Solidaritate în lașitate – modelul unguresc

Marko Attila a furat şi a fugit, iar statul român stă acum şi se uită cum deputatul adăpostit de Ungaria se laudă cu protecţia statului maghiar şi se declară victimă etnică, în timp ce toţi colegii din comisia ANRP sunt după gratii. Nu ştiu ce e mai grav, faptul că Ungaria tratează România ca pe o ţară bananieră, sau  faptul că statul român îi permite acest lucru?

Iată ce a declarat zilele trecute Marko Attila presei din Ungaria: “Statul ungar mi-a dat de înţeles de mai multe ori şi în diferite moduri că nu mă lasă, deoarece şi statul ungar crede că în această chestiune nu este vorba despre nicio infracţiune. În sine este vorba despre un caz care vizează comunitatea maghiară, deoarece un cetăţean de etnie maghiară este persecutat pe nedrept, iar din punctul de vedere al statului ungar, este un caz comun, al tuturor”.

Ştiţi cu ce se ocupa ministrul Afacerilor Externe în timp ce Marko Attila se lăuda în maghiară, ca să aflăm şi noi, românii, că Ungaria nu o să ne bage în seamă nici dacă dăm mandat internaţional de arestare? Ei bine, Bogdan Aurescu se întâlnea la Barcelona cu ministrul de Externe ungar şi discutaru despre finalizarea protocolului în domeniul minorităţilor naţionale pentru ca acesta să fie semnat de cele două ţări la începutul lunii viitoare când Aurescu va face o vizită oficială la Budapesta! Nimic despre Marko Attila, nimic despre felul în care Ungaria protejează infractori condamnaţi deja! Noi vorbim tot despre protecţia minorităţii maghiare…

“România nu are diplomaţie, iar MAE este un departament de slugi la guverne străine, în cazul de faţă nişte linguşitori ai Budapestei. Cum să semnezi alte înţelegeri de tratament preferenţial pentru minoritatea maghiară cu o ţară care ascunde un demnitar fugar de etnie maghiară? Ce drepturi mai vrea Ungaria, cel de infailibilitate şi de intangibilitate al politicienilor maghiari? Acesta s-a realizat deja, mărturie stă cazul Marko Attila.”

În contextul în care Ungaria, un stat membru UE, îl ascunde pe un căutat de justiţie din România, iar MAE se pregăteşte fără probleme pentru o vizită la Budapesta unde să semneze alte drepturi pentru minoritatea maghiară din România, extrag nişte concluzii foarte grave:

1. România nu are diplomaţie, iar MAE este un departament de slugi la guverne străine, în cazul de faţă nişte linguşitori ai Budapestei. Cum să semnezi alte înţelegeri de tratament preferenţial pentru minoritatea maghiară cu o ţară care ascunde un demnitar fugar de etnie maghiară? Ce drepturi mai vrea Ungaria, cel de infailibilitate şi de intangibilitate al politicienilor maghiari? Acesta s-a realizat deja, mărturie stă cazul Marko Attila.

2. Statul român ştie unde se află Marko Attila pentru că acesta ţine legătura cu avocatul său şi cu liderii UDMR. Dacă nu-l caută, înseamnă că nu vrea să-l găsească.

3. Există o complicitate a unor persoane din România care îşi doresc ca Marko Attila să nu mai fie găsit ca să nu se afle încrengătura ilegalităţilor prin care s-au făcut retrocedările din Transilvania.

4.Oricine poate să fure în România şi să fugă în altă ţară, România nu e capabilă să aplice legea pentru toţi în mod egal şi stă îngenuncheată în faţa oricărui guvern străin.

Ar mai fi de spus că Jobbik câştigă mandat după mandat la alegerile parţiale din Ungaria, iar statul român este incapabil să oprească extremismul maghiar din România, sprijinit de altfel cu bani ruseşti. Ce va face statul român pus faţă în faţă cu un viitor guvern Jobbik? Va merge tot cu sărumâna şi când Budapesta, ajunsă la apogeul revizionismului, ne va cere oficial cedarea Transilvaniei, cum face acum Bogdan Aurescu în faţa Guvernului Orban?

Bogdan DIACONU (adevarul.ro)