CD
1.506 aprobate
denitsoc@gmail.com
75.57.36.95

Considerente:
Stiu că toti rusofobii, sinofobii si xenofobii imi vor sări in cap, incercand să-mi dovedească că popoarele respective, slăbaticii din taiga sau galbejitii cu ochii taiati ai Asiei nu merită atata atentie si consideratie si ca părerile lor, ale fobistilor sunt deja formate.
Sunt convins ca acesti fobisti au pareri sterne si convingeri de stancă insă asta nu ajută la nimic. In conditiile geopolitice actuale este mai necesară o actiune cat mai elaborată, cu inflexiuni multiple ce trebuie sa treacă dincolo de intepenita părere fobistă.
Putem dovedi inteligenăt si superioritate doar cand putem crea aliante puternice si respectate cu toate popoarele ce vin pe scena geopolitică cu idei salvatoare, inovatoare si nu doar cu “Pax Americana”, sau cu “Ordinea bazată pe reguli”.
Căci asa cum se arată in articol toată lumea asteaptă: “stabilirea unei ordini internaționale egale și corecte.”, idiferent de la cine provine.

Elasticitatea si versatilitatea nu sunt doar calităti fizice ale materialelor ci si o calitate a inteligentei practice. Aveti răbdare să cititi pană la capăt si apoi să reflectati ce ne propune diplomatul indian, autorul acestui articol deosebit. Este posibil să căpătati si alte ganduri pe langă fobiile gratuite. Si cand spun gratuite sunt sigur ca nici unul dintre fobisti nu cunoaste măcar superficial cultura si traditiile popoareor pe care le urăste “instinctual”.

Implicarea[incurcarea] adversarului in mai multe focare in acelasi timp pe meridian diverse este rversul formulei aplicate de colonialistii perciunati: “Divide et impera”. Din nefericire pentru ei, ei nu pot judeca si invers, ca să vadă că este valabil si Divizare si Distrugerea Inamicului, asa cum le-a demonstrate deja Stalin.
Este ceea ce li se intamplă acum, mai bine zis ce li se aplică acum.
Indiferent de ce ne comunică sau nu de presa perciunată, in lume se petrec o serie de manevre de o deosebită importantă geostrategică.

Oricum aceste popoare din Sudul Asiatic au inceput să isi arate valoarea si ar fi păcat să nu o constatăm si să o apreciem, ba mai mult să ne aliniem si noi la valorile lor reflectate in politica or internatională.
Este o sansă bună si poate ultima.
CD

GEOPOLITICA SE MIȘCĂ PE CALEA COREEI DE NORD
De M. K. Bhadrakumar

În mai puțin de trei ani, eroziunea hegemoniei SUA care a început să se înregistreze în cascadă odată cu înfrângerea din Afganistan în august 2021 s-a extins în Eurasia, urmată de erupția masivă din Asia de Vest până la sfârșitul lui 2023. Pe măsură ce începe 2024, auzim tobe îndepărtate în Orientul Îndepărtat, în timp ce liderul suprem al Coreei de Nord, Kim Jong Un, simte instinctiv o rară aliniere a factorilor pozitivi care apar în conflictele existențiale din Eurasia și Asia de Vest și o valorifică printr-o schimbare strategică pentru a contesta ceea ce Phenianul numește „versiune asiatică” condusă de SUA. al NATO’.

Agenția Centrală de Știri din Coreea a raportat într-o declarație a Ministerului de Externe al țării că Coreea de Nord „îl salută cu căldură pe președintele Putin să viziteze Phenianul și este gata să-l întâmpine pe cel mai apropiat prieten al poporului coreean cu cea mai mare sinceritate”.

Kim, un practicant priceput al geopoliticii, își propune să creeze sinergie printr-o fuziune strategică care datează de fapt de la Joseph Stalin, care a încercat intenționat să încurce SUA într-un conflict militar în Peninsula Coreeană și să prevină izbucnirea unui al treilea război mondial.

Calculul lui Stalin a fost că un SUA, epuizat de intervenția chineză în războiul din Coreea, „ar fi incapabil de un al treilea război mondial în viitorul apropiat”. Într-adevăr, i s-a dovedit dreptate.
Stalin a scris o scrisoare extrem de confidențială președintelui Cehoslovac de atunci, Klement Gottwald, pe 27 august 1950, pentru a-și explica procesul de luare a deciziilor, care și-a găsit drumul din arhivele ex-sovietice în 2005, pentru a apărea în originalul rus în jurnalul istoric Novaia I Noveishaya Istoriia. .

Se pare că Stalin a acceptat în secret planul lui Kim Il Sung, în timpul călătoriei secrete a liderului nord-coreean la Moscova, în aprilie 1950, nu pentru că ar fi calculat greșit că SUA nu se vor implica în război (cum au estimat istoricii occidentali), ci tocmai pentru că și-a dorit SUA să se încurce într-un conflict limitat în Asia.

Stalin îl liniștea pe Gottwald, un aliat nervos, cu privire la situația internațională și decizia Moscovei de a se retrage din Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite (CSNU) în ianuarie 1950 și rațiunea absenței sovietice de la CSONU în iulie 1950, când s-a discutat problema coreeană precum și abținerea sovietică și eșecul de a-și exercita dreptul de veto împotriva rezoluției SUA care urmărea desfășurarea unei forțe ONU în Coreea.

Stalin a scris că „este clar că Statele Unite ale Americii sunt în prezent distrase de la Europa de Orientul Îndepărtat. Nu ne oferă un avantaj în echilibrul global al puterii? Fără îndoială că da.”
Cu alte cuvinte, Europa a fost principala prioritate în strategia internațională a Uniunii Sovietice, iar războiul din Coreea a fost văzut ca o oportunitate de a întări socialismul în Europa, deturnând în același timp interesele și resursele americane de pe acel continent.

Ceea ce distinge marile puteri precum Rusia este profunzimea conștiinței lor istorice de a corela timpul trecut cu timpul prezent și de a înțelege că semințele relevante ale timpului viitor se găsesc în mare parte încorporate în timpul trecut. La urma urmei, timpul nu poate fi tratat în abstract, ci ca fundament vital al realității umane. Acesta trebuie să fie unul dintre motivele pentru care există astăzi speculații atât de dureroase în SUA cu privire la recenta creștere a legăturilor dintre Rusia și RPDC.

Directorul principal al Casei Albe pentru controlul armelor, Pranay Vaddi, a declarat joia trecută că natura amenințării la securitate reprezentată de Coreea de Nord s-ar putea schimba „drastic” în următorul deceniu, ca urmare a cooperării sale fără precedent cu Rusia. „Ceea ce vedem între Rusia și Coreea de Nord este un nivel fără precedent de cooperare în sfera militară”, a declarat Vaddi pentru think tank-ul Centrului de Studii Strategice și Internaționale din Washington. El a adăugat: „Și spun „fără precedent” foarte deliberat – Nu am mai văzut asta până acum”.

Vaddi a spus că este necesar să se acorde o atenție deosebită nu doar ajutorului armat nuclear al Coreei de Nord pentru războiul Rusiei în Ucraina, în primul rând sub formă de sisteme de rachete, ci „ceea ce ar putea merge și în altă direcție”.
El a întrebat: „Cum ar putea asta să îmbunătățească capacitățile Coreei de Nord? Și ce înseamnă asta pentru propria noastră postură de descurajare extinsă în regiune atât cu Coreea, cât și cu Japonia?”

SUA au înțeles bine mesajul Rusiei.
Remarcile lui Vaddi, care nu au fost deloc plăcute, au urmat vizitei oficiale de 5 zile a ministrului de externe al RPDC Choe Son-hui la Moscova, în timpul căreia Putin, într-un gest rar, l-a primit pe demnitarul vizitator la Kremlin. Lectura rusă i-a batjocorit pe americani, caracterizand în mod criptic discuțiile purtate de ministrul de externe Serghei Lavrov cu Choe drept „un schimb semnificativ de opinii cu privire la chestiuni de actualitate care se ocupă de dezvoltarea legăturilor bilaterale, cu accent pe „aspecte practice” și „îmbunătățirea în continuare a cadrului legal contractual”.

Citirile ajung rareori atât de departe în transparență.
Oricum, punctul de referință a fost punerea în aplicare a „acordurilor” dintre Putin și Kim în timpul întâlnirii lor din septembrie la Centrul de Lansare Spațială Vostochny (portul spațial rusesc deasupra paralelei 51 de Nord în regiunea Amur din Orientul Îndepărtat al Rusiei).
Comentând întâlnirea ministrului Choe cu Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Coreea de Nord „este partenerul nostru foarte important și ne concentrăm pe dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre în toate domeniile, inclusiv în zonele sensibile”.

În esență, așa cum a remarcat un raport Reuters: „Moscova spune că va dezvolta legături cu orice țări dorește… Rusia a făcut tot posibilul pentru a face publice renașterea relației sale, inclusiv a legăturilor militare, cu Coreea de Nord…. Pentru Putin, curtarea lui Kim îi permite să-i pună pe foc pe Washington și pe aliații săi asiatici”.

Într-adevăr, Kim este dornic să-și joace și rolul. Numai în ultima săptămână, Coreea de Nord a efectuat un test al sistemului său de arme nucleare subacvatice, iar Kim a anunțat că unificarea cu Coreea de Sud nu mai este posibilă. Kim a spus că Nordul „nu a vrut război, dar nici nu avem nicio intenție să-l evităm”.

Fără îndoială, Rusia a ales să își dubleze alianța cu Coreea de Nord. Și Kim și-a exprimat interesul pentru aprofundarea legăturilor cu Moscova într-o manieră extrem de publică, făcând o vizită personală în Rusia în septembrie. Momentul acestei călătorii a fost îndrăzneț, având în vedere mișcările recente ale SUA de a consolida eforturile trilaterale de descurajare împotriva Nordului cu Coreea de Sud și Japonia.

Un „bloc” trilateral de facto cu Rusia și China în opoziție cu alianța trilaterală SUA-Coreea de Sud-Japonia este în pregătire. Sprijinul RPDC pentru Rusia în Ucraina ar servi intereselor Chinei prin limitarea puterii SUA. Și Coreea de Nord câștigă nemăsurat în profunzime strategică, datorită sprijinului a doi membri ai Consiliului de Securitate al ONU care dețin drept de veto.

Un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Phenian, în urma discuțiilor ministrului Choe la Moscova, spunea: „Partea RPDC a apreciat foarte mult misiunea și rolul puternic al Federației Ruse în menținerea stabilității strategice și a echilibrului mondial și și-a exprimat așteptările ca Federația Rusă să să continue și în viitor să adere la politici și linii independente în toate domeniile și, astfel, să aducă o mare contribuție la pacea și securitatea internațională și la stabilirea unei ordini internaționale egale și corecte.”
Tass a jucat comunicatul de presă, scoțând din el nu mai puțin de 3 rapoarte sănătoase. De fapt, în Orientul Îndepărtat apare un nou vector geopolitic, care, spre deosebire de Ucraina sau Gaza, este și un punct de aprindere nuclear. Geopolitica se îndreaptă spre Coreea de Nord, în sfârșit – o țară care în urmă cu șapte ani adăpostise deja vise de a scufunda un portavion american cu propulsie nucleară „cu o singură lovitură”. Ideea este că acea fantezie rămâne netestată.
În politică, cel defavorizat începe adesea lupta – și ocazional câinele de sus merită să câștige, dar rareori o face. Hamas, Houthii, Kim – este întotdeauna distractiv să surprinzi oamenii. Căci, pune mai puțină presiune asupra lor, deoarece sunt doar o mentalitate câștigătoare, departe de bătăliile care ar putea transforma un nefavorabil într-un campion și un performator. Călătoria lui Putin la Phenian va fi urmărită cu atenție de administrația Biden.
Andrey Sushentsov, un expert rus proeminent, a scris recent: „Confruntarea noastră cu americanii va dura mult timp, deși vom vedea anumite pauze… Sarcina Rusiei va fi să creeze o rețea de relații cu state care au aceleași idei, care poate chiar include în cele din urmă unele din Occident. Strategia SUA este de a stinge cu forța punctele de autonomie strategică, ceea ce Washington a reușit să facă în Europa de Vest în prima fază a crizei din Ucraina, dar acea mișcare a fost unul dintre ultimele succese în acest sens.
În orice caz, în confruntarea SUA-Rusia se deschide un front de est, care completează fronturile de vest și de sud din Eurasia și, respectiv, Asia de Vest.

Sursa: https://www.indianpunchline.com/geopolitics-is-moving-north-koreas-way

Traducerea: CD