Van Gogh reinventat : fascinantă expoziţie imersivă la Paris

Noul spaţiu expoziţional intitulat sugestiv Atelier des Lumières (Atelierul Luminilor) – primul centru de artă digitală din Paris, înfiinţat anul trecut de Culturespaces * – a fost inaugurat în aprilie 2018 cu scopul de a găzdui expoziţii imersive dedicate unor mari maeştri ai picturii universale. Dar şi unor teme, stiluri şi tendinţe artistice inedite. Imersiv înseamnă că operele sunt proiectate pe pereţi, podele şi tavane şi că, prin urmare, suntem cu toţii în interiorul lor. După succesul remarcabil de care s-a bucurat primul dintre artiştii prezentaţi, Gustav Klimt, ale cărui opere în noua viziune i-au încântat pe vizitatori pe parcursul a unsprezece luni, de la 22 februarie acest an până în decembrie pot fi admirate creaţiile emblematice ale lui Vincent Van Gogh.

Arta imersivă este o nouă formă, foarte recentă – se pare că existenţa ei nu depăşeşte trei ani – prin care arta contemporană, în nedezminţită evoluţie, doreşte să-şi apropie spectatorii secolului XXI, oferindu-le interesantul rol de a fi părtaşi la însăşi actul creaţiei. De a se implica, a simți că fac parte din operă.

Atelier des Lumières este un strălucit exemplu al magiei săvârşite de tehnologia digitală în slujba artei. Într-un spaţiu de 3300 de metri pătraţi, cu instalaţii complexe alcătuite în principal din 120 de proiectoare performante se creează un joc nuanţat de lumini. Unele sunt insinuante, altele violente, dar toate se situează într-un uluitor sistem acustic, în armonie cu jocul fascinant al imaginilor pe pereţii înalţi de peste 10 metri, dar şi pe plafonul uriaş şi pe podea. Spectatorii se pot plimba printre opere în timpul proiectării din unghiuri diferite, cu senzaţia că plutesc pe cerul infinit. Experienţa imersivă este transcendentală, creează o trăire artistică puternică și potențează o emoţie neobişnuită, căci izbuteşte performanţa de a atinge niveluri mult mai profunde ale sensibilităţii noastre decât obișnuita contemplare vizuală. Este o fericită fuziune a elementelor sonore, vizuale şi spaţiale, din care prinde viaţă un ansamblu inefabil, coerent, ce ţine de mister, de feerie, de basm, de zbor printre aştri, de dans, de vis.

Dedicată genialului artist olandez care a revoluţionat pictura, expoziţia actuală intitulată Van Gogh – Noaptea înstelată, rod al conlucrării inspirate a trei artişti italieni, Gianfranco Iannuzzi, Renato Gatto şi Massimiliano Siccardi, este concepută prin desfăşurarea a zece secvenţe structurate pe criteriul cronologic combinat cu cel tematic. În Prolog, privirea pătrunzătoare a artistului din unul dintre celebrele sale autoportrete ne invită parcă să-l însoţim în această incursiune în universul său lăuntric, începând cu una din cele mai cunoscute opere ale sale: ”Noapte înstelată”. Lumina din Provence ne înfăţişează, în schimb de culori, lanurile de grâu în tonuri albăstrii şi cerul de un galben-auriu, geniul artistului inversând culorile şi creând astfel un impact copleşitor. Dintre Operele de tinereţe, ne înconjoară portrete de bărbaţi şi femei, oameni simpli, ţărani, pescari, cusătorese, şi scene de muncă şi răgaz din viaţa lor de zi cu zi, cum este cea zugrăvită în ”Mâncătorii de cartofi”, prima sa lucrare de succes (1885). În Natura spaţiul este dominat de faimoasele tablouri din seria ”Floarea soarelui”, unde tuşele de galben, culoarea îndrăgită de Van Gogh, invadează spaţiul cu intensitatea lor cromatică, precum şi de ”Migdalii înfloriţi” pictaţi în ultimul an de viaţă (1890). În secvenţa În trecere prin Paris, apare Parisul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, unde pictorul descoperă impresionismul, cu predilecţie peisaje din Montmartre, ca de pildă ”Moulin de la Galette”. Arles reuneşte creaţiile din perioada petrecută de artist în acest pitoresc oraş provensal, cum sunt ”Cafeneaua seara”, ”Casa galbenă”, ”Dormitorul”. În Măslini şi chiparoşi este zugrăvită frumuseţea naturii, pe timp de furtună încărcată de dramatism, care i-a inspirat artistului seria ”Chiparoşii”, din ultima sa perioadă. Câteva din tulburătoarele autoportrete sunt reunite în secvenţa Saint-Rémy-de-Provence, loc în care Van Gogh a petrecut anul 1889 într-un aşezământ psihiatric. În Câmpia de la Auvers pătrundem în zbuciumata lume a compoziţiei ”Lan de grâu cu corbi”, una dintre ultimele sale opere (1890), alături de celebrii ”Irişi” ( tablou considerat printre primele zece picturi cele mai scumpe din lume). În sfârşit, în Epilog impresionantele autoportrete plutesc într-o explozie florală primăvăratică, simbol al renaşterii naturii şi, totodată, al eternei forţe vitale a artei.

Actuala expoziţie de la Atelier des Lumières ilustrează plenar, prin atragerea publicului în miraculosul proces de redescoperire, de reinventare, a operelor unor mari artişti – şi nu numai – , năzuinţa artei imersive ”de a crea punţi între epoci, de a conferi dinamism proiectelor artistice, intensificând emoţiile, şi de a ajunge la cea mai amplă audienţă posibilă”, după cum sintetiza Bruno Monnier, actualul preşedinte-director general la Culturespaces, la inaugurarea acestui fascinant şi original muzeu.

*Culturespaces, societate înfiinţată în 1990 de Bruno Monnier, este principalul operator cultural privat în gestionarea monumentelor, muzeelor, centrelor de artă, expoziţiilor temporare şi mostrelor de artă imersivă din Franţa.

Tudora Şandru Mehedinţi