O intamplare aparent banala scoate la iveala o poveste terifianta, in judetul Valcea. La 21 de ani de la moartea unei fetite care ar fi avut SIDA, rudele au descoperit ca sicriul acesteia este gol.

 Urmau sa ii aseze osemintele langa tatal sau care s-a prapadit acum. Oamenii au alertat procuratura si se gandesc la toate variantele posibile. Cea mai fericita ar fi aceea potrivit careia fata traieste si a fost adoptata in strainatate. La vremea respectiva, ea ar fi fost pusa in cosciug chiar de la spital, iar rudele au fost sfatuite sa nu-l deschida.

Inainte sa isi dea ultima suflare, parintele a cerut sa fie ingropat alaturi de fiica lui, care s-ar fi stins acum 21 de ani. In aceste conditii, rudele au decis sa deschida sicirul copilei, ca sa ii ia osemintele si sa le aseze langa tatal ei. Cand au ridicat capacul, au incremenit. In cosciugul fetei erau doar niste haine de adult.

Uta Dumitrascu, ruda: „Sosete, lenjerie intima de femei, o panza intinsa si doi papuci, atat a fost in sicriu. Nicio bucatica de os…”

Elisabeta Zamfira, ruda: „Carpe si atat! Incolo nimic… Erau chiloti de dama si carpe rupte. Atat! Si-n timpul asta, tatal a suferit dupa fata… El a murit cu gandul ca traieste fata.”

Sotii Dumitrascu au avut cinci copii. Flori, cea mai mica, a fost dusa la Spitalul Victor Babes, din Bucuresti, de mama ei, care i-a spus apoi sotului ca fata are SIDA. Cateva luni mai tarziu, barbatul a fost chemat in Capitala sa ia trupul fetei. Omul a primit un sicriu sigilat.

Petruta Bughe, ruda: „A sigilat-o pe fata si au zis sa n-o desfaca, ca e bolnava de SIDA. Nu cred ca fata e moarta… Au vandut-o.”

21 de ani a plans-o Ion pe Flori si, spun ai lui, a crezut mereu ca ea traieste, totusi.

Dintr-o data rudele se gandesc ca este posibil ca omul sa fi avut dreptate. Si-au amintit ca in acea perioada in comuna au venit mai multi straini care voiau sa cumpere copii. Acum dau vina pe mama fetitei, mai ales ca si sora lui Flori a fost la un pas de adoptie.

Femeia, care intre timp si-a refacut viata, isi aminteste doar ca niste canadieni au venit sa o infieze pe cea mica.

Maria Florea, mama fetitei decedate: „Bill si Carry, din Canada au venit la poarta, atunci am depistat… I-au facut niste analize la Bucuresti si au zis ca are HIV. Acuma, eu nu stiu, asa am stiut pana acuma.”

Socat de cele intamplate, Florin, fratele cel mai mare acum in varsta de 30 de ani, este convins ca sora lui nu a fost bolnava si nu a murit. ” Boala” fetei ar fi fost doar un pretext pentru ca ea sa fie scoasa din tara prin intermediul unei retele de trafic de copii. Barbatul a gasit in casa o hartie veche de 28 de ani din care rezulta ca si el avea SIDA.

Florin Dumitrascu, fratele lui Flori: „Habar n-am avut… Acuma am ramas socat cand am vazut! Pai, eu nu mai existam demult daca aveam SIDA. Nu am luat niciun tratament in viata mea.”

Politistii au cerut o fotografie de-a fetei. Vor sa o proceseze pe calculator si sa incerce sa afle cum arata acum, ca sa fie data in urmarire.

*

*

Comentariul nostru: Întâmplarea ciudată petrecută în urmă cu 21 de ani, adică în anul 1997, ne dă o imagine terifiantă asupra fenomenului adopțiilor de copii care a căpătat în România dimensiuni nebănuite la vremea aceea. Cazul fetiței Flori nu putea avea loc decât prin complicitatea mai multor persoane din spitalul respectiv. Începând cu medicul care a semnat actul de deces,  continuând cu persoanele din spital care s-au ocupat de sigilarea cosciugului, apoi persoanele care au făcut posibilă scoaterea peste graniță a copilei, și, în final persoana – canadian se pare, care a fost beneficiarul acestui act criminal. Treabă de echipă, echipă care nu avea cum să se înfiripe numai pentru un caz, ci, e lucru sigur, a mai mijlocit și alte asemenea înfieri ilegale.

Să vedem ce anchetă se va face acum, cât de amplă, de profesionistă? Mai presus de ancheta organelor în drept obligate să reacționeze, sunt curios în ce fel se va implica presa noastră cea de toate zilele, care ar fi firesc să caute să afle pe căile sale cum s-au petrecut lucrurile în urmă cu 21 de ani.

La vremea aceea, presa a rămas corigentă, ca să nu folosesc cuvinte mai dure. Ilegalitățile și abuzurile legate de aceste înfieri au fost sistematic ocolite de presa noastră de investigație, complice la fărăde legile săvârșite, e drept, de persoane suspuse, inclusiv miniștri sau domni parlamentari. Unul dintre beneficiarii acestor ilegalități ne este azi președinte al României!…

Așadar, nu interlopii au manevrat în spațiul acestor ilegalități cumplite, ci oameni de cea mai bună condiție socială! Judecători, procurori, politicieni, medici, într-o sinistră cârdășie care, iată, iese acum la iveală. Nu putea să nu revină acest subiect în atenția publicului care, atunci când s-au petrecut aceste grozăvii, nu a avut parte de informațiile pe care trebuia să i le ofere o presă într-adevăr liberă și insependentă!

Întâmplarea din localitatea vâlceană poartă o semnificație metafizică impresionantă: sângele vărsat nevinovat cere dreptate, cere aflarea adevărului! Iată că înscenările ticluite pentru a ascunde fapte ilegale, criminale chiar, sunt descoperite într-un mod greu de imaginat de artizanii acestor crime perfecte: deshumarea unei victime, moment la care nu s-au așteptat cei ce au imaginat această schemă criminală! Repet: avem toate motivele să credem că despre așa ceva este vorba: o schemă, repetată de mai multe ori!…

…Se va așterne tăcerea și asupra acestui incident? Cei ce au beneficiat de  negoțul inuman cu ființe omenești mai au puterea de control asupra justiției și a presei ca să mențină embargoul de odinioară? Subiect tabu în continuare?!

O rugăminte către dna Olivia Pop: are obligația să revină aupra subiectului și să dea toate datele care îi sunt cunoscute: numele localității, al spitalului, al familiei… Mi s-ar părea firesc să continue investigațiile, cu instrumentele pe care gazetăria i le pune la dispoziție.

Printre aceste instrumente se numără și gestul de a sesiza organele de cercetare penală, în cazul în care familia dispărutei nu va face această sesizare. Iar în continuare să vegheze, să se intereseze de buna desfășurare a anchetei. Strict ziaristic vorbind, acest subiect este o mină de aur pentru un ziarist care visează la o carieră frumoasă!

Succes!

i.c.