Medic din Austria: ”Dacă aveți în organism oxigen…”
Prof. Ihor Huk, Șeful Departamentului de
Chirurgie de la Wiener Privatklinik, doctor în
medicină și om de știință apreciat cu peste 300
de lucrări, publicate în jurnale medicale
valoroase, a dezvăluit pentru Doctorul Zilei, care
sunt ultimele descoperiri în sănătate.
”Recomandările medicilor de acum sunt
învechite, sunt din secolul al XVII-lea, iar noi
trăim în secolul XXI. Chiar și studenții mei învață
din acele manuale vechi și când i-am întrebat
care e cel mai important element din corpul
nostru, 99% au spus că oxigenul. Greșit! Știm
de 20 de ani că nu oxigenul e cel mai important
element din corpul nostru, ci oxidul nitric, iar
un om de știință, prieten cu mine a luat un
premiu Nobel pe această temă, în 1997. ”
Potrivit prof. Huk, inima poate bate mai mult fără
oxigen decât fără oxid nitric. Dacă eliminăm din
inimă oxidul nitric, se oprește imediat. Creierul,
memoria pe termen lung funcționează, codează
informația cu ajutorul oxidului nitric. Sistemul
imunitar luptă cu bacteriile, cu virusurile, cu
cancerul, cu ajutorul oxidului nitric. ”Acum
înțelegeți de ce oxidul nitric este mai important
decât oxigenul?”
Oxidul nitric îl obținem din alimente
Oxigenul îl obținem ușor, prin repsirație. Dar
oxidul nitric îl obținem prin alimentație, din
alimente cu nitrogen. Ce să mâncăm ca să
obținem oxid nitric? ”Dovleac sau nuci pentru că
aceste alimente au o concentrație mare de
arginină, un aminoacid necesar pentru
sintetizarea oxidului nitric, în organism. Dacă
mănânci zilnic aceste alimente, memoria va fi
foarte bună și vasele de sânge foarte
sănătoase. E nevoie 100-150 de grame de
arginină pe zi. Dar e imposibil să mănânci zilnic
dovleac și nuci, așa că poți lua capsule cu
arginină,” a explicat prof. Huk pentru Doctorul
Zilei.
În afară de arginină mai sunt factori care au
legătură cu oxidul nitric. Calciul e unul dintre ele.
”Pe lângă calciu, ai nevoie și de vitamina D3,
care e de fapt un hormon, astăzi cu toții știm că
D3 e un hormon care controlează calciul. Avem
nevoie și de vitamina K2 care controlează
calciul și previne acumularea lui în rinichi sub
formă de pietre. Dacă aveți toți acești factori,
atunci creierul, vasele de sânge, inima,
sistemul imunitar vor funcționa perfect. Nu
vă veți îmbolnăvi niciodată, vă garantez!” a
mai spus prof. Ihor Huk, pentru Doctorul Zilei.
Beneficii mai putin stiute ale argininei
Arginina este un aminoacid esential, cunoscut mai ales pentru efectul detoxifiant asupra ficatului. Dar lipsa
argininei din organism determina o serie de tulburari surprinzatoare precum eruptiile cutanate, constipatia,
lipsa libidoului si, in timp, caderea intregului sistem imunitar. Acest lucru se intampla fiindca arginina este
un aminoacid folosit de organism pentru formarea proteinelor si consolidarea apararii impotriva infectiilor.
Iata cateva din efectele benefice, mai putin cunoscute pe care le poti obtine cu ajutorul argininei.
1.Normalizeaza tensiunea
Arginina este precursorul oxidului nitric care dilata, relaxeaza si mentine elasticitatea vaselor sanguine.
Prin urmare, are un efect pozitiv in reducerea tensiunii arteriale, inclusiv a hipertensiunii pulmonare si
coronariene. Acelasi efect pozitiv se observa si in cazul administrarii argininei la persoanele cu o circulatie
perfierica deficitara, care au in permanenta senzatia de maini si de picoare reci si a manifestarilor din
sindromul Raynaud. Persoanele cu predispozitie la afectiuni cardiovasculare din cauza colesterolului marit
pot beneficia si ele de efectul pozitiv al argininei. Ea reduce nivelul colesterolului in hipercolesterolemii,
previne trombozele (blocarea vaselor de sange cu cheaguri) si ateroscleroza (depunerile de colesterol pe
artere), amelioreaza fluxul sanguin coronarian si periferic, dilata, relaxeaza si mentine elasticitatea vaselor
sanguine. Mai mult, reduce din manifestarile neplacute ale tulburarilor cardiace precum angina pectorala si
cardiopatia ischemica.
2.Creste potenta barbatilor si ii ajuta pe diabetici
Pentru ca are efecte pozitive asupra sitemului circulator, in mod indirect, arginina ajuta si la cresterea
performantelor sexuale ale barbatilor. In egala masura, arginina stimuleaza productia de testosteron,
hormon sexual masculin care are efect vasodilatator, stimuleaza circulatia sanguina si oxigenarea organelor
sexuale. Din aceste motive, arginina creste libidoul, ajuta la mentinerea erectiei si are un rol important
chiar si in procesul spermatogeneze. Mai exact, creste calitatea spermei deoarece 80% din lichidul seminal
este arginina, iar un eventual deficit conduce la scaderea fertilitatii sau chiar la sterilitate.
Diabeticii sufera de obicei de sindorm metabolic, afectiune ce consta in colesterol marit, obezitate
abdominala si hipertensiune. Arginina acetioneaza asupra tutror acestor trei parametri, cu efect pozitiv.
Mai exact, are efect lipotropic, adica ajuta la reducerea tesuturilor grase, in schimb mentine masa
musculara, normalizeaza tensiunea si scade riscul de depunere a coloseterolului pe vasele de sange. In
plus, arginina simuleaza pancreasul sa produca insulina in cazul persoanelor care sufera de diabet insulinodependent, ajutand la controlul eficient al diabetului.
Arginina: beneficii si riscuri
Arginina este un aminoacid esential. Desi organismul produce arginina in cantitati suficiente, de cele mai
multe ori, ar putea fi nevoie de suplimentarea acesteia. Arginina se regaseste in alimentele care contin
proteine.
Arginina este un precursor chimic al oxidului nitric (un vasodilatator). Dovezile precoce sugereaza ca
arginina poate ajuta la tratarea afectiunilor medicale care necesita cresterea vasodilatatiei.
Aceste conditii includ durerile in piept, ateroscleroza (artere infundate), boli de inima sau insuficienta
cardiaca, disfunctie erectila, claudicatie intermitenta/boli vasculare periferice si dureri de cap induse de
Care sunt beneficiile oferite de arginina pentru sanatatea inimii?
In organism, aminoacidul numit arginina se transforma in oxid nitric. Oxidul nitric este un
neurotransmitator puternic care ajuta vasele de sange sa se relaxeze si imbunatateste circulatia sangelui.
Unele dovezi arata ca arginina poate contribui la imbunatatirea circulatiei din arterele inimii. Astfel, pot fi
ameliorate simptomele cauzate de arterele infundate, durerile toracice sau angina pectorala si bolile
coronariene.
Totusi, nu exista in prezent date cu privire la modul in care arginina afecteaza colesterolul sau sanatatea
inimii daca este utilizata pe termen lung. Intrucat arginina poate ajuta arterele sa se relaxeze, imbunatateste
si problemele cauzate de disfunctiile erectile.
Arginina ofera si alte beneficii sanatatii, precum reducerea tensiunii arteriale si ameliorarea simptomelor
bolii numita, caludicatie intermitenta. Totusi, studiile nu sunt suficient de concludente pentru experti,
pentru a se face recomandari ferme. Nu toate studiile legate de arginina au fost pozitive. Unele studii au
relevat faptul ca arginina nu a fost utila in anumite conditii, din contra, ar putea fi daunatoare.
Printre sursele dietetice de arginina se numara: migdalele, nucile de Brazilia, orezul, orezul brun, hrisca,
cerealele, caju, ciocolata, carnea de pui, nuca de cocos, porumbul, produsele lactate, ovazul, alunele,
stafidele, nucile pecan, semintele de susan, de floarea soarelui, nucile.
Efecte secundare si atentionari
In general, arginina este bine tolerata cand este administrata oral, intravenos sau aplicata pe piele. Arginina
poate provoca balonare, diaree, modificari ale sistemului endocrin, disconfort gastro-intestinal, urticarie,
cresterea ureei din sange, a raspunsului inflamator, picior nelinistit, dureri in partea inferioara a spatelui,
greata, senzatie de amorteala, eruptii cutanate, diminuarea valorilor hematocritului, necroza severa de tesut
cu extravazare, acidoza sistemica sau iritatie venoasa.
La bolnavii cu boli cardiovasculare, arginina poate provoca o crestere a numarului de leucocite, cresterea
probabilitatilor deceselor in urma atacurilor de cord, lipsa de energie si forta, vertij, cresterea tensiunii
arteriale.
Arginina poate modifica nivelul de zahar din sange. Se recomanda a fi administrata cu prudenta la pacientii
cu diabet zaharat sau hipoglicemie, precum si la cei care au utilizat medicamente sau suplimente care
afecteaza nivelul de zahar din sange.Bolnavii cu insuficienta renala sau hiperkaliemie vor utiliza arginina
cu prudenta, inclusiv cei cu diabet zaharat sau care utilizeaza medicamente care cresc nivelul de potasiu,
cum ar fi diuretice si suplimente cu potasiu, intrucat arginina poate provoca hiperkaliemie.
Functii
L-arginina ajuta organismul sa produca oxid nitric, un stimulent puternic care ajuta la cresterea fluxului
sanguin si produce niveluri ridicate de energine. Acest lucru este benefic si in cazul fitnessului
cardiovascular. De asemenea, arginina contribuie la imbunatatirea functiilor hormonului de crestere care
ajuta la construirea teusturilor musculare, in mod special atunci cand este administrata inainte si imediat
dupa un antrenament in forta, cu greutati. Doza de l-arginina recomandata in cercurile de culturism este de
3-5 grame inainte si imediat dupa ridicarea de greutati.
Surse alimentare de l-arginina
Arginina se gaseste in diverse surse alimentare, printre care:
– carne de curcan – 450 grame carne gatita contine 3.009 mg arginina
– spanac congelat – 1 ceasca contine 2.877 mg arginina
– seminte de dovleac – 1 ceasca contine 2.076 mg arginina
– albus proaspat de ou – 1 ceasca contine 2.700mg arginina
– carne de vita – 450 grame de carne contine 2271 mg.
Atentionare
Desi consumul de l-arginina este considerat a fi sigur pentru adultii sanatosi nu este recomandat pentru
persoanele care sufera de boli cardiovasculare acute sau cele care au suferit un atac de cord. Nu este
recomandata pentru mamele care alapteaza sau cei care au sub varsta de 18 ani. Dozele mari de l-arginina a
fost asociate cu reducerea tensiunii arteriale pana la un nivel periculos.
Cand folosim vitamina K? 13-06-2017
Lasata intr-un con de umbra, Vitamina K joaca un rol important in buna functionare a organismului, fiind
la fel de importanta ca vitaminele A, D sau E.
Cunoscuta in principal datorita proprietatilor ei de coagulare a sangelui, fapt care i-a dat si numele de
„vitamina antihemoragica”, aceasta are un rol distinct si in sanatatea sistemului osos sau cardiovascular,
astazi fiind inca investigate beneficiile acesteia.
Vitamina K a fost descoperita accidental in anul 1929 de catre cercetatorul danez Henrik Dam, in timp ce
incerca sa studieze rolul colesterolului in organism. Abia in anul 1943 Dam, impreuna cu Edward Adelbert
Doisy, identifica formula chimica si natura acestei vitamine, descoperire pentru care cei doi oameni de
stiinta au primit Premiul Nobel.
Formele vitaminei K si rolul lor in organism
Desi este denumita generic Vitamina K, exista trei forme ale acestei vitamine: K1 (filochinona), K2
(menachinona) si K3 (menadiona). Toate cele 3 forme ale sale contribuie la metabolismul calciului in
organism, activand proteinele care au rolul de transporta acesti ioni in diverse zone ale corpului.
Vitamina K1 faciliteaza transportul calciului in sange, contribuind la coagularea sanatoasa a sangelui.
O actiune similara are si vitamina K3, aceasta fiind o forma de sinteza a vitaminei K1. Vitamina K3 este
administrata nou-nascutilor in primele zile de viata, o categorie deosebit de expusa la deficitul de
vitamina K. Laptele matern este sarac in aceasta vitamina, iar pentru a evita sangerarile intracraniene se
recomanda administrarea unei doze imediat dupa nastere.
Vitamina K2 trezeste din ce in ce mai mult interes in lumea stiintifica datorita functiei pe care o are in
transportul calciului in sistemul osos, alaturi de vitamina D3.
Importanta vitaminei K in absorbtia calciului
Calciul este unul dintre mineralele estentiale organismului uman si este cunoscut mai ales datorita rolului
pe care il are in formarea oaselor si dintilor.
Cu toate acestea, calciul este fundamental si in alte procese ale organismului, precum transmiterea
semnalului nervos, contractia normala a muschilor, dilatarea si constrictia normala a vaselor de sange si
sinteza anumitor clase de hormoni.
In absenta vitaminelor K si D, calciul nu este folosit in mod eficient de organism, situatie in care acesta
poate fi transformat in calculi renali si poate fi asociat anumitor afectiuni cardiovasculare (depuneri in
interiorul vaselor de sange).
Vitamina K2, de interes in problemele sistemului osos
Spre deosebire de vitamina K1, cu rol in coagularea sanatoasa a sangelui, vitamina K2 asigura transportul
si fixarea sanatoasa a calciului in oase, prevenind stationarea acestuia la nivelul vaselor de sange, unde ar
putea favoriza instalarea diverselor afectiuni.
Vitamina K2 este deosebit de utila copiilor, ajutand la dezvoltarea armonioasa a sistemului osos si a
dintilor. In cazul femeilor aflate la menopauza, suplimentarea cu vitamina K2 a evidentiat o pierdere mai
redusa a masei osoase si un risc mai redus de fracturi.
Vitamina K2 actioneaza impreuna cu vitamina D3 pentru mentinerea sanatatii oaselor, motiv pentru care
trebuie ca ea sa se regaseasca in dieta, in special atunci cand inaintam in varsta.
Rolul vitaminei K2 in patologia oncologica
Un rol neasteptat al vitaminei K2 a fost observat in cazul pacientilor diagnosticati cu carcinom hepatic,
scrie Authority Nutrition. In cazul acestora, administratea suplimentara de K2 la terminarea tratamentului
alopat a redus numarul celor care au suferit o recidiva dupa 3 ani, conform unui studiu.
De asemenea, in urma unui studiu observational realizat pe 11,000 de pacienti s-a descoperit ca un aport
ridicat de vitamina K contribuie la reducerea riscului de cancer avansat de prostata cu 63%.
In cazul cancerului de plamani, vitamina K2 determina apoptoza (moartea celulara programata), prin
activarea unei proteine care actioneaza la nivelul celulelor canceroase si determina autodistrugerea, scrie
Life Extension. In cazul cancerului de canal biliar si leucemie, celulele canceroase se consuma pe ele
insele prin eliberarea enzimelor proprii in celule.
De unde extragem vitamina K
Vitamina K1 se regaseste in alimente vegetale precum verdeturi, alge, fasole, broccoli
sau varza. Vitamina K2 poate fi sintetizata de microflora digestiva sau poate fi extrasa
din alimente de origine animala, precum carne, lactate fementate si oua.
Una dintre cele mai folosite surse de K2 din zilele noastre este natto, un tip de soia fermentata cu
ajutorul bacteriilor Lactobacillus. Forma vitaminei K2 MK-7 este cea mai apropiata cu cea produsa de
microbiomul uman. Alte forme sub care putem gasi K2 sunt MK-4 si MK-13.
Anumite clase de antibiotic precum si consumul de lactate degresate (iaurt, chefir, branza) pot influenta in
mod negativ concentratia de K2 din corp.
Cum recunoastem deficitul de vitamina K?
Carentele de vitamina K sunt rare, insa acestea pot sa apara la categoriile din grupa de risc: nou-nascutii,
copiii in plina dezvoltare, femeile la menopauza sau persoanele care sufera de afectiuni ale sistemului osos.
Deficitul de vitamina K1 poate declansa un sindrom hemoragic, tulburare care se manifesta prin diverse
sangerari ale gingiilor, stomacului, sangerari nazale, prezenta sangelui in urina, datorate coagularii
deficitare a sangelui, sau prin diverse forme de anemie.
Starile carentiale pot fi depistate fie prin analize indirecte, prin timpul de protombina (cea mai utilizata
forma de analiza in depistarea deficitului de vitamin K) sau in mod direct prin masurarea factorilor de
coagulare dependenti de vitamina K.
Vitamina K isi revendica pozitia de vitamina esentiala, trezind din ce in ce
mai mult interes in lumea medicala, mai ales datorita rezultatelor
remarcabile obtinute de vitamina K2 in preventia afectiunilor de la nivelul
sistemului osos, impreuna cu vitamina D3.
Ce trebuie sa stii despre vitamina D3: Rol,
beneficii, doza zilnica 08-12-2017
Informatii generale despre vitamina D3
Vitamina soarelui sau vitamina antirahitica – sunt doar doua dintre denumirile informale primite de
vitamina D pana acum, insa dincolo de aceste aspecte, vorbim cu adevarat despre un element absolut
esential pentru sanatatea organismului si pentru buna sa functionare din toate punctele de vedere.
Vitamina D este o vitamina liposolubila (solubila in grasimi) si se regaseste in organism sub doua forme
principale: Vitamina D2 (ergocalciferol) si Vitamina D3 (colecarciferol). Un studiu realizat in 2012 de o
echipa de cercetatori de la Biotechnology and Biological Sciences Research Council din Marea Britanie
arata ca vitamina D3 este metabolizata mai usor de organism si are mai multe beneficii pentru sanatate fata
de vitamina D2.
Rolul vitaminei D3 in organism
Functia biologica a vitaminei D3 este absorbtia si fixarea in organism a calciului si fosforului,
mineralele cu cea mai mare raspandire in corpul uman. De altfel, calciul si fosforul sunt principalii
actori in dezvoltarea si mentinerea sistemului osos puternic si sanatos.
Pentru ca rolul sau este atat de important, in cantitatile potrivite, ea aduce o serie de beneficii
incontestabile sanatatii noastre, iar in cazul unor carente, ii resimtim lipsa la nivelul intregului organism.
Cum este produsa vitamina D3 de organism in mod natural
Spre deosebire de alte vitamine, vitamina D este produsa la nivelul pielii, dupa expunerea la razele
soarelui. Din acest motiv este denumita „vitamina soarelui”.
Precursorul vitaminei D, compusul numit 7-dehidrocolesterol, este transformat in prezenta razelor
ultraviolete B (UVB) in vitamina D3 (colecalciferol). Pentru acest proces este necesar insa ca indicele UV
sa fie mai mare de 3. Pentru ca aceasta valoare este inregistrata in special primavara si vara, este posibil ca
in sezonul rece cantitatea de vitamina D3 din organism sa fie insuficienta. De asemenea, persoanele cu
tenul in nuante mai inchise sintetizeaza mai greu vitamina D3.
Aportul de vitamina D3 din alimente
Vitamina D3 poate fi procurata si din alimentatie. Printre produsele care reprezinta o sursa
importanta de vitamina D3, se numara:
 Peste gras: somon, hering, sardine in ulei, ton, cod;
 Stridii;
 Avocado;
 Migdale si lapte de migdale;
 Oua – in special galbenusul;
 Cereale integrale;
 Ciupercile;
 Lapte, iaurt, branzeturi;
 Carnea de vita.
De asemenea, surse bune de vitamina D3 sunt suplimentele alimentare cu concentratii optime, cat si uleiul
din ficat de cod.
Lipsa Vitaminei D3 – Simptome
Carenta de vitamina D3 provoaca simptome dintre cele mai diverse, de la dureri, pana la stari depresive.
Cateva dintre simptomele dupa care poti recunoaste deficitul de vitamina D3 sunt:
 Schimbari bruste ale starii de spirit, stari de iritabilitate
 Oboseala, apatie si lipsa de concentrare
 Dureri musculare si slabiciune la nivelul muschilor
 Disconfort la nivelul articulatiilor
 Transpiratie excesiva
Riscurile si complicatiile cauzate de o deficienta de vitamina D3
Cand exista carente puternice de vitamina D, avem de-a face cu probleme de sanatate foarte grave. Dintre
riscurile si complicatiile asociate cu deficitul de vitamina D3, trebuie amintite:
 Rahitism (copii) sau osteomalcie (adulti) – afectiune care influenteaza negativ procesul de
dezvoltare al copiilor si care provoaca malformatii scheletice, deformari la nivelul oaselor.
 Osteoporoza – in cazul femeilor trecute de menopauza, deficienta de vitamina D poate expune
pacienta la osteoporoza, boala caracterizata prin demineralizarea oaselor.
 Depresie
 Oboseala cronica
 Parodontoza
 Imunitate scazuta si sanse mai mari de a fi afectat de boli usoare
 Psoriazis
 Astm bronsic
 Boli cardiovasculare
 Alzheimer si dementa
 Sindrom metabolic
 Preeclampsie (hipertensiunea arteriala cu care se confrunta unele femei in ultimul trimestru de
sarcina)
 Probleme de fertilitate
 Boala Hashimoto (tiroidita autoimuna)
 Diabet
Diagnosticarea deficitului de vitamina D3
Semnele unei carente de vitamina D sunt variate si multe dintre ele ar putea fi provocate de alte deficiente,
astfel incat nu trebuie sa punem un diagnostic fara o consultatie medicala. Testul de sange care determina
cantitatea de vitamina D din organism se numeste 25-OH-vitamina D.
Daca in urma acestui test de sange se constanta valori ale vitaminei D cuprinse intre 20 nanograme/ml si
50 ng/ml, pacientul nu sufera de o carenta. In schimb, un nivel mai mic de 20 ng/ml indica un deficit de
vitamina D.
Cauzele deficitului de vitamina D3
Putem imparti cauzele deficitului de vitamina D3 in urmatoarele categorii:
 Afectiuni care pot cauza deficiente ale vitaminei D3 – Obezitatea, boala Chron, boala celiaca,
fibroza chistica.
 Factori de mediu care pot duce la deficiente de vitamina D3 – Cum vitamina D este sintetizata
datorita razelor UVB, cei care sunt privati de lumina solara, dezvolta carente. In tarile nordice –
Norvegia, Suedia, Finlanda – de exemplu, locuitorii sunt sfatuiti sa ia suplimente de vitamina D in
timpul iernii, deoarece clima nu le permite sa obtina suficienta vitamina D din lumina solara.
 Alti factori care pot duce la incetinirea absorbtiei de vitamina D3 – Varsta (pe masura de
inaintam in varsta, scade capacitatea organismului a asimila vitamina D), stresul (un nivel ridicat de
cortizol – hormonul stresului – duce la reducerea nivelului de vitamina D din organism) menopauza,
alimentatia nesanatoasa, persoanele cu pielea inchisa la culoare nu sintetizeaza la fel de bine
vitamina D, cat si persoanele cu afectiui dermatologice sau cele care au alergii la soare.
Beneficiile vitaminei D3 pentru organism
Vitamina D3 este benefica pentru sistemul imunitar, sistemul osos si muscular, prevenind anumite boli
grave. Pentru ca joaca un rol vital in asimilarea calciului si fosforului, ea are multiple efecte benefice
asupra organismului, inclusiv proceselor proceselor cognitive si functiilor cerebrale.
Vitamina D3, un sprijin real pentru sistemul imunitar
Sistemul imunitar este una dintre structurile organismului asupra careia Vitamina D3 are efecte favorabile.
Cercetarile au aratat ca aportul adecvat de vitamina D3 poate aduce beneficii insemnate sistemului
imunitar, deoarece ajuta la activarea celulelor B, celulelor T si celulelor prezentatoare de antigen.
Studiile au aratat si o legatura importanta intre nivelul de vitamina D din organism si afectiunile
autoimune. Un aport optim de vitamina D reduce nivelul de citokine (hormoni reglatori ai reactiilor
sistemului imunitar) inflamatorii, iar o carenta duce la cresterea riscului de dezvoltare a unor boli
autoimune precum scleroza multipla, tiroidita Hashimoto sau poliartrita reumatoida.
Sistemul osos, un principal beneficiar al vitaminei D3
Cel mai cunoscut rol al Vitaminei D in organism este sa asigure absorbtia calciului. Fara absorbtia si
fixarea unei cantitati suficiente de calciu, rezistenta si densitatea oaselor scade si creste riscul aparitiei unor
probleme ale sistemului osos. Datorita acestui rol, vitamina D3 ajuta la reducerea riscul de aparitie a
artritei reumatoide si a osteoporozei.
Calciul este mineralul cu cea mai mare cantitate din organism si aproape tot este distribuit in structura
osoasa, in schelet si in dinti. Fosforul este al doilea cel mai raspandit mineral din organism si are de
asemenea un rol important in mentinerea sanatatii sistemului osos. Vitamina D permite absorbtia celor
doua minerale in intestin si transportarea lor catre zonele corpului unde sunt necesare.
Beneficiile vitaminei D3 asupra sistemului muscular
Cercetari recente au scos in evidenta si alte beneficii ale vitaminei D3, in plus fata de cele pentru sistemul
osos. Aceasta contribuie la functionarea normala a sistemului muscular, care poate fi slabit atunci cand
vitamina se regaseste in cantitati insuficiente. Un alt aspect benefic al Vitaminei D3 pentru sistemul
muscular este reducerea spasmelor musculare.
Prevenirea unor boli grave prin aportul corect de vitamina D3
Vitamina D ne ajuta sa tinem departe afectiuni grave. Un studiu publicat in American Journal of Public
Health arata ca vitamina D poate contribui la prevenirea unor forme de cancer precum cancerul de colon,
cancerul de san, cancerul de prostata sau cancerul ovarian.
Totodata, aportul corect de vitamina D ajuta si la mentinerea sanatatii inimii, astfel incat poate ajuta la
prevenirea afectiunilor din aceasta sfera, boli care se claseaza pe primul loc in lume la cauzele mortalitatii.
Bolile autoimune sunt si ele strans legate de nivelul vitaminei D din organism, astfel incat ea ne ajuta sa le
tinem la distanta. Totodata, vitamina D ne poate ajuta sa tinem departe boli degenerative precum
Alzheimerul.
Alte beneficii ale vitaminei D3
Un beneficiu important al vitaminei D3 este cel legat de starea de spirit. Vitamina D ne ajuta sa prevenim
depresia si indispozitia. Totodata, vitamina D are un rol in procesele cognitive, ajutandu-ne puterea de
concentrare si memoria.
Vitamina D este de mare importanta cand vine vorba despre fertilitate, fiind implicata si in producerea
hormonilor sexual. In acelasi timp, un studiu realizat la Facultatea de Medicina de la Universitatea
americana Yale a evidentiat faptul ca dintr-un numar de 67 de femei infertile, doar 7% avea un nivel optim
de vitamina D. In acelasi timp, numeroase studii au concluzionat ca exista o legatura stransa intre nivelul
de vitamina D din organism si rata de succes a fertilizarilor in vitro.
De ce este vitamina D3 importanta pentru bebelusi
Aportul de vitamina D3 este esential pentru dezvoltarea sanatoasa a bebelusilor, iar in cazul in care copilul
este hranit cu lapte matern care nu contine suficienta vitamina D (mama sufera de carenta de vitamina D)
atunci creste riscul de dezvoltare a rahitismului. Aceasta afectiune este o consecinta principala a lipsei de
vitamina D din organismul copilului si se manifesta prin deformari ale oaselor, in special ale oaselor de la
nivelul membrelor inferioare.
Vitamina D joaca un rol vital in dezvoltarea sanatoasa a copilului atat fizica, prin fixarea calciului in oase,
cat si mentala si cognitiva.
Aproape toti medicii le recomanda parintilor sa le administreze bebelusilor vitamina D3. Pediatrii
recomanda vitamina D3 in primii doi ani de viata a copiilor in lunile de toamna si iarna in mod special sau
in lunile a caror nume contine litera „R” (septembrie…aprilie). Pentru bebelusi, este recomandat un aport
zilnic de 400 UI vitamina D3 si se administreaza de obicei sub forma de picaturi.
Administrarea vitaminei D3
Vitamina D3 se poate procura din alimentatie sau se administreaza sub forma de suplimente alimentare –
sub forma lichida sau de capsule. Suplimentele cu vitamina D se iau doar la recomandarea medicului,
deoarece interactioneaza cu unele vitamine si medicamente si este posibil ca din dorinta de a avea un
organism mai sanatos, sa ne provocam rau singuri.
Administrarea suplimentelor cu vitamina D3
Suplimentele cu vitamina D3 se administreaza numai dupa efectuarea unor analize de sange si numai la
recomandarea medicului. Nicio vitamina si niciun supliment nu trebuie luate fara un consult medical
prealabil.
In farmacii se gasesc diverse forme de vitamina D3, cu diverse concentratii. In general, formulele
farmaceutice contin Vitamina D, calciu, magneziu si zinc pentru ca, de fapt, toate aceste elemente sunt
strans legate intre ele si o carenta in vitamina D se poate traduce in carente de calciu si de alte minerale.
Doza zilnica recomandata de vitamina D3 pentru adulti este cuprinsa intre 400 si 600UI (1 UI = 0,025
micrograme).
Interactiunea vitaminei D3 cu alte vitamine si medicamente
Suplimentele de vitamina D3 nu trebuie luate in acelasi timp cu:
 Medicamente antiepileptice – fenitoina, fenobarbitalul, carbamazepina
 Medicamente pentru tratarea tuberculozei – rifampicina, izoniazida
 Barbiturice, heparina, medicamente antifungice (ketoconazolul)
 Medicamente recomandate pentru afectiuni cardiovasculare – digoxina, glicozida cardiotonica
Riscurile unui supradozaj de vitamina D3
Depasirea dozei recomandate de 400-600 UI la adult poate avea exact aceleasi efecte pe care le are
deficitul de vitamina D – rahitism, boli autoimune – cat si o acumulare nedorita de calciu in organism
si dezvoltarea pietrelor la rinichi.
Indiferent de varsta, vitamina D3 joaca un rol important in buna functionare a organismului, insa
asta nu inseamna ca trebuie sa exageram si sa luam vitamina D3 sub orice forma si pe durate
prelungite. O alimentatie sanatoasa, echilibrata, expunerea la soare si suplimentele de vitamina D
doar daca medicul constanta ca e nevoie de ele, reprezinta cheia catre un organism puternic si
rezistent in fata bolilor.