Soluția australiană

Cercul secret care controleaza guvernele
De Jon Rappoport 26 aprilie 2018 de IWB

Cine este responsabil de distrugerea economiilor?
Un grup a fost aproape uitat. Influenţa lui este enorma. El a existat din anul 1973. Se numeşte Comisia Trilaterala (CT).
Ţineţi minte că originalul a declarat ca scopul CT a fost de a crea „o nouă ordine internaţional economică.”
În perioada premergătoare la inaugurarea lui după alegerile prezidenţiale din 2008, Obama a fost dadacit de către co-fondator al Comisiei Trilaterale, Zbigniew Brzezinski.

În 1969, patru ani înainte de nasterea CT cu David Rockefeller, Zbigniew Brzezinski a scris: ” Statul naţiune ca unitate fundamentală organizata de om a încetat să fie principala forţă creatoare. Băncile internaţionale şi corporaţiile multinaţionale sunt cele care acţionează şi planifica, în termeni care sunt în prezent în avans, conceptele politice ale statului naţiune.”

La revedere, naţiunilor separate.
La orice întrebare pe problema scopurilor CT – Comisiei Trilaterale, a avut un răspuns, David Rockefeller, fondator al CT, în memoriile sale din 2003: „Unii chiar cred că suntem parte dintr-o cabala secreta de intrigi si lucram impotriva celor mai bune interese ale Statelor Unite, etichetand familia mea şi pe mine, ca “internaționaliști” şi in conspiraţie cu alte familii din întreaga lume pentru a construi o structură politică şi economică mai integrata global — o lume, dacă vreti. În cazul în care asta este pretul, atunci stau vinovat, şi eu sunt mândru de asta.” – Nu se scuza dar se acuza cu mandrie.

Patrick Wood, autor al “Trilateralei peste Washington”, puncteaza ca sunt doar 87 Membri ai Comisiei Trilaterale, care trăiesc în America. Obama a numit unsprezece dintre ei la posturi în administratia lui. De exemplu:
– Tim Geithner, Secretarul Trezoreriei;
– James Jones, consilier de securitate naţională;
– Paul Volker, preşedinte, Comitetul de redresare economică;
– Dennis Blair, directorul spionajului naţional.
Aici este o piesă uluitoare uitata de istorie, o conversaţie din 1978 între un reporter al SUA şi doi membri ai Comisiei Trilaterale. (Sursa: Trilateralism: Comisia trilaterală, planificare si gestionarea elitei internationale,(ed. de Holly Sklar, 1980, pagina 192-3).
Conversaţia a fost cunoscuta publicului în acel timp. Oricine a fost cineva in politica Washingtonului, în mass-media, în think-tankuri, a avut acces la ea si au înţeles sensul ei.
Dar nimeni nu a strigat in gura mare. Nici unul folosit conversaţia pentru a provoca un scandal. Nimeni nu a protestat cu voce tare.
Conversaţia a dezvăluit că intreaga baza a Constituţiei SUA a fost torpilata, că oamenii care au fost dirijorii politicii naţionale a SUA (care include tratate de comerț etc.) au fost agenţi, un grup de elita din umbra. Nici o îndoială despre asta.
Şi încă: oficial tăcere, tăcerea mass-mediei, Departamentul de Justiţie s-a făcut ca nu stie nimic, Congresul nu s-a angajat in anchete serioase şi preşedintele, Jimmy Carter, nu a emis declaraţii critice. Carter a fost el însuşi un agent al Comisiei Trilaterale în Casa Albă. El a fost smuls de la obscuritate de David Rockefeller şi prin efortul elitelor CT afost pus în prim-plan ca o alegere pre-eminenta la preşedinţie.

Următoarea conversaţie a avut loc in 1978 avandu-l ca reporter pe Ieremia Novak, şi doi membri ai Comisiei Trilaterale, Karl Kaiser şi Richard Cooper. Interviul a preluat problema: cine exact, în timpul administraţiei preşedintelui Carter, a formulat politica economică şi politică a SUA?
Atitudinea neglijentă şi nechibzuită a trilateralelistilor Kaiser şi Cooper este uimitoare. Ei spun, “ca ceea ce se vrea dezvăluit este deja în aer liber, este prea târziu pentru a face ceva despre asta, de ce eşti atât de obsedat de asta, noi am castigat deja…”
NOVAK: (reporterul): este adevărat că un [comitet trilateral] privat condus de Henry Owen din SUA şi format din reprezentanţii [trilateralei] ai SUA, Regatului Unit, Germaniei de vest, Japoniei, Franţei şi CEE coordonează politicile economice şi politice ale ţărilor [care ar include SUA]?
COOPPER: Da, s-au întâlnit de trei ori.
NOVAK: Cu toate acestea, în comunicatele dumneavoastră recent, spuneţi că acest comitet ar trebui să rămână informal pentru că pentru a formaliza „această funcţie s-ar putea dovedi ofensatoare pentru unele state din Trilaterala cat si alte și alte țări care nu au participat.” De ce vă temeţi ?
KAISER: Multe ţări din Europa ar displace rolul dominant pe care RFG il joacă la aceste întâlniri ale Trilateralei.
COOPER: Mulţi oameni trăiesc încă într-o lume a Naţiunilor separate, şi le-ar displace o astfel de coordonare din afara a politicii lor interne.
NOVAK: Dar acest comitet trilateral este esențial pentru întreaga voastra politică. Cum puteţi păstra secretul si sa nu încercaţi să obţineţi sprijinul popular pentru deciziile luate de statele member ale Trilateralei cu privire la modul în care naţiunile ne membre ale trilateralei îşi vor desfăşura politicile economice şi politice?
COOPER: Ei bine, cred că e treaba presei să facă publicitate.
NOVAK: Da, dar de ce Preşedintele Carter nu iese cu vestea şi sa spuna poporului american că puterea economică şi politică este coordonată de un comitet Trilateral format din Henry Owen şi alţi şase? La urma urmei, dacă politica SUA se face la nivel multinaţional, oamenii ar trebui să ştie.
COOPER: Preşedintele Carter şi Secretarul de stat Vance au făcut aluzie în mod constant la acest lucru în discursurile lor. [o minciună]. Doar că nu a devenit o problemă.

Acest interviu a alunecat pe sub radarul mass-media main-stream, cum s-ar spune, a fost îngropat.
Politica economică şi politică a SUA (şi a altor naţiuni) condusă de un comitet al Comisiei Trilaterale — Comisia creata în 1973 de David Rockefeller şi partenerul său, Zbigniew Brzezinski.
Când Carter a câştigat alegerile prezidenţiale (1976), consilierul său, Hamilton Jordan, a declarat că, dacă după inaugurare, Cy Vance şi Brzezinski vor veni la bord ca secretar de stat şi consilier de securitate naţională, inseamna ca „am pierdut. Şi voi renunţa”. Pierdut – pentru că ambii bărbaţi erau membri puternici ai Comisiei Trilaterale şi numirea lor în poziţiile cheie ar semnala o capitulare a controlului Casei Albe către Comisie.
Vance şi Brzezinski au fost numiţi secretar de stat şi consilier de securitate naţională, aşa cum se temea Jordan. Dar Jordan nu a demisionat. A devenit şeful statului major al lui Carter.

Acum, sa avem în considerare eforturile vaste de propagandă din ultimii 40 ani, pe atât de multe niveluri, pentru a instala si consolida ideea că toate naţiunile şi popoarele din lume sunt un singur colectiv.
De la un nivel foarte ridicat de putere politică şi economică, această operaţiune de propagandă a avut obiectivul de a cultiva populaţiei idea pentru o planetă care este o masă coagulata, administrata şi gestionata de către o singură forţă. Un motor central al acestei forţe este Comisia trilaterala.

Cum poate un grup din umbra ca CT să-şi îndeplinească scopul? O strategie de bază este: destabilizarea natiunilor; ruina economica; trimiterea a milioane şi milioane de locuri de muncă in tarile sarace cu mana de lucru ieftina si adăugând insultă la prejudiciu, exportul de produse ieftine din aceste fabrici de sclavi înapoi la naţiunile care au pierdut locurile de muncă şi în continuare producătorii interni subcotati, forţati să închidă uşile la fabricile lor şi sa dea afara încă mai mulţi angajaţi.
Şi apoi să rezolve acest haos economic aducând ordine.
Ce fel de ordine?
În cele din urmă, o planetă, cu frontierele naţionale şterse, sub un sistem de management, cu o economie planificată la nivel mondial, „pentru a restabili stabilitatea,” „pentru binele tuturor, pentru armonie de durată.”

Cei mai buni jucători ai Trilateralei, în 2008, au avut omul lor în Casa Albă, un alt individ obscur ca si Jimmy Carter: Barack Obama.
Au avut noi tratate comerciale extrem de dure pe masa de planificare.
După ce Obama a fost inaugurat pentru primul său mandat, el a şocat şi uimit pe consilierii săi, care se aşteptau ca el, sa aibe ca prima ordine de afaceri abordarea problemei şomajului în America. El i-a şocat ignorând preocuparea numarul UNU a americanilor, şi în schimb a decis să opteze pentru politica sa dezastruoasa pe plan naţional, asigurarea de sănătate-Obamacare.
Obama nu a avut niciodată intenţia de a încerca să scape America din Criza din 2008. Nu de asta a fost pus în Biroul Oval. El a pretins ca restaureaza economia, cu numere cotrafacute şi standardele distorsionate. Dar, ca într-adevăr sa creeze cu adevărat locuri de muncă bine de platite pentru americani, asta nu era pe agenda CT. Nu era în cărţi.
Este contra-productiv planul CT: subminează în continuare economia…
Astfel încât, într-o zi, cand un student si-ar întreba profesorul: „ce s-a întâmplat cu Statele Unite?” Şi profesorul ar spune, „a fost o întreprindere criminală bazată pe atentatul la libertatea individuală. Din fericire, liderii noştri i-au salvat pe oameni şi i-au învăţat natura superioară a ARMONIEI ŞI COOPERĂRII „.
— Aspru contestat, naţionalismul iesind la suprafaţă într-un număr de ţări din ce in ce mai mare, este dovada că mulţi oameni se trezesc din transa indusă de Trilaterală…

Traducerea CD

Despre autor:
https://www.sourcewatch.org/index.php/Jon_Rappoport

http://www.nomorefakenews.com/

Sursa: http://www.investmentwatchblog.com/the-secret-circle-that-controls-governments