Mesajul TRANŞANT pentru Europa al omului care îl sfătuieşte pe Putin. „Este clar o AMENINŢARE”

16.07.2016. Ziarul National

Serghei Alexandrovici Karaganov, şeful Consiliului de Apărare şi Politică Externă de la Kremlin şi apropiat consilier al lui Putin, a dat un interviu revistei germane Der Spiegel înainte de Consiliul NATO – Rusia. Interviul arată cum se vede lumea şi Europa de la Moscova. Dacă acestea au fost poziţiile de pe care Rusia a negociat ieri cu NATO, nu e de mirare că „nu a existat convergenţă de vederi” după cum spunea secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Karaganov vorbeşte despre deteriorarea relaţiilor cu Europa care în opinia sa a început odată cu războiul din Georgia. „Am vorbit deja despre o situaţie de pre-război de acum opt ani. Chiar din acea perioadă, nivelul de încredere dintre marile puteri tindea către zero. Rusia a început să-şi remodernizeze armata şi de atunci situaţia s-a înrăutăţit considerabil”, se arată în materialul preluat de gandul.info. Consilierul lui Putin consideră că NATO este principalul vinovat de această tensionare a relaţiilor internaţionale.

„Am avertizat NATO să nu se apropie de frontierele Ucrainei, deoarece asta va crea o situaţie pe care nu o putem accepta”. El consideră că ocuparea Crimeii şi agresiunea din estul Ucrainei au reprezentat o măsura îndreptăţită şi benefică pentru că ” Rusia a stopat înaintarea Occidentului în această direcţie şi să sperăm că aceasta înseamnă că pericolul unui război a fost eliminat pe termen mediu”. Războiul propagandistic dintre cele două tabere nu face decât să „amintească de perioada premergătoare unui nou război”. El consideră că presa occidentală prin „diabolizarea Rusiei” a crescut nivelul tensiunilor dintre NATO şi Rusia la un nivel „comparabil cu criza de la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980”. Situaţia de acum este total diferită consideră Karaganov, care nu a pierdut ocazia de a preciza care este una dintre cele mai importante caracteristici ale strategiei ruse de apărare. „Acum, temerile în ţări precum Polonia, Lituania şi Letonia urmează să fie înlăturate de arme NATO care vor fi staţionate acolo. Dar asta nu-i ajuta; noi o vom interpreta ca pe o provocare. Dacă va exista o criză, vom distruge exact aceste arme. Rusia nu vrea să mai lupte vreodată pe teritoriul său…” De altfel, conceptele de strategie geopolitică ale Rusiei, elaborate de consiliul condus de Karaganov au stabilit că Moscova poate utiliza puterea militară atunci când „interese importante ale ţării sunt în mod clar ameninţate”. Ucraina a fost un astfel de exemplu a afirmat, oficialul rus, iar un altul poate fi „o concentrare de trupe care simţim că pot prezenta un risc de război”.

Şeful Consiliului de Apărare şi Politică Externă nu s-a sfiit să recunoască că declaraţiile politicienilor ruşi, chiar şi cele ale lui Putin prin care aceştia încearcă să-şi convingă populaţia că Occidentul doreşte război pentru a fărâmiţa Rusia sunt „o serie de exagerări”. Dar toate acestea sunt justificate, spune el de americani care „au declarat deschis că sancţiunile au drept scop o schimbare de regim în Rusia. Ceea ce este destul de agresiv”. O „amentinţare externă” este în folosul Rusiei, mai spune consilierul preşedintelui Putin pentru că „elita politică din Rusia nu îşi doreşte o reformă internă, nu este pregătită pentru asta. Trebuie să vă amintiţi că Rusia se sprijină pe două concepte naţionale: apărare şi suveranitate.

Abordăm problema securităţii cu mult mai mare atenţie decât alte state”. În luna mai, Consiliul de Apărare şi Politică Externă care include politicieni, economişti şi foşti militari şi ofiţeri de informaţii, a emis noi directive pentru politica externă rusă în care se vorbeşte deschis despre rolul de mare putere pe care şi-l doreşte Kremlinul. În acest sens Karaganov le-a declarat franc ziariştilor germani că „ne dorim statutul de mare putere: din păcate, la asta nu putem renunţa. În ultimii 300 de ani, acest statut a devenit o parte a structurii noastre genetice”.

Bineînţeles că o atare dorinţă vine din dorinţa de a face un bine întregii omeniri. „Dorim să prevenim o destabilizare mai mare a situaţiei din lume”, a spus consilierul în vârstă de 63 de ani, al preşedintelui Putin. Acest bine este însă unul eminamente rusesc după cum recunoşte chiar el: „Vrem să fim inima unei mari Eurasii, o regiune a păcii şi cooperării, iar subcontinentul Europa va aparţine şi el acestei Eurasii”. În continuarea dialogului cu jurnaliştii de la Der Spiegel, înaltul reprezentant rus a afirmat că Moscova nu mai are încredere „câtuşi de puţin”, în Europa. „ Reacţionăm în consecinţă. Există o tactică surpriză. Şi trebuie să ştiţi că suntem mai inteligenţi, mai puternici şi mai hotărâţi”, a punctat acesta. Tot ca o surpriză a catalogat consilierul lui Putin şi intervenţia şi retragerea parţială din Siria. „Asta a fost o lovitură magistrală, a fost fantastică. Folosim avantajul superiorităţii noastre în regiune. Ruşii nu sunt buni la târguieli, nu se pricep la afaceri. Sunt însă excepţionali luptători” a conchis el.

Rusia consideră că sistemul politic european este unul „incapabil să se adapteze provocărilor noii lumi”. Din acest motiv şi bucuria cu care priveşte Moscova problele cu care se confruntă UE. Mai mult chiar ca o pedeapsă pentru că unii dintre liderii europeni „au căutat o confruntare cu noi” Kremlinul refuză să ajute Europa deşi recunoaşte că ar putea să facă cel putin în problema imigranţilor.

„Nu vom ajuta Europa, deşi am putea face acest lucru atunci când este vorba de problema refugiaţilor. O închidere comună a frontierelor ar fi esenţială. În această privinţă, ruşii ar fi de 10 ori mai eficienti decât europenii”, a afirmat tranşant consilierul preşedintelui Putin. Karaganov a ironizat şi încercarea UE de a face o înţelegere cu Turcia, încercare pe care o cataloghează ca pe o „ruşine” şi aminteşte că Rusia s-a descurcat mult mai bine. „În faţa problemelor noastre cu Turcia, am urmărit o linie politică clară, dură – cu succes”, a subliniat el.

Cu o zi înainte de Consiliul NATO – Rusia, consilierul lui Putin a afirmat că acest organism a devenit unul „nelegitim” deoarece NATO a devenit o altfel de alianţă, susţine el. „Atunci când am început dialogul cu NATO,era o alianţă defensivă a puterilor democratice. De atunci, Consiliul NATO-Rusia, a servit doar drept paravan pentru extinderea NATO”. În 2008 şi 2014 – atunci când am avut într-adevăr nevoie de el, nu a existat”, mai afirmă acesta referindu-se la momentele celor două războaie declanşante de Rusia, în Georgia şi Ucraina. Din acest motiv după aproape trei ore de discuţii între ambasadorii celor 28 de ţări ale Alianţei şi omologul lor rus Aleksandr Gruşko nu s-a putut ajunge la nici o înţelegere. „Am avut o discuţie deschisă, onestă şi atmosfera era bună, dar nu eram de acord” a constatat Stoltenberg, salutând în pofida divergenţelor „o ocazie importantă pentru a ne clarifica poziţiile”.

Serghei Alexandrovici Karaganov s-a declarat, al finalul interviului, dezamăgit de Europa care „mă sperie atunci când cere mai multă şi mai multă democraţie. Îmi sună ca, în trecut, când oamenii de aici (Rusia-n.r.) au cerut mai mult şi mai mult socialism”. „În următoarele decenii, Europa nu va fi un model atractiv pentru Rusia”, mai spune acesta şi aduce ca argument violurile petrecute în noaptea de revelion la Koln. „Este de neconceput ca femeile să fie hărţuite şi violate în public. Dacă ar fi să faci aşa ceva în Rusia, ar fi fost ucişi”, spune consilierul lui Putin.

Karaganov le mai spus ziariştilor ruşi să nu-şi facă mari speranţe legate de o eventuală schimbare a politicii ruse după alegerile parlamentare din septembrie deoarece „Rusia este îndreptăţită moral. Nu vor exista concesii fundamentale din partea noastră. Psihologic, Rusia a devenit acum o putere euroasiatică – am fost unul dintre părinţii intelectuale ai întoarcerii spre est. Dar acum, sunt de părere că nu trebuie ieşim din Europa. Trebuie să găsim modalităţi de a revitaliza relaţiile noastre”.