Pe urmele doinelor

 

iacob

Pentru o societate nui nimica mai bun şi mai scump ca femeia

                                                                                                                                                    Iacob C. Istrati

     Astronaut Roberta Bondar, Canada is first woman in space (courtesy NASA).

      Roberta Lynn Bondar, astronaut, physician, educator, photographer. Bondar was the second Canadian astronaut in space, flying aboard the American space shuttle Discovery on Mission STS-42, 22-30 January 1992. A medical doctor, she received her training at University of Guelph (BSc 1968), University of Western Ontario (MSc 1971), University of Toronto (PhD 1974) and McMaster University (MD 1977). She was admitted as a Fellow in the Royal College of Surgeons in 1981.

 

                                                                                                                           http://www.thecanadianencyclopedia.ca/en/article/roberta-bondar/

Nu mai pune nimeni la îndoială faptul, că pentru reprezentanele sexului frumos nimic imposibil nu există. Astăzi întâlnim femei care cu mult succes efectuază descoperiri ştiinţifice şi fapte eroice, profesoare, lecuiesc oameni, au succese în literatură şi artă şi chiar cuceresc înălţimile cosmice. Printre Eroii Canadei sunt sute şi sute de nume de aceste femei. Unul din ele aparţine Doamnei Roberta Bondar – primei femei – astronaut canadiene şi primului medic-neurolog, care a fost în cosmos, autor al cărţii „Atingere de Pământ”.

iacob2

       Roberta Lyna Bondar s-a născut la 4 decembrie 1945 în orăşelul Cy-Cen-Mari (Ontario). Tatăl ei îşi trage rădăcinile,după cum scrie revista Russian Week din sudul Ucrainei, în alte ziare de pe malurile Nistrului. Nu ştiu care versiune e mai aproape de adevăr, dar una e clar, că ziarele ruseşti, ca de obicei trag la bordeiul lor, adică procedează ca de obicei, să nu aibă rădăcini româneşti- moldoveneşti. Mă gândesc, că dacă era de origine ucraineană, trebuia să aibă numele Bondari, ceea, ce nu are şi nici n-a avut, că altfel era să fie purtată de tată. Însă Bondar de pe malul Nistrului poate fi numai moldovean, român – moldovean de prin Rezina s-au Dubăsari, mai degrabă de pe malul drept al Nistrului, deoarece primul val de emigranţi din părţile noastre ţine de anii 1919 -1940- perioada interbelică, primii au deschis exilul românesc bucovinenii. De ce zic aşa? Fiindcă, în Transnistria erau Sovietele, RASSM, era închis… Iar D-na Lyna (Lina-Leana) Bondar e născută în Canada în 1945. Bunelul Ovidiu Creangă, scriitor canadian de origine română-basarabeană, născut în comuna Vărzăreşti 95 de ani în urmă mă îmbărbătează: „Bre Istrati, nici vorbă, noţiunea, numele acesta este numai românesc” Iată ce scrie DEX: BONDÁR, bondari, s. m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formație onomatopeică. Sau tot aici, mai jos:

                                   bondar m. Mold. bombar: un bondar rotund în pântec EM. [De aceeaș origină imitativă ca și munteanul bombar (cf. Mold. bondăni =bombăni)]. 
Sursa: DEX ’98 (1998) 

         În cel mai apropiat timp voi face tot posibilul să aflu adevărul despre tatăl ei. Mama eroinei noastre îşi are rădăcinile în Germania. Foarte puţine date am găsit despre părinţii Lynei Bondar, care după părerea mea au fost cercetători în acelaşi domeniu de ştiinţă, legat de zboruri frecvente…fiind petrecuţi în expediţii de către ambele surori gemene. ( Roberta şi Barbara)

         Din materialul cercetat în multele şi diferitele surse am aflat, că din anii fragedei copilării Lyna- Roberta a îndrăgit aeroportul cu avioane. Acest lucru s-a observat pe parcursul a toată copilăria şi adolescenţa, fiindcă toate rechizitele şcolare erau desenate cu avioane de tot neamul, mai cu seamă după ce unchiul său, pilot şi el, o lua deseori în zbor.

         După absolvirea şcolii devine studentă a Facultăţii de Zoologie şi Gospodărire ţărănească, primind în 1968 diploma de bacalaureat, iar în 1971 titlu de magistru în domeniul patologiei experimentale în Universitatea de Vest a reg.Ontario. De reţinut, că pe tot parcursul studiilor Lynaa fost angajată part time la diferite lucrări, pentru a avea cu ce plăti lecţiile de pilotaj, pe care le urma paralel cu cele de la Facultate. Astfel a obţinut odată cu Diploma de absolvire a Facultăţii şi pe acea de pilot, aviator.

       Soarta a făcut ca aceste două „slăbiciuni” puternice să păşească pas în pas cu succesele D-nei Lyna Bondar, devenind în scurt timp Doctor în Ştiinţe neuro biologice şi Membru a Colegiului Regal de medici şi chirurgi al Canadei şi Academiei Americane de neurologie. Totodată îşi dedica aproape fiecare clipă liberă zborurilor, săriturilor cu paraşuta şi tirului din difeiite genuri de arme …

       Una din cele mai fericite zile din viaţa ei devine ziua din decembrie 1983, când e aleasă în echipa astronauţilor începând pregătirile pentru zborul în cosmos.

       Şi iată că a apărut şi mult aşteptata zi, cea mai însemnată din viaţa Robertei-Lynei Bondar, 11 ianuarie 1989, când devine candidat din partea Canadei la zborul în cosmos în echipajul Şatll după programa STS-42.

       Zborul cosmic a durat de la 22 până la 30 ianuarie 1992, primul zbor din sistemul de zboruri (shuttle)     şatll.

       După zborul cosmic Roberta Lyna Bondar a publicat întro carte lucrarea ştiinţifică „Atingere de pământ”. Pentru merite deosebite faţă de Canada este decorată cu multe ordine şi medalii printre care- Ordinul Canadei şi medalia NASA pentru zborul cosmic.

     Numele astronautei canadiene, de origine română-moldovenească îl poartă câteva şcoli şi gimnazii din Canada şi Piaţa Centrală din oraşul ei natal.