Text aruncat la gunoi

_ Este foarte bine că mai *dați și cu mătura* din cînd în cînd, …dar, nu continuu, pentru a identifica cu atenție „cameleonii”/„lupii îmbrăcați în haine de oi”, …

fenomen despre care „Marele – Dorel VIȘAN”, în 25 Dec.2021, zicea /”REALITATEA”, așa: …
-„LUMEA NU E ÎN DIRECTIA BUNĂ. ATENȚIE! VINE MĂTURA!”, …

*vorbind în pilde (ca Mine)* _ Matei 13/13-17,34,35,(57); _ Daniel 12/4,9,(13); _ Ieșirea 4/(1,10),11-16; _ Isaia 21/11-16, …
vorbind despre cum, (și): …

„De aceea” („RA” va fi biruitor)/ *În RĂzboiul dintre Intuneric și Lumină* (_ Ioan 1/1,2,5)/ (coroborează) _ Isaia 6/8-13; 9/1,2,(6); 15,17-2021: …

-*17. „De aceea”, nici Domnul n-ar putea sa se bucure de tinerii lor, nici sa aiba mila de orfanii si vaduvele lor, caci toti sunt niste nelegiuiti si niste rai, si toate gurile lor spun miselii. Cu toate acestea, mania Lui nu se potoleste, si mana Lui este tot intinsa.*, …

fiind vorba tot despre pilde *despre care, deocamdată nu detaliez*, …

#(„nici în sus și nici în jos, ca să nu se încreadă cameleonii că ar fi vorba despre ei”)#, …
privitor la „Vîntul dinspre RĂsărit” /„ca o mătură” (atît) _ Ieșirea 14/21.
…
_ Iată profețiile: … _ Daniel 12/4,(7-Poporul Roman),9,13,1,10,3; … & …

_ 1 Petru 2/1-3,15,19-21,2022: …

-*1. Lepadati, dar, orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire,
2. si, ca niste prunci nascuti de curand, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mantuire,
3. daca ati gustat „În Adevar” ca bun este Domnul.

15. Caci voia lui Dumnezeu este ca, facand ce este bine, sa astupati gura oamenilor nestiutori si prosti.
19. Caci este un lucru placut daca cineva, pentru cugetul lui fata de Dumnezeu, sufera intristare si sufera pe nedrept.

20. „In Adevar”/(în lupta pentru Adevăr), ce fala este sa suferiti cu rabdare sa fiti palmuiti, cand ati facut rau? Dar, daca suferiti cu rabdare, cand ati facut ce este bine, lucrul acesta este placut lui Dumnezeu.
21. Si la aceasta ati fost chemati, fiindca si Hristos a suferit /(„va suferi”) pentru voi si v-a lasat o pilda, ca sa calcati pe urmele Lui.
22. „El n-a facut pacat, si in gura Lui nu s-a gasit viclesug.”*
…
= Cu stimă. -„Mesia”.

CARTA ONU ȘI NIMIC MAI MULT
de Thierry Meyssan

Rusia și China tocmai au scris Statelor Unite cerându-i să respecte Carta Națiunilor Unite și cuvântul pe care l-au dat. Această abordare, lipsită de orice agresivitate, pune sub semnul întrebării nu numai funcționarea ONU, NATO și a Uniunii Europene, ci aproape toate progresele facute abuziv de SUA de la dizolvarea URSS incoace. Este, evident, inacceptabil pentru Washington, dar super-puterea SUA nu este ceea ce a fost, va trebui să înceapă retragerea la matca.

Lumea de astăzi este condusă de Statele Unite ale Americii și NATO, CARE SE PREZINTĂ CA SINGURELE PUTERI GLOBALE, în timp ce Federația Rusă și Republica Populară Chineză sunt mai puternice decât ele, atât din punct de vedere economic, cât și militar.

La 17 decembrie 2021, Moscova a lansat un proiect de tratat bilateral cu Washingtonul care oferă garanții pentru pace, precum și un proiect de acord pentru punerea sa în aplicare. Aceste documente nu sunt îndreptate împotriva Statelor Unite, ci vizează doar punerea în aplicare a Cartei ONU și respectarea propriilor angajamente.

Pe 23 decembrie, la conferința de presă anuală a președintelui Putin, o întrebare a jurnalistei De la Sky News, Diana Magnay, a dus la o jignire. Vladimir Putin insa a răspuns cu curtoazie că remarcile Rusiei cu privire la comportamentul SUA datează din 1990 și că Washingtonul nu numai că le-a ignorat, dar a continuat să meargă mai departe. Acum, armele NATO urmau să fie dislocate în Ucraina, ceea ce ar fi un fapt inacceptabil pentru Moscova. Niciodată un lider rus nu s-a exprimat în acest fel. Este important să înțelegem că plasarea rachetelor la patru minute de zbor de la Moscova reprezintă o amenințare extremă și este un motiv de război.

La 30 decembrie, a avut loc o convorbire telefonică între președinții Biden și Putin. Partea americană a prezentat propuneri pentru rezolvarea problemei ucrainene, în timp ce partea rusă a readus discuția la încălcările de către SUA ale Cartei ONU și ale cuvântului său.
SUA se gândesc să-și arate buna credință prin faptul că nu au primit Ucraina în NATO. Aceasta este o abordare care răspunde doar marginal la întrebarea adresată și este de natură să prevină războiul numai dacă este însoțită de măsuri de retragere.

Este clar că intrăm într-o perioadă de confruntare extremă care va dura câțiva ani și ar putea degenera într-un război mondial în orice moment.

1- EXTINDEREA NATO LA FRONTIERELE RUSIEI
În timpul celui de-al doilea război mondial, Statele Unite au făcut în mod deliberat ca efortul maxim sa fie asupra Uniunii Sovietice. Între 22 și 27 de milioane de sovietici au murit (13-16% din populație), comparativ cu 418.000 de americani (0,32% din populație). Când acest măcel s-a încheiat, SUA au format o alianță militară în Europa de Vest, NATO, la care URSS a răspuns prin crearea Pactului de la Varșovia. NATO s-a dovedit curând a fi o federație care a încălcat principiul suveranității statului prevăzut în articolul 2 din Carta Națiunilor Unite, pe care țările din lumea a treia l-au denunțat în 1955 la Conferința de la Bandung.

În cele din urmă, URSS a încălcat, de asemenea, Carta ONU prin adoptarea Doctrinei Brejnev în 1968 și impunerea acesteia asupra membrilor Pactului de la Varșovia. Când URSS a fost dizolvată și unii dintre foștii săi membri au creat o nouă alianță militară, Tratatul de securitate colectivă, au ales să o transforme într-o confederație în conformitate cu Carta ONU.
Pentru a fi mai clari cu privire la semnificația Federației și Confederației, să luăm un exemplu: în timpul Războiului Civil din America, nordicii au format o federație deoarece deciziile guvernului lor erau obligatorii pentru toate statele sale membre. În schimb, sudiștii au format o confederație deoarece fiecare stat membru a rămas suveran.

Când Zidul Berlinului și Cortina de Fier au căzut în 1989, germanii au vrut să-și reunească națiunea într-o singură țară. Cu toate acestea, acest lucru a însemnat extinderea NATO pe teritoriul Republicii Democrate Germane. La început, sovieticii s-au opus acestui lucru. A fost avută în vedere o reunificare prin neutralizarea teritoriului RDG. În cele din urmă, prim-secretarul Mihail Gorbaciov a fost de acord cu extinderea NATO prin reunificarea celor doua germanii, cu condiția ca Alianța să nu încerce să se extindă în Est.

Cancelarul vest-german Helmut Kohl, ministrul său de externe Hans-Dietrich Genscher și președintele francez François Mitterrand au susținut împreună poziția Rusiei: NATO a trebuit să se angajeze să nu se mai expanseze în Est. Președintele american George H. Bush Sr. și secretarul său de stat, James Baker, au făcut numeroase declarații publice și angajamente în acest sens față de toți interlocutorii lor.

Imediat ce URSS a fost dizolvată, trei țări neutre au aderat la Uniunea Europeană: Austria, Finlanda și Suedia. UE și NATO sunt una și aceeași entitate, un civil și o armată, ambele cu sediul la Bruxelles. În conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona (ARTICOLUL 42 ALINEATUL 7), NATO ESTE CEL CARE ASIGURĂ APĂRAREA UNIUNII EUROPENE, INDIFERENT DACĂ MEMBRII SĂI SUNT SAU NU MEMBRI AI NATO.
De facto, aceste țări nu mai sunt neutre de la aderarea lor la Uniunea Europeană.

În 1993, Consiliul European de la Copenhaga a anunțat că țările din Europa Centrală și de Est ar putea adera la Uniunea Europeană. De atunci, procesul de aderare la NATO pentru foștii membri ai blocului sovietic a decurs fără probleme, în afară de remarcile tradiționale rusești.
Dar până în anul 1999, Rusia era o umbră, averea sa a fost jefuită de 90 de oameni, așa-numiții „oligarhi”. Nivelul de trai s-a prăbușit, iar speranța de viață a rușilor a scăzut cu 20 de ani. În acest context, nimeni nu a mai ascultat ce spune Moscova.

În 1997, summitul NATO de la Madrid a cerut țărilor din fostul bloc sovietic să adere la Tratatul Atlanticului de Nord. După Germania de Est (1990), a fost Republica Cehă, Ungaria și Polonia în 1999; apoi, în 2004, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia; în 2009 Albania și Croația; în 2017 Muntenegru; și din nou în 2020 Macedonia de Nord.
Ucraina și Georgia ar putea adera în curând la NATO, în timp ce Suedia și Finlanda ar putea renunța la neutralitatea lor teoretică și ar putea adera deschis la Alianța Atlantică.

Ceea ce a fost inacceptabil în 1990 este încă inacceptabil astăzi. Nu este posibil ca rachetele NATO să se afle la câteva minute de zbordel Moscova. Aceeași situație a avut loc și în 1962. Statele Unite au desfășurat rachete la granița URSS în Turcia. Ca răspuns, sovieticii au instalat rachete la granița SUA din Cuba. Președintele american John Kennedy a descoperit in extremis capcana în care Pentagonul a pus SUA. El a reușit să clarifice situația prin ambasadorul său la Organizația Națiunilor Unite. Președintele de atunci al Șefilor De Stat Major Comuni ai SUA, generalul Lyman Lemnitzer, a fost violent antisovietic și a intenționat să provoace un război nuclear. Din fericire, actualul său succesor, generalul Mark Milley, este mult mai înțelept și menține relații amabilitate cu omologii săi ruși.

2 – ÎNCĂLCĂRI ALE CARTEI ONU
Carta ONU a fost negociată de 50 de state în 1945 la Conferința de la San Francisco, chiar înainte ca trupele sovietice să culegă Berlinul și să provoace capitularea Reich-ului nazist. Acesta a fost adoptat în unanimitate. De atunci, alte 147 de state l-au semnat, numărul total al semnatarilor ajungând la 197.
Propunerea Rusiei din 17 decembrie 2021 privind un Tratat bilateral SUA-Rusia pentru protejarea păcii prevede la articolul 2 că: „Părțile se asigură că toate organizațiile internaționale, alianțele militare și coalițiile la care participă cel puțin una dintre părți aderă la principiile cuprinse în Carta Organizației Națiunilor Unite. Din motivele explicate mai sus, aceasta implică transformarea NATO sau dizolvarea lui.

Aceeași propunere prevede la articolul 4 că fostele state membre ale Uniunii Sovietice nu pot adera la NATO. Acest lucru implică faptul că Estonia, Letonia și Lituania ar trebui să plece din NATO și că nici Ucraina, nici Georgia nu ar trebui să adere.
Articolul 7 din propunerea Rusiei prevede interzicerea desfășurării de arme nucleare în afara granițelor sale. Acest lucru implică retragerea imediată a bombelor atomice depozitate ilegal de exemplu, în Italia și Germania, încălcând Tratatul din 1968 privind neproliferarea armelor nucleare.

I N PLUS, RESPECTAREA CARTEI ONU NECESITĂ O REVENIRE LA FUNCȚIONAREA INIȚIALĂ A ONU ȘI ABANDONAREA PRACTICILOR ILEGALE ÎN CARE ACEASTĂ ORGANIZAȚIE A FOST IMPLICATĂ DE LA DIZOLVAREA UNIUNII SOVIETICE.

ONU nu numai că nu își mai îndeplinește obiectivele statutare, ci este transformată într-o agenție pentru punerea în aplicare a deciziilor SUA.
De exemplu, Căștile Albastre, care au fost cândva „forțe de interpunere”, au devenit „forțe de menținere a păcii” de la dizolvarea URSS. Ei nu mai intervin pur și simplu atunci când două părți sunt în război și reușesc să încheie o încetare a focului. Acestea au folosit pentru a interveni între cele două părți, cu acordul lor explicit, și pentru a se asigura că angajamentele lor au fost respectate. Astăzi, nu le pasă de acordul protagoniștilor sau chiar de existența unui acord între ei.

În practică, în cei douăzeci de ani de colaps al Rusiei, Consiliul de Securitate a aprobat o decizie a SUA. PRIN URMARE, ÎN PRACTICĂ, TRUPELE DE MENȚINERE A PĂCII ALE ONU SE AFLAU ÎN PRINCIPAL ÎN SERVICIUL PENTAGONULUI.

Cel mai elocvent exemplu este afacerea libiană. SUA au organizat și finanțat mărturii false în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva că Muamar Gaddafi își bombarda propriul popor. Aceste depoziții au fost apoi transmise Consiliului de Securitate. Washingtonul a obținut o rezoluție care permite NATO să intervină pentru a „proteja populația” Libiei de „dictatorul” său. Odată a ajuns acolo, NATO le-a interzis șefilor de stat africani să vină să verifice ce se întâmplă, amenințând că îi omoară pe toți. Apoi a bombardat Libia, ucigând aproximativ 120.000 dintre oamenii pe care se presupune că venise să-i „protejeze”. În cele din urmă, a împărțit țara în trei și a instalat teroriști la putere la Tripoli.

În cazul Siriei, s-a făcut încă un pas. ONU, care a cerut Ligii Arabe să efectueze o anchetă la fața locului pentru a verifica rapoartele unui război civil, nu a pus întrebări atunci când această misiune a fost întreruptă fără explicații. Acest lucru se datorează faptului că experți din 21 de țări arabe au constatat într-un raport preliminar că informațiile americane erau false. SUA l-au numit apoi pe Jeffrey Feltman, adjunctul secretarului de stat Hillary Clinton pentru Orientul Mijlociu extins, în funcția de adjunct al secretarului general Ban Ki-moon, care a coordonat operațiunile aliate în război din punct de vedere economic, politic și militar .
Ani mai târziu, în timp ce acest domn este de mult plecat să comită alte crime în altă parte, directivele sale de a înfometa Siria sunt încă impuse agențiilor ONU.

Acest lucru ne aduce la problema agențiilor ONU. Multe dintre ele servesc ca o acoperire pentru acțiunile SUA. De exemplu, în această perioadă a epidemiei de Covid-19, toată lumea a observat că contribuțiile statelor membre la această agenție reprezintă mai puțin de 20% din bugetul său, în timp ce donațiile de la Fundația Bill și Melinda Gates reprezintă 10%. De fapt, unele dintre acțiunile OMS sunt puternic influențate de interese private. Sau reprezentantul permanent al Rusiei în Consiliul de Securitate, Vitali Churkin, a dezvăluit că în 2012 ICNUR a transportat sute de jihadiști înarmați cu nave din Libia în Turcia pentru a forma așa-numita Armată Siriană Liberă.

Și asta nu e tot. Consiliul de Securitate a adoptat numeroase sancțiuni împotriva statelor în perioada palida a Rusiei. Mulți înalți oficiali ONU văd pe teren că aceste sancțiuni provoacă foamete și ucid civili. Dar ele au fost votate și pot fi ridicate doar printr-un vot, unde SUA îl opune cu veto. Aceste așa-numite „sancțiuni” nu sunt sentințe pronunțate de o instanță de judecată, ci arme împotriva unor state si ele membre a Organizației Națiunilor Unite.

Din moment ce Washingtonul nu mai poate adopta aceste decizii in Consiliul de Securitate, le decretează unilateral și forțează Uniunea Europeană, vasalul său, să le aplice. Astfel, europenii Uniunii ucid populațiile civile, de data aceasta în numele „democrației”.

3 – STRATEGIA RUSO-CHINEZĂ
În Occident, anunțăm ce ar trebui să se facă pentru a lua credit pentru eveniment. De multe ori nu facem nimic pentru a face acest lucru, așteptăm și ne felicităm în avans. Aceasta este ceea ce este cunoscut ca un „efect de publicitate”. În Rusia și China, pe de altă parte, unde se vorbește mai puțin, oamenii anunță doar ceea ce sunt siguri că vor realiza. În general, anunțurile sunt revelații a ceea ce tocmai s-a făcut déjà.

Când președintele Putin anunță că va pune Statele Unite la locul lor, nu este ceva negociabil. Rusia știe că președintele Joe Biden nu se poate retrage in limitele impuse de Carta ONU. Intenționează insa să-l forțeze să facă acest lucru, poate încet, dar sigur. Ca un jucător de șah, Moscova a anticipat déjà următoarele mutări. Tot ce trebuie să facă este să-și arate puterea și, eventual, să lovească lateral. De exemplu, armata rusă și-ar putea demonstra eficienta unica a rachetelor hipersonice, astfel încât toată lumea să poată vedea că poate distruge orice țintă din lume. Sau ar putea lovi forțele armate americane pe teritoriul pe care îl ocupă ilegal, in Siria.

Pe 15 decembrie 2021, Moscova și Beijingul și-au organizat alianța militară. Asta doar cu două zile înainte de publicarea proiectului de tratat cu SUA. Președinții Vladimir Putin și Xi Jinping au vorbit într-o videoconferință pentru a susține propunerea Rusiei. China a insistat oficial asupra legitimității acestei cereri. Deși există multe diferențe chino-ruse și chiar puncte de conflict, cum ar fi Siberia de Est, Moscova și Beijingul sunt obligate să se sprijine reciproc. Ambele țări au fost atacate de Occident în trecutul nu prea îndepărtat. Au experimentat ipocrizia acestor parteneri și știu că au nevoie unii de alții pentru a le rezista.

În ultimii ani, Rusia a stăpânit noi arme. În 2014, a arătat că ar putea neutraliza comunicațiile și controalele unui distrugător american, USS Donald Cook, echipat cu un sistem Aegis care îl leagă de toate lansatoarele de rachete americane și chiar de un portavion precum USS Ronald Reagan. Ulterior, a arătat în Levant că poate extinde spațiul în care neutralizează toate comunicațiile și comenzile NATO pe o rază de 300 de kilometri . În prezent, Rusia are superioritate în conflictele convenționale.

Tehnica armelor hipersonice franceze, mult timp neexploatată de NATO, a fost perfecționată de sovietici, apoi de ruși. Astăzi, este arma decisivă capabilă să lovească orice țintă oriunde pe Pământ cu arme nucleare. Un lansator trece prin atmosferă, preia viteză în timp ce orbitează Pământul și apoi trage la țintă pe măsură ce reintră în atmosferă. Viteza si traseul sau este de așa natură încât nimeni nu il poate intercepta. Această armă face ca „scutul antirachetă” al NATO să fie depășit cu usurintă . În prezent, Rusia are superioritate TOTALA în conflictele nucleare.

O versiune intermediară a acestui lucru a fost furnizată de Moscova Beijingului și, probabil, Phenianului. Vicepreședintele Șefilor de Stat Major Comun ai SUA, amiralul Christopher Grady, a recunoscut intaietatea tehnologică rusă și a anunțat că SUA lucrează din greu pentru a recupera decalajul. Deși președintele Donald Trump a reînviat cercetările militare, Pentagonul va avea nevoie de mulți ani pentru a face acest lucru.

Războiul sirian a fost o oportunitate pentru Moscova de a testa o cantitate imensă de arme noi, dintre care unele s-au dovedit mult superioare celor occidentale. În același timp, eșecul masivului program F-35, care nu și-a putut îndeplini toate angajamentele, arată că cercetările militare americane s-au destrămat. Acest avion multi-rol este în mare parte vândut aliaților, dar abandonat de Forțele Aeriene ale SUA, care se încadrează din nou pe vechile avioane F-16.[1]

În plus, China a dezvoltat o tehnică eficientă de distrugere a satelitilor pe care se pare că a împărtășit-o cu Rusia. Distrugerea unui vechi satelit sovietic pe 15 noiembrie 2021, nu departe de Stația Spațială Internațională, a provocat o agitație în interiorul NATO.
De acum înainte, China și Rusia ar putea face toate armatele NATO surde și oarbe în câteva ore.

Sursa: https://www.voltairenet.org/article215199.html

NT: Nu stiu daca e meritul lui Ciuca, caci e cam autist, dar faptul ca Romania a cumparat avioane F-16 si nu F-35 este o mare realizare din punct de vedere militar dar si financiar.
In primul rand F-16 la mana a doua sunt mult mai ieftine decat nereusitele F-35.
In al doilea rand in afara de pret este si programul de functionare si administrare al avioanelor care este extrem de scump si el. Tara care cumpara se obliga sa foloseasca avioanele numai cu permisiunea SUA, numai in conditiile impuse de contract si sa se aproviziuneze sistematic cu piese de schimb dupa o schema si ea impusa de contract si la preturi iarasi exorbitante. Sa-i lasam pe evrei sa se bucure de ele, caci ei le-au primit cadou dar performantele tot nu sunt la inaltimea promisiunilor.

Respectarea Cartii ONU de catre toata lumea si in special de fraudulentii dovediti ar ajuta la dezvoltarea economica si sociala a restului de 187 de state mebre a ONU, ce ar deveni si ele fericite si noi printre ele.

Traducerea si Nota de: CD