Nicu Pândaru
ealucin@yahoo.ro
78.96.80.55
Sursa principală a documentelor despre evrei pe care le tot scoate din când în când dl. Vasilică Militaru, este o lucrare ce se poate descărca de către oricine de pe Internet şi a fost realizată cu banii lui George Soros. Ar fi fost corectă şi indicarea sursei pe Internet, ca să o poată citi toată lumea şi să se documenteze mai vast. Derutează doar citarea unei surse arhivistice (sursă precizată în lucrare, de unde a luat-o şi V.M. pentru acest articol), ca şi când doar unii au acces la documente, prin arhive.
Ar fi bine, de aceea, să fie dată sursa de documente, aflată pe net!
Astfel, volumul de documente se numeşte „Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Evreii din România (1945-1965)“, iar Nota Informativă publicată aici de V.M. se află la pagina 49.
Întreg volumul se află postat, pe secţiuni, la
http://www.edrc.ro/publication_details.jsp?publication_id=6
În opinia comentatorului Nicu Pândaru, documentele de arhivă nu mai au valoare pentru că cercetarea și publicarea lor a fost finanțată de George Soros sau de Institutul Elie Wiesel. Tocmai i-am relatat domnului profesor Ion Coja faptul că istoricii români n-au fructificat acest fond arhivistic, deși a fost publicat din anul 2003. Mai mult, este o rușine pentru miile de profesori români de istorie care nu s-au aplecat asupra arhivelor românești înaintea celor care le-au publicat. Am descoperit aceeași frică de arhive a istoricilor români, în pregătirea studiului „Pogromul de la Iași între falsificare și adevăr istoric”. Există documente militare de arhivă extraordinare publicate de Ottmar Trașcă, datele recensământului din aprilie 1941 publicate de Viorel Achim sub egida INSHR. Există cărți cu date documentare excepționale despre ceea ce s-a întâmplat în Transnistria. Nici un istoric român nu s-a obosit să studieze critic lucrările antiromânești ale lui Matatias Carp, Eduard Mezincescu, Jean Ancel și alții. Acolo se găsesc publicate și documente de arhivă valoroase. În afară de unii temerari precum domnul profesor Ion Coja și domnul Constantin Olariu Arimin (care mi-a trimis pe email o lucrare cu studii personale privind istoria evreilor din România) istoricii calificați ai României au refuzat să ia taurul de coarne în problemele privind situația evreilor din România din anii 1940-1944. Frica de reacția evreiască (acuza de antisemitism) și frica de reacția românească (acuza de a fi critic al lui Ion Antonescu) i-a ținut departe pe istoricii români. CSIER deține o arhivă impresionantă cu documente despre evenimentele de la Iași din iunie 1941 și despre problema Transnistreană Îi sugerez domnului care semnează Nicu Pândaru să-și aloce timp pentru a studia toate aceste arhive și să le publice gratis și pe blogul Ion Coja și pe incorect politic acolo, unde eu am fost blocat la comentarii. Eu oricum am în lucru studierea a mii de pagini descoperite pentru a afla noi elemente despre aceste evenimente din Istoria României. Urez mult succes la muncă sisifică trântorilor care comentează fără rost.
NU FOLOSI ARMELE AMERICANE DACĂ VREI SĂ FII INDEPENDENT
– spune premierul cambodgian Hun Sen
Military watch magazine –13 Decembrie 2021
În urma anunțării sancțiunilor economice americane și a unui embargo asupra armelor pentru Cambodgia pe 8 decembrie, care au fost instituite din cauza opoziției occidentale față de creșterea apărării țării și a legăturilor economice cu China și a acceptat construirea unei baze militare chineze, premierul cambodgian Hun Sen a ordonat retragerea din serviciu a tuturor armamentelor americane.
Potrivit premierului, decizia SUA a justificat alegerea sa în 1994 „de a nu schimba sistemele de arme cambodgiene existente pentru a cumpăra sisteme de arme americane”. Ulterior, el a refuzat armele americane pentru că nu au oferit avantaje utilizatorilor lor și pentru conditiilor semnificative atașate vânzărilor care au subminat independența clienților. „Dacă vrei să fii independent, nu folosi arme americane”, a conchis el, reiterând mai multe declarații similare făcute de lideri din întreaga lume non-occidentală de-a lungul mai multor ani.
În 2020, de exemplu, premierul malaiezian recent pensionat Mahathir Mohamad a declarat că avioanele de luptă fabricate în SUA sunt „numai bune pentru spectacolele aeriene”, dar nu pot fi folosite în luptă fără aprobarea si controlul Washingtonului, deoarece codurile sensibile necesare pentru astfel de operațiuni nu au fost partajate. SUA a folosit frecvent aprovizionarea cu piese de schimb pentru a se asigura că echipamentele americane nu pot fi utilizate atunci când contravine interesele Washingtonului, de exemplu dezactivarea flotei de avioane de vânătoare F-16 indoneziene în anii 1990 în timpul disputei noastre aprinse dintre Jakarta și Canberra, unde SUA au luat partea australiană.
SUA a restricționat tipurile de armament pe care sistemele sale le pot desfășura pentru a se asigura că anumite țări sunt limitate la o capacitate de apărare mai slabă, un exemplu notabil fiind avioanele de vânătoare F-16 vândute Egiptului și Irakului, care nu dispun de nicio capacitate viabilă.
Prim-ministrul Hun Sen a declarat cu privire la noile directive de eliminare a armamentului american din serviciu, care nu cuprinde o proporție semnificativă din inventarul cambodgian: „Am emis un ordin către toate unitățile armate pentru a revizui imediat armele și echipamentele militare pe care Cambodgia le are în present si pentru a colecta toate armele și echipamentele militare americane, dacă mai există, să le depoziteze și să le distruga. Cei care au folosit sisteme americane de armament au pierdut războaie, cum ar fi în timpul Republicii Khmere Lon Nol, care a folosit sisteme americane de armament și a importat o mulțime de arme îndatorand Cambodgia la SUA.”
“Mai recent, utilizatorii americani de arme au pierdut războiul din Afganistan. Cred în curajul și spiritul de luptă al luptătorilor care apără integritatea teritorială a Cambodgiei, mai degrabă decât in arme.”
Mai mulți clienți americani de lungă durată din domeniul apărării au analizat din ce în ce mai mult alternativele pentru a evita restricțiile extinse impuse în achiziționarea de armament occidental, inclusiv Pakistan, Filipine, Indonezia, Egipt și Irak, printre altele, armele rusești, chineze și sud-coreene câștigând adesea în detrimentul SUA și al altor furnizori occidentali cu politici la fel de restrictive.
Sursa: https://militarywatchmagazine.com/article/cambodian-hun-sen-independent-american-weapons