știam pe ucraineni naziști. Dacă aș fi citit cu atenție presa occidentală de acum 8 ani aș fi înțeles ce dorea să spună președintele Putin. Zilele astea, m-am gîndit că ar fi bine să-mi ,,umplu” aceste goluri și să văd ce scria la acea vreme presa occidentală despre luptătorii ucraineni din batalionul Azov pe vremea cînd Rusia invada Crimeea, iar riposta UE, NATO și a Consiliului de Securitate ONU ar fi trebuit să fie mult mai fermă și sancțiunile mult mai dure pentru a nu se ajunge la situația din prezent.
Același lucru l-a spus Papa Francisc acum cîteva zile, într-un interviu acordat ziarului italian Corriere de la Sera. Sanctitatea Sa a evocat cauzele acestui război, care ar fi pornit din cauza „lătrăturilor NATO la poarta Rusiei”, dar care ar putea fi oprit, motiv pentru care și-ar dori să meargă la Moscova pentru a discuta cu Vladimir Putin. De asemenea, Papa a criticat ceea ce el a numit „testarea de arme pe teritoriul ucrainean”, arme care sînt trimise acolo de țările din alianța contra Rusiei.
Revenind la oile noastre, revista Politico publica pe data de 1 septembrie 2015 un editorial intitulat „Amenințarea extremei drepte”, în care se spu­neau următoarele: „Aceste batalioane de ex­tre­mă dreapta – cum sînt Azov, Aidar sau Sectorul Dreptei – au fost for­mate în timpul demonstrațiilor din vremea Maidan-ului pentru a apăra protesta­tarii de intervențiile brutale ale poliției apoi,
cînd separatiștii pro ruși au înce­­put luptele în estul țării, acești oameni s-au dus să lupte acolo și au făcut o treabă mai bună decît armata ucraineană slăbită de ani de corupție și delăsare.
Ca urmare, au obținut victorii importante contra secesioniștilor, iar comandanții lor au fost cooptați în Parlamentul țării. Iată cum, ceea ce pornise ca o mișcare neo-nazistă axată pe lupte de stradă, a evoluat devenind elita luptătorilor Ucrainei”. Au evoluat, fără îndoială, ajungînd în Parlament, însă mă îndoiesc că au devenit peste noapte niște oameni profund atașați valorilor democratice promovate de NATO, SUA și UE.
Am să citez, mai departe, din aceeași publicație: „Pe data de 3 iulie 2015, peste 3.000 de oameni au ieșit pe străzile din Kiev strigînd «O singură națiune, o singură rasă – Ucraina»”. Are rost să mai arăt că ceea ce spuneau ei acolo se cheamă, oriunde în lumea asta, xenofobie și că atitudinea lor s-a văzut și se vede încă în politica față de minoritățile naționale ale statului ucrainean? Nu are rost.
Citînd din aceeași prestigioasă revistă americană,  vom vedea că aceste sentimente au fost exprimate de unul dintre conducătorii grupării de extremă dreapta Azov, care a spus că misiunea lor este aceea de a conduce rasa albă în cruciada finală pentru supraviețuirea sa. Pentru declarațiile sale, acest domn, deputat în Parlamentul Ucrainei a fost declarat neo-nazist de către ziarul New York Times, iar Congresul SUA i-a interzis să primească antrenament militar american. De asemenea, membrii acestei grupări de extremă dreapta au declarat public – scrie aceeași revistă – că ei nu au nici un interes să facă parte din Uniunea Europeană pentru că este degenerată, așa cum nu-i interesează nici descentralizarea puterii și nici acordarea de drepturi egale pentru minorități. Dumneavoastră înțelegeți ipocrizia evenimentelor și a lui Zelenski, care acum se milogește de „degenerații” din UE, cum singuri i-au numit, să-i primească lîngă ei, fiindcă sînt stiviți de ruși? Din aceleași motive, în zilele noastre militarii din Batalionul Azov se delimitează de fostul lor conducător, declarînd că în rîndurile lor luptă mercenari de toate națiunile și religiile, încercînd să se „denazifice” singuri. Totuși, făcînd apel la înțelepciunea neamului nostru de trei ori milenar, care a văzut și a trăit multe în acest timp, voi spune că „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”.
Pe de altă parte, Consiliul Atlantic – organizație care fost  înființată după al II-lea Război Mondial, cu misiunea declarată de a încuraja continuarea cooperării dintre America de Nord și Europa – a scris pe data de 19 martie 2020 că „Regimentul Azov din cadrul Gărzii Naționale a Ucrainei a căutat în ultimii ani să se distanțeze de rădăcinile mai largi ale mișcării Azov din extrema dreaptă a spectrului politic ucrainean. Acest lucru a fost folosit ca argument împotriva apelurilor din partea unor zone din SUA, de a defini regimentul ca o organizație teroristă străină. Cu toate acestea, în ciuda afirmațiilor că s-a îndepărtat de ideologia de extremă dreaptă, dovezile disponibile indică faptul că regimentul rămîne alăturat mișcării. Mișcarea Azov a fost mult timp un simbol al extremei drepte din Ucraina și a devenit proeminentă în ultimii șase ani, datorită rolului său în războiul în desfășurare împotriva Rusiei, atingînd niveluri de expunere în mass-media cu mult peste sprijinul electoral minim al grupului. Extrema-dreapta a afectat în mod semnificativ reputația internațională a Ucrainei și a vulnerabilizat țara. Odată cu creșterea gradului de conștientizare a terorismului de dreapta la nivel global, potențiala amenințare reprezentată de extrema dreaptă ucraineană dincolo de granițele țării atrage o atenție din ce în ce mai mare”.
Aflu din același articol al Consiliului Atlantic faptul că Partidul Corpul Național, formațiune politică ucraineană de extremă dreapta, emanată de aceeași grupare militară Azov, a oferit instruire la Odessa unui membru al grupului american neo-nazist „Rise Above Movement”, iar în 2019 partidul a invitat partidul neo-nazist german Dritte Weg (A treia cale) să mărșăluiască alături de veteranii ucraineni la Kiev. Într-un interviu anterior cu Mișcarea de rezistență nordică neo-nazistă, secretarul internațional al partidului a promis oportunități de a se antrena „în tactici militare, împușcături și multe altele” în Ucraina. Pe scena internațională, partidul își promovează legăturile cu Regimentul pentru a-și spori legitimitatea.
Legăturile strînse dintre Regimentul Azov și Corpul Național au continuat sub președinția lui Zelenski. În martie 2020, soldați din regiment au fost prezentați alături de liderii Corpului Național într-un anunț video pentru un miting-avertisment pentru guvernul lui Zelenski. Pe baza acestor dovezi, este clar că Regimentul a eșuat în presupusele sale încercări de „depolitizare”. Acest lucru face aproape imposibilă trasarea unei linii clare între regiment și mișcarea mai largă Azov, inclusiv Corpul Național. Dar merită oare mișcarea Azov o desemnare ca Organizație Teroristă Străină? Sînt trei criterii care trebuie îndeplinite: organizația trebuie să fie străină; trebuie să se angajeze în activități teroriste sau să păstreze capacitatea și intenția de a se angaja în activități teroriste; iar activitatea teroristă a organizației trebuie să amenințe securitatea cetățenilor SUA sau securitatea națională a Statelor Unite.
Oamenii legii din SUA îi au deja în atenție pe americanii care sînt în contact cu mișcarea Azov, după cum a confirmat în octombrie 2019 secretarul în exercițiu al Securității Interne Kevin McAleenan. În prezent, nimic nu indică faptul că mișcarea Azov se implică în activități teroriste sau are astfel de activități. Cu toate acestea, legăturile sale internaționale cu grupurile care susțin ideologia extremistă supremațistă albă ar trebui să tragă clopoțelul de alarmă. Iată că și Consiliul Atlantic este îngrijorat de activitatea acestei grupări care acum este considerată ca fiind una de eroi care luptă contra Rusiei. Nu vi se pare că ipocrizia americanilor și falsitatea sînt duse la extrem? Mie da.
Să mai amintesc exemplul revistei Foreign Policy, care scria în 17 aprilie 2019 un articol intitulat, „Există o mișcare de extremă dreapta care urăște Kremlinul”, din care am să citez în cele ce urmează. „Mișcarea de extremă dreaptă Azov a fost fondată în 2014 pentru a ajuta la apărarea Ucrainei împotriva invaziei forțelor conduse de Rusia. A început prin recucerirea orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, lîngă Peninsula Crimeea anexată de ruși. De asemenea, victoriile timpurii ale mișcării Azov i-au cîștigat o reputație în care cei de extremă dreaptă și neo-naziștii s-ar putea simți ca acasă. În lunile mai recente, a devenit mai cunoscută pentru luptele sale de stradă împotriva actualului președinte Petro Poroșenko, rănind aproape două duzini de ofițeri de poliție într-un protest violent împotriva presupusei corupții în cercul apropiat al lui Poroșenko.  Nu a durat mult pînă cînd Batalionul Azov a devenit cunoscut, avînd în rîndurile sale unii dintre cei mai înverșunați luptători de partea ucraineană, dar a devenit rapid cunoscut și pentru primirea neonaziștilor.  Potrivit ideologiei Batalionului Azov, Rusia este o țară multiculturală, multietnică, plină de migranți și minorități musulmane și condusă de un bărbat care nu are nici un interes real în păstrarea a ceea ce un ideolog azov a numit în mod eufemistic «valori etnoculturale». Această grupare militară este acum o parte oficială a Gărzii Naționale a Ucrainei, apoi Azov a format un partid politic – Corpul Național – în 2016, care este condus de Andriy Biletsky, fost lider al organizației neo-naziste Patrioții Ucrainei. Anul trecut (2018 – n.red.), Azov a introdus Miliția Națională, un grup paramilitar a cărui existență continuă să îngrijoreze o serie de grupuri pentru drepturile omului, avînd în vedere tendința lor pentru violență stradală”.
Aș putea continua la infinit cu astfel de relatări și din alte publicații, cum sînt, spre exemplu, The Economic Times și ziarul indian The Hindu sau prestigiosul Deutsche Welle, care scrie zilele acestea despre extremiștii care apără orașul Mariupol de atacurile rusești. În același articol din DW, Andreas Umland de la Centrul pentru studii Est-Europene din Stockholm, a vorbit despre folosirea de către Batalionul Azov ca emblemă a organizației lor a simbolului nazist „Wolfsangel”, utilizat de trupele SS în cel de-al II-lea Război Mondial, adică exact simbolul ce se află pe steagurile și pe ușa camionului din imaginea care ilustrează acest articol.
Despre aceleași lucruri scrie și CNN într-un articol din 30 martie a.c., dar și cotidianul britanic The Guardian, care, pe data de 14 septembrie 2014, scria un articol cu titlul „Luptătorii Batalionului Azov sînt cea mai eficientă armă a Ucrainei, dar pot fi și cel mai mare pericol pentru ea”, articol în care jurnaliștii făceau referire la ideologia nazistă, la simbolurile naziste pe care le folosesc, dar și la negarea Holocaustului în care cred membrii săi.
Înțelegem acum la cine se referea Putin atunci cînd, încălcînd orice reguli internaționale, trecea armata rusă peste frontiera de stat a Ucrainei, atacînd instalațiile militare ale acesteia și locurile în care știa că se ascund membrii formațiunii militare de extremă dreapta Azov. Îmi pot explica astfel de ce soldații ruși îi filtrează extrem de bine pe cei care ies din combinatul Azovstal din Mariupol, ca să nu le scape membrii acestei grupări de extremă dreapta.
E limpede că Vladimir Putin a săvîrșit un act de război invadînd Ucraina, e limpede că oameni nevinovați și-au văzut viețile distruse și pe cei dragi morți, dar la fel de limpede e că există neonaziști în această țară, iar ei sînt un pericol pentru noi toți, fără ca asta să justifice în vreun fel războiul care există astăzi la granița nordică a României – un război care eu cred că putea fi evitat dacă conducătorii democrațiilor occidentale către care privim cu toții ar fi fost oameni înțelepți, lucrători în interesul nostru așa cum spunea J.J. Rousseau, și iubitori de pace.
Prin acest articol mi-am dorit să vă arăt cît se minte în presa internațională și cîtă ipocrizie există, În urmă cu 8 ani toate marile publicații ale lumii erau de acord cu orientarea nazistă a batalionului Azov, iar acum nimeni nu mai suflă nici un cuvînt despre asta. Noroc că internetul este o uriașă arhivă de unde poți extrage informații pentru împrospătarea memoriei.
NICU MARIUS MARIN,
antreprenor HORECA