CD
1.853 aprobate

denitsoc@gmail.com
216.131.74.87

 

START
De CD

Stabilitatea strategică internatională se va baza pe frică, inspăimantare, cel putin asa propun SUA. Ele vor o Nouă Ordine Mondială, Ordinea Nucleară.
Este ultima carte din maneca elitei sataniste bankare care le-a mai ramas să o joace. Santajul nuclear, motiv pentru care nu vor să audă de un nou START.
Vechiul START – Strategic Arms Reduction Treaty, a expirat deja pe 5 februarie 2026 după 50 de ani de existentă.

Deja există o multipolaritate nucleară si un trata doar intre cele două mari puteri nu mai este suficient. Sunt tări care nu au incredere in tratatele semnate de SUA si nu vor să se inscribe intr-un asemenea tratat, tări ca India, sau tari ca Israelul care refuza să confirme că are arme nucleare desi defiliează cu amenintări nucleare si nu poate fi parte in tratat inainte de a declara capacitătile nucleare existente.

SUA spune că ar vrea sa fie un tratat tripartit care să o includă si China, iar Rusia spune că dacă se merge la o lărgire, atunci ar trebui si aliatii NATO ca Franta si Marea Britanie să intre in acest tratat.

Vechile limite numerice privind focoasele nucleare și sistemele de lansare au devenit detașate de realitatea militară.

Factorul subiectiv decisiv a fost reticența crescândă a Washingtonului de a rămâne legată de angajamentele asumate într-un context istoric diferit, sfârșitul Războiului Rece și urmările acestuia.

Controlul armelor a fost adesea echivalat cu stabilitatea strategică. Acest lucru este adevărat doar parțial. Limitele verificabile privind arsenalele nucleare fac planificarea militară mai previzibilă și pot reduce riscurile de calcul greșit. Însă tratatele nu garantează pacea atâta timp cât poartă anumite semnături.

În primăvara anului 2022, în timp ce Noul START era încă oficial în vigoare, SUA și-au declarat deschis scopul de a provoca o înfrângere strategică a Rusiei în conflictul prin intermediari din Ucraina. În același timp, Washingtonul a propus consultări privind „stabilitatea strategică”.

În esență, SUA au căutat să slăbească o superputere nucleară printr-un război convențional, păstrând în același timp mecanismele de control al armelor care se protejau de consecințele escaladării. Această contradicție a dezvăluit lipsa de substanță a vechiului cadru.

Ceasul Apocalipsei se apropie tot mai mult de miezul nopții. Totuși, trebuie să ne amintim: de la început, controlul armelor a limitat doar două capitale. Moscova și Washingtonul, în timp ce forțele nucleare ale Marii Britanii, Franței și Chinei nu au fost niciodată limitate. Nici cele ale Israelului, Indiei, Pakistanului sau Coreei de Nord.

În secolul XXI, stabilitatea strategică nu mai poate fi definită prin paritatea aproximativă între două puteri sau prin plafoane obligatorii din punct de vedere juridic pentru arme specifice. Depinde mai presus de toate de absența stimulentelor pentru marile puteri, în special cele nucleare, de a lupta.

Vechiul model ruso-american nu poate fi pur și simplu extins la o lume cu nouă state nucleare.
Asta nu înseamnă că stabilitatea este imposibilă. Aceasta necesită un dialog bilateral și multilateral susținut, măsuri de transparență și canale de comunicare permanente. Mecanismele de prevenire a ciocnirilor neintenționate sunt esențiale. Acordurile limitate privind probleme specifice și angajamentele unilaterale paralele pot juca, de asemenea, un rol.

Donald Trump, a dat semnale contradictorii privind controlul armelor. Luna trecută, a declarat că ar ajunge la un acord mai bun dacă tratatul ar expira.
Oficialii ruși au declarat că Statele Unite nu au răspuns încă propunerii lui Putin de a extinde limitele tratatului dincolo de data expirării.

Stocul total de focoase nucleare a scăzut la aproximativ 12.000 în 2025, după ce a atins un vârf de peste 70.000 în 1986, dar Statele Unite și Rusia își modernizează arsenalele, iar China și-a dublat dimensiunea arsenalului în ultimul deceniu.

O altă problemă o constiue mijloacele de livrare a loviturilor nucleare.
SUA sunt dezavantajate de lipsa unor vehicule HIPERSONICE si nu vrea să intre intr-un tratat de pe pozitia dezavantajoasă in care se află.
Deja toate termenele pe care si le-a propus SUA de a avea racheta hipersonică au expirat, fondurile au fost depăsite si cheltuite, dar tot fără razultat. Impasul tehnologic prin care trece SUA este un impediment major in aducerea SUA la tratativele Noului START.

Probabil că la un moment dat tehnologia militară avansand tot mai mult si lasand in urma SUA va face ca să renunte la pretentia lor de a mai fi competitive si va accepta pozitia reală in care se află si se va supune ca toti ceilalti controlului nuclear.

Stabilitatea strategică se bazează, în cele din urmă, pe o descurajare nucleară credibilă: un arsenal suficient și disponibilitatea demonstrată de a-l utiliza dacă este necesar. Intimidarea, Didtrugerea Mutuală oricât de inconfortabili ar fi termenii, rămân până în prezent fundamentul păcii între puterile nucleare.

Atlanta 8/02/2026