Turnul Eiffel a fost “construit” de un român. Inginerul Gheorghe Pănculescu, cunoscut în lume, anonim în România

February 1st, 2015 |

Într-un studiu despre turnul Eiffel, apărut la Paris, lucrare
publicată în anul 1889, Gustave Eiffel face o dezvăluire măgulitoare la
adresa unui priceput inginer român. El spune că celebrul simbol al
Parisului, şi implicit, al Franţei, nu ar fi putut fi înălţat atât de
repede, în timpul record de numai doi ani şi patru luni, dacă cu un
deceniu înainte de inaugurare un român nu ar fi realizat un proiect
ingineresc revoluţionar. În studiul menţionat şi intitulat
“Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, reiese că Turnul
Eiffel a fost construit cu ajutorul unui sistem tehnic inventat de
inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1922). În anul 1869,
Pănculescu, ca absolvent al Politehnicii din Zurich, i-a fost recomandat
lui Eiffel de către Vasile Alecsandri. La început, Eiffel l-a angajat
în cadrul întreprinderii pe care o conducea, însă Pănculescu s-a
remarcat ca unul dintre cei mai buni specialişti, un adevărat as în ce
priveşte probleme de rezistenţa materialelor, calcule şi dimensionări.
Gheorghe Pănculescu a ajuns la un moment dat să conducă cel mai
important departament al firmei lui Eiffel. Apoi a fost detaşat în
România, revenind astfel temporar în ţară. Românul i-a atras atenţia
francezului după ce a realizat planurile pentru executarea drumului
feroviar Predeal-Ploieşti, construcţie finalizată de un asociat al lui
Eiffel, Gouilloux. Pănculescu a inventat atunci pentru francezii ce
lucrau la drumul prahovean un sistem special ce utiliza o nouă metodă de
montare a şinelor pe traverse în afara spaţiului căii ferate. Cu metoda
minune a românului s-a reuşit terminarea liniei în mai puţin de un an.
Faptul a atras atenţia lui Gustave Eiffel, care a decis să vină la faţa
locului, vizitându-l pe Pănculescu, care l-a şi găzduit la Vălenii de
Munte.

Eiffel i-a vorbit românului despre planul său de a înălţa turnul Eiffel

Aşadar, succesul inginerului român l-a făcut pe Eiffel să vină în
România. El a sosit la Ploieşti, în mai 1879, pentru a se convinge la
faţa locului, de modul cum a decurs aplicarea sistemului iniţiat de
Pănculescu. Românul l-a găzduit pe celebrul inginer francez la Văleni,
în casa pe care o va cumpăra Micolae Iorga peste 30 de ani. Mai mult,
inginerul francez a luat gripă şi a trebuit să stea chiar zece zile în
locuinţa prietenului său, Gheorghe Pănculescu, în imobilul – Muzeul
Iorga. Astfel, Eiffel i-a vorbit lui Pănculescu în premieră despre
proiectul său de a înălţa un turn ieşit din comun, cunoscutul “Turn
Eiffel”. Oaspetele românului i-a mărturisit că ar putea folosi ideea sa,
aceea de a folosi subansamble metalice confecţionate la sol pe care să
le monteze apoi sus. Poveşti locale spun că Pănculescu i-a prezentat
tehnica sa la faţa locului, mai precis pe două căruţe. Pus în aplicare,
proiectul lui Pănculescu a dus la monumentala construcţie. Specialiştii
vremii au fost chiar uimiţi de rapiditatea prin care, cu ajutorul a 300
de muncitori, au fost montate mai bine de 12.000 de subansamble în
timpul record de numai 11 luni, un lucru senzaţional la acea vreme!
Astfel în casa lui Iorga de la Văleni s-au pus bazele şi s-a hotărât
tehnologia ce avea să fie utilizată la construcţia Turnului Eiffel. Ca o
coincidenţă, Eiffel şi Pănculescu au decedat în acelaşi an, 1922.
Trebuie amintit şi faptul că după isprava cu Eiffel, Gheorghe Pănculescu
a fost numit inspector general al Căilor Ferate Române.Apreciat în Franţa, necunoscut în România (în mediul ştiinţific)

Surse româneşti susţin chiar că profesorul român Eugen Stănescu de la
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova a fost unul dintre
românii care a cercetat acest lucru. El s-a deplasat în mod special în
Franţa pentru a studia “cât de cunoscut este aportul inginerului român”.
El a constat şi ceea ce Simion Săveanu consemna cu ani în urmă. “A fost
găsit acel studiu (de care am amintit mai sus – n. red.) şi intitulat
“Communication sur les travaux de la tour de 300 m” şi în care Eiffel îl
menţionează pe inginerul Gheorghe Pănculescu”, scrie Simion Săveanu.
Referinţe în acest sens apar şi în ziarul prahovean Flamura Prahovei.
Mai mult, un film postat de un inginer francez arată că între proiectele
lui Eiffel s-a aflat şi podul de la Ungheni de peste Prut. El arată că,
în mai 1990, un milion şi jumătate de români au strigat “Unire” pe
podul imaginat şi construit de Eiffel. În ce-l priveşte pe priceputul
tehnician român, foarte târziu, din 15 septembrie 2004, o şcoală din
Vălenii de Munte datând din 1774 a primit numele de “Şcoala de Arte şi
Meserii Gheorghe Pănculescu”, în semn de recunoaștere a geniului
inventatorului născut în oraşul lor.

Legenda oţelului românesc cu care se spune că ar fi fost construit în întregime vestitul turn

Nu putem să nu amintim şi de o legendă ce circulă în România de decenii.
Şi anume că întregul oţel construit la înălţarea Turnului Eiffel a fost
turnat în ţara noastră. “Se spune că niturile au fost turnate la
Govăjdia, lângă Hunedoara, deoarece Franţa nu avea siderurgie în anii
1800. Extracţiile de minereu de fier au început în anii 1820 în zona
Teliuc, Ghelari, care au pus baza construcţiei turnului Eiffel ce a fost
finalizat şi inaugurat în 1889. Vă spun sigur, întrucât am copilărit 14
ani în Hunedoara: baza structurii turnului a fost construită cu oţel de
Reşiţa, este adevărat”, scrie Adrian Boeriu. Georgeta Panaitescu Iaz
întăreşte cele spuse de Boeriu: “Am învăţat despre asta la facultate!
Profesia mea este de inginer turnător, iar printre primele lucruri
predate la cursul de Turnarea Metalelor a fost faptul ca Turnul Eiffel e
de fapt făcut în România, la Reşiţa!”. Toate acestea sunt contrazise de
Ion Bocioacă, care a scris o carte despre inginerul Pănculescu. “Sunt
18038 bare şi 2.5 milioane de nituri. Compania Eiffel a folosit oţelul
în tehnologia Puddel”. Nicolae Dani, care a făcut liceul în Reşiţa
spune: “Cu siguranţă Govăjdia este locul unde s-au produs unele elemente
pentru turnul Eiffel. Furnalul a fost primul cu flux continuu din
Europa şi al doilea pe plan mondial. Normal că francezii nu vor
recunoaşte acest lucru. Francezii sunt un popor care nu dau şi nu vor să
dea dreptate străinilor niciodată, cred că ţine de mândria lor”. Mai
mult, se spune că pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel
scrie: ”Made în Reşiţa – România”.

Autor: Cristinel C. Popa

Sursa: jurnalul