Informaţiile din cartea Dicţionarul Khazar, a sârbului Milorad Pavici sunt ficţiuni
0 aprobate
dddd34@yahoo.ro
95.76.1.165
În plus, acest material nu este întreg (vedeţi linkurile de jos pentru materialul complet).
Istoricul Adrian Majuru a publicat în premieră acest articol în 18 ianuarie 2016 în Jurnalul Bucureştiului, condus de Thomas Csinta, sub titlul „Cine sunt, de unde sunt şi ce vor khazarii?“. Acum nu se mai află pe siteul J.B.
Unde se mai află sunt preluări via Justiţiarul, care l-a publicat în 23 octombrie 2019, înainte de a fi şters. Dar şi site-ul Justiţiarul a fost închis după ce a fost cumpărat de fiul mai mic al lui Corvin Lupu, după decesul directorului fondator Marius Albin Marinescu.
Articole despre khazari, Adrian Majuru a publicat în acelaşi timp şi după 2016 şi în Cotidianul. Majuru însuşi e însă cel care a cerut apoi retragerea sau scoaterea articolelor sale despre khazari, iar Cornel Nistorescu, directorul Cotidianul, a anunţat acesta public, înainte de a şterge articolele, dar de la Justiţiarul nu au fost şterse.
Se vorbea atunci despre Majuru că ar fi avut nişte discuţii mai aprinse cu evreii, declanşate după ce aceştia au vrut să ia de la statul român Palatul Dacia pentru a face în el Muzeul Holocaustului, în plin centrul Bucureştiului, în timp ce imobilul trebuia să revină Muzeului de Istorie al Bucureştiului, al cărui director era Majuru, pentru a face în palat Pinacoteca Municipiului București, care să fie cea mai mare colecție de artă aflată în patrimoniul bucureștenilor, cu peste 5500 de picturi de patrimoniu.
Prima dată în România au apărut informaţii despre evreii khazari, ca informaţii pentru publicul larg românesc, inclusiv pe Internet, în 2003, preluate din cartea sionistului Arthur Koestler, „Al treisprezecelea trib. Khazarii“.
Fără a fi însă larg mediatizat, a fost publicat în revista Altera şi studiul lui Adrian Majuru, „Evreii khazari. Istorie şi etnografie românească“, care a fost reprodus parţial în câteva reviste, majoritatea acestor reproduceri dispărând de pe Internet în timp, din păcate. Studiul a mai apărut şi pe e-antropolog în 2011-2012, şi este încă accesibil (link jos). Adrian Majuru a citat însă în acest studiu al său şi date din romanul sârbului Milorad Pavici, „Dicţionarul khazar“, apărut în 1984, care este însă o proză (un „roman-lexicon“) bogată în adaos de fantezii personale, nu este istorie decât în mai mică măsură.
https://altera.adatbank.ro/pdf/20_21/012.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_khazar
Document trimis pe un grup Whatsapp.
Dupa legea lui Vexler adoptată de Parlamentul “Român” rămânem fără scriitorii, istoricii si oamenii politici care au pus umărul la propasirea nației. Suntem străini in propria noastră țară.
ION BRĂTIANU: „Evreii sunt o plagă socială, deoarece prin numărul lor mare ne amenință, cum știe toată lumea, națiunea”.
B.P. HAȘDEU: „Se numără trei trăsături hidoase ale evreilor: tendința de a câștiga fără muncă, absența oricărui simț al demnității și ura față de toate popoarele”.
VASILE CONTA, reacționând la Tratatul de la Berlin, 1878, care impunea acordarea de cetățenie evreilor și drepturi egale cu românii: „Dacă nu luptăm împotriva evreilor, vom pieri ca națiune”.
VASILE ALECSANDRI: „Cine sunt invadatorii, de unde vin, ce vor? Sunt inși activi, inteligenți, neobosiți în îndeplinirea țelurilor lor. Sunt aderenții celui mai grosolan fanatism religios, cei mai exclusiviști dintre locuitorii Pământului, cei mai inasimilabili de către alte popoare. Țara lor e Talmudul, puterea lor e fără limite pentru că se bazează pe sprijinul altor două forțe: francmasoneria și aurul”.
IOAN SLAVICI: „Evreii sunt o boală. Ei resping orice altă religie. Dumnezeul lor respinge alți Dumnezei. Soluția ar fi expulzarea lor din România. Dar, n-o să-i primească nimeni.
OCTAVIAN GOGA: „Există o stare de război între români și evrei. Și urmează o furtună purificatoare, prin care tinerii români vor salva țara de paraziții, de secrețiile impure venite din Galiția care amenință existența statului român”.
ALEXANDRU D. XENOPOL: „Numai evreii care se botează sunt potriviți spre a primi cetățenia. Cei care nu se convertesc la creștinism să fie eliminați din țară”.
MIHAIL KOGĂLNICEANU a pus în aplicare un plan sistematic de eliminare a evreilor din satele românești și când i s-au făcut reproșuri de către cancelariile europene, a replicat: „Astea sunt trebile interne ale României”.
NICOLAE IORGA: „Evreii de pretutindeni, întreaga jidovime, acționează împotriva României. A da drepturi evreilor înseamnă că România nu va mai fi România. Evreii sioniști ne urăsc și nu ne iartă niciodată că suntem unde suntem și nu ne ducem noi la Sion, pentru a-i lăsa pe d-lor aici”.
MIHAI EMINESCU: „Ne e silă de cestiunea israelită, întrucât consistă din exigențe jidovești și ne rezervasem ca măcar să nu vorbim de ea decât atunci când țara noastră ar fi ținta unui atac, fie dinăuntru, fie din afară. A solicita intervenirea diplomatică sau înarmată a străinilor contra țării în care trăiești este un act de înaltă trădare comis împotriva acelei țări. Alianța solicită pe toate căile această intervenire. Mii de evrei din țară fac parte din Alianță. Deci mii de evrei din țară sînt trădători. În Rusia i-ar aștepta Siberia. În Franța, deportarea, în alte locuri, închisoarea; la noi însă se bucură de deplină libertate, ne înjură presa evreiască cum poftesc”.
Majoritatea covârșitoare a personalităților cultural-politice românești din acea perioadă și din interbelic („Dacă aș fi evreu acum, m-aș sinucide” – Emil Cioran, 1939) sunt antisemite! Oare de ce?