Thomas Piketty, economist francez:

„Germania nu si-a plătit niciodată datoriile

externe!”

Data publicarii: 11.07.2015 21:52:00

În România, economistul Radu Golban a arătat că Germania datorează statului român o sumă ce ar echivala cu 19 miliarde de euro.

România şi Germania au încheiat, pe 23 martie 1939, un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri.

 

Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, pe 10 februarie 1947.

 

Experţii spun însă că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.

 

 

 

 

Economistul francez Thomas Piketty dă un interviu răspicat pentru die Zeit, în care vorbeşte despre necesitatea restructurării datoriilor în toată Uniunea Europeană. Povestea cu disciplina bugetară poate subjuga popoare timp de secole, nu e o soluţie viabilă:

 

Zeit: N-ar trebui să-şi plătească datoriile?

Piketty: În cartea mea povestesc despre istoria avuţiilor, inclusiv cele ale naţiunilor. Ce m-a surprins chiar în timp ce scriam a fost că Germania e chiar singurul exemplu de ţară care de-a lungul istoriei nu şi-a plătit niciodată datoriile externe. Nici după primul, nici după al doilea Război Mondial. Totuşi, au reuşit frecvent să determine alte naţiuni să plătească, aşa cum s-a întîmplat după războiul franco-prusac din 1870, cînd au cerut despăgubiri masive şi le-au şi primit. Statul francez a suferit timp de decenii din cauza acestei datorii. Istoria datoriilor publice e plină de ironii. Foarte rar are de-a face cu ideea noastră despre lege şi ordine.

Cînd aud germanii zicînd că ţin la o fermitate morală în ce priveşte datoria şi că vor ca datoriile să fie date înapoi, mă gîndesc: ce glumă! Germania chiar este ţara care nu şi-a plătit niciodată datoriile. Nu are căderea să le ţină lecţii altor naţiuni.

 

Zeit: Ne spuneţi că statele care nu-şi plătesc datoriile sînt învingătoarele?

 

Germania chiar este un astfel de stat. Dar staţi: istoria ne arată două căi pentru state de a ieşi din starea de datornic. Una a fost demonstrată de imperiul britanic în secolul 19 după războaiele costisitoare duse cu Napoleon. Este metoda lentă care e acum recomandată Greciei. Imperiul şi-a plătit datoria strict prin disciplină bugetară. A funcţionat, dar a durat foarte mult. Timp de peste 100 de ani, britanicii au renunţat la 2-3 procente din economia lor pentru a-şi plăti datoriile, adică mai mult decît au cheltuit pe şcoli şi educaţie. Nu trebuia să se întîmple atunci, n-ar trebui să se întîmple nici acum. A doua metodă e mult mai rapidă. Germania a arătat-o în secolul XX. În esenţă, se bazează pe trei componente: inflaţie, taxe speciale pe bogăţia privată şi scutirea de datorii.

 

Zeit: Deci ne spuneţi că “miracolul economic” s-a bazat exact pe tăierea datoriilor pe care i-o refuzăm Greciei azi.

 

Exact. După ce războiul s-a terminat în 1945, datoria Germaniei creştea la peste 200% din PIB. Zece ani mai tîrziu, a mai rămas foarte puţin din ea: datoria mai era doar de 20% din PIB. În acelaşi timp, Franţa a reuşit o mişcare similară. N-am fi reuşit niciodată o reducere atît de spectaculoasă apelînd la disciplină financiară aşa cum o cerem Greciei. Amîndouă statele, Franţa şi Germania, au aplicat metoda a doua, folosind cele trei componente pe care le enumeram mai sus. Gîndiţi-vă la înţelegerea cu privire la datorii de la Londra în 1953, cînd 60% din datoria Germaniei a fost anulată, iar datoriile interne au fost restructurate.

(Interviul în limba engleză, aici)

 

Sursă: Realitatea.net