.Text primit de la dl general Ioan COSTAȘ

——– Исходное сообщение ——–
От: Ionel Nitu <ionel.nitu@caiet.info>
Дата: 30.08.2015 19:47 (GMT+02:00)

                                    Analiza perioadei 21-27 august

Președintele Iohannis – începutul sfârșitului “lunii de miere”?

Conform mai multor institute de sondare a opiniei publice, în ultimele luni se înregistrează o scădere în ceea ce privește numărul românilor care acordă încredere mare sau foarte mare președintelui Iohannis. După cum arată tabelul de mai jos scăderea este abruptă în special în cazul institutelor de sondare a opiniei publică care au lucrat înainte, în timpul și probabil și după campania prezidențială pentru oponenții lui Iohannis.

Firmă

Scădere

Mai-Iunie

Iulie-August

INSCOP

4,4 %

65 %

61,6 %

CSCI

10%

69%

59%

Avangarde

12 %

73%

61%

Implicațiile asupra scenei politice sunt reduse, scorul PNL neînregistrând modificări notabile. Altfel spus, scăderea – în măsura în care există – are loc în rândul votanților altor partide sau persoanelor care nu au un partid favorit, implicit un electorat greu de accesat de către liberali. Șansele unei suspendări a președintelui în viitorul apropiat sunt reduse – Iohannis este în continuare de departe cel mai popular politician român, nu există o majoritate parlamentară care să favorizeze o suspendare, iar PSD se află în mijlocul unei schimbări de gardă care blochează, temporar, partidul de la ofensive politice de înaltă magnitudine.

Președintele Iohannis în centrul unui scandal imobiliar.

Luni antrepriza jurnalistică Rise Project a dat publicității o investigație pe baza căreia afirmă că cea mai mare parte a averii actualului președinte este bazată pe un fals în acte, acesta căpătând un imobil fără a avea, de fapt, dreptul asupra acestuia[1]. Ca de obicei, replica președintelui – o negare – a fost redusă ca anvergură și nememorabilă.

Nu pare probabil ca devoalarea sondajelor și publicarea anchetei Rise Project să fie legate între ele, întrucât nu pare să existe un motiv anume pentru care Klaus Iohannis să fie atacat în acest moment din mai multe surse. Rise Project este o inițiativă ambițioasă, eficientă și extrem de bine informată, care folosește acoperirea anonimității și o masă considerabilă de documente autentice pentru a monta investigații de profunzime, fără egal pe piața jurnalistică românească. Dezvăluirile privind destinul financiar al președintelui reprezintă fie o tentativă de auto-credibilizare a Rise Project (pe laitmotivul “nu protejăm nicio personalitate publică / nu avem favoriți”), fie un semnal puternic din partea unor entități a căror identitate este în umbră.

Liviu Dragnea își afirmă puterea în PSD și pe scena politică.

Noul președinte al partidului a decis să întârzie procedura de adoptare a noului Cod Fiscal. Astfel, luni el a cerut o întâlnire cu celelalte partide parlamentare pentru a discuta impactului Codului[2], întâlnire care a avut loc joi; de asemenea el a însărcinat doi miniștri cu o analiză serioasă cu privire la legea salarizării, practic substituindu-l pe Victor Ponta[3]. Pe fond, comunicarea lui Dragnea nu a indicat motivele nemulțumirii sale; este vorba în principal de acțiuni simbolice, prin care Dragnea vrea să-și marcheze puterea în partid atât în ceea ce privește subiectul propriu-zis al Codului, cât și pentru viitor.

Călin Popescu-Tăriceanu l-a urmat[4], sugerând astfel că urmărește cu atenție evoluțiile din PSD și că nu este dispus să rămână alături de Victor Ponta indiferent de costuri. În plan concret, intervenția lui Dragnea s-a concretizat prin etapizarea relaxărilor fiscale și printr-o promisiune de limitare a deficitului bugetar la maxim 2%[5]. În mod extrem de semnificativ la întâlnirea de joi prin care s-au stabilizat aceste măsuri au fost prezenți toți liderii politici importanți cu excepția lui Victor Ponta, chiar prim-ministrul care cel mai probabil va trebui să le implementeze.

Asumarea puterii în PSD de către Dragnea a avut reverberații multiple în partid, existând zvonuri insistente privind părăsirea de către Ilie Sârbu a poziției de șef al grupului de senatori PSD[6]. Vor urma și alte astfel de momente, cu impact asupra formulei de conducere și a resurselor umane de la vârful partidului. Pe plan general, vor căpăta întâietate persoanele care provin din administrația locală sau care ocupă roluri importante în aceasta, precum și membrii PSD care se orientează rapid în direcția părăsirii taberei Ponta.

Procurorul care a instrumentat cazul Dragnea/referendum părăsește structura centrală a DNA.

Lucian Papici a obținut condamnări cu executare în majoritatea cazurilor de impact din România ultimilor ani: Adrian Năstase, Gigi Becali, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Monica Iacob-Ridzi, etc. Plecarea sa, care are loc în urma unei decizii a lui Papici însuși, poate semnala existența unei nemulțumiri a lui Papici cu privire la evoluția prezentă și viitoare a dosarului Dragnea, aflat acum în stadiul de recurs, cu decizie finală pe 28 septembrie.

Centrul de Analiza a Informatiilor si Evaluare a Tendintelor – CAIET SRL