 CD24 aprobate dnitsoc@gmail.com 75.57.36.95
Macaroanele taiate continua si ingrijorarea si-a facut loc in randul presei aservite Globalismului cum ar fi „National Interest” si „Ultraconservatorul”. MACAROANA ISRAELIANA TAIATA SA PRICEAPA GLOBALISTII Forțele de apărare antiaeriană ale Siriei au doborât 22 de rachete lansate de avioane de război israeliene în timpul unui atac aerian împotriva țintelor militare din Siria, a declarat vineri armata rusă din Siria. Nu a existat o reacție imediată din partea Israelului, care rareori comentează cu privire la operațiunile sale militare din Siria, in special cand au pierderi. Sursa: https://apnews.com/article/europe-middle-east-russia-israel-syria-13bedcedb61e5ced898ab2424a35fcfb Nota traducatorului: PANTZIR – „Carapace” – este o familie de rachete sol-aer autopropulsate, cu rază medie de acțiune și sisteme de artilerie antiaeriană. Începând cu Pantsir-S1 ca prima versiune, este produs de KBP Instrument Design Bureau din Tula, Rusia. Sistemul este o dezvoltare ulterioară a 2K22 Tunguska și utilizează radare cu matrice etapizată atât pentru achiziționarea țintelor, cât și pentru urmărire. Pantzir-S1 a fost conceput pentru a asigura apărarea aeriană punctuală a instalațiilor militare, industriale și administrative împotriva aeronavelor, elicopterelor, munițiilor de precizie, rachetelor de croazieră și UAV-urilor; și pentru a oferi o protecție suplimentară unităților de apărare aeriană împotriva atacurilor aeriene inamice care utilizează muniții de precizie, în special la altitudini mici până la extrem de joase. Scopul lor este protecția țintelor civile și militare punctuale și zonale, pentru trupele motorizate sau mecanizate până la dimensiunea regimentului sau ca activ defensiv al sistemelor de apărare aeriană de rang superior, cum ar fi S-300/S-400. Sistemul are capacitatea de a misiuni anti-muniții. Poate lovi țintele de pe linia de apă/la suprafata apei. Poate funcționa într-un mod complet automat, are si capacitatea de a lucra într-un mod complet pasiv. Probabilitatea de a lovi o țintă pentru 1 rachetă nu este mai mică de 0,7 cu un timp de reacție de 4-6 secunde. Acesta poate trage rachete și armament de artilerie – un tun de 30mm în timp ce este în mișcarea de urmarire a tintelor multiple. Pentru stația radar principală, detectarea timpurie în înălțime poate fi cuprinsă între 0-60° sau 26-82° în funcție de mod. Sistemul are avantaje semnificative față de alte sisteme, cum ar fi Crotale NG (Franța), Roland-3 (Franța + Germania), Rapier 2000 (Marea Britanie), SeaRAM (Germania + SUA). În 2013, a existat o variantă cu două stații radar pentru detectarea timpurie avand o structură modulară care permite înlocuirea rapidă și ușoară a oricărei piese. După primirea coordonatelor țintă de la orice sursă, aceasta poate focalize pe ținta folosind tot radarul, cu excepția radarului de detectare timpurie, într-un interval cuprins între -5 și +85 grade pe vertical. Intervalul dintre lansările de rachete este de 1-1,5 secunde – un record mondial pentru sistemele analogice). Sistemele de rachete S-400 Triumf și sistemele Pantsir pot fi integrate într-un sistem de apărare cu două straturi. Dezvoltarea sistemului Pantsir-S a început în 1990 ca un succesor planificat al Tunguska M1. Seria finală de teste înainte de livrare a avut loc în mai 2007 la Kapustin Yar si a inclus un marș forțat de 250 km către o poziție de lansare nepregătită care simulează realizarea unei misiuni tipice de apărare aeriană. Noua variantă modernizată a Pantsir-S1 a fost prezentată pentru prima dată în februarie 2019 ca unele dintre modelele planificate. Experiența desfășurării sistemului în Siria a fost aplicată în timpul dezvoltării noii modificări. Sistemul utilizează, de asemenea, noua rachetă sol-aer 57E6M-E cu plafon crescut de la 15 la 18 km rază de acțiune de angajament de la 20 la 30 km și viteză de 1.300 la 1.700 m/s precum și cu focos de fragmentare mai greu de 25 kg, comparativ cu focosul de 20 kg al rachetei standard 57E6-E Varianta Pantsir-SM încorporează o stație de direcționare multifuncțională, crescând intervalul de detecție a țintei de la 40 la 75 km și intervalul de implicare de la 20 la 40 km. Sistemul utilizează, de asemenea, o nouă rachetă cu rază extinsă de acțiune de mare viteză, iar sistemele Pantsir existente pot fi modernizate cu usurinta la standardul SM. Este echipat pe un nou șasiu Kamaz de 8×8 Kamaz cu o cabină blindată. – B – Radar de achiziție țintă: TESTARI IN SIRIA La 14 aprilie 2018, forțele americane, britanice și franceze au lansat un baraj de 103 rachete aer-suprafață și de croazieră care vizau opt locații din Siria. BUK-M2 Un batalion standard Buk este format dintr-un vehicul de comandă, un vehicul radar de achiziție țintă (TAR), șase vehicule lansator de ridicare și radar (TELAR) și trei vehicule lansatoare de transportoare erectoare (TEL). O baterie de rachete Buk este formată din două telar și un vehicul TEL. Buk-M1-2 TELAR utilizează șasiul GM-569 proiectat și produs de JSC MMZ (Mytishchi). Suprastructura TELAR este o turelă care conține radarul de control infrarosu în față și un lansator cu patru rachete gata de foc în partea de sus. Fiecare TELAR este operat de un echipaj de patru și este echipat cu protecție chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN). Acesta poate ghida până la trei rachete împotriva unei singure ținte. În timp ce Buk timpuriu a avut un sistem de urmărire radar de zi 9Sh38 designul său actual poate fi echipat cu un sistem combinat de urmărire optică cu o cameră termică și un telemetru laser pentru urmărirea pasivă a țintei. Sistemul 9K37 poate utiliza, de asemenea, același 1S91 Straight Flush 25 kW G / H bandă radar de undă continuă ca 3M9 „Kub” sistem. Toate vehiculele sistemului de rachete Buk-M1 și Buk-M1-2 folosesc un computer Argon-15A, la fel ca și radarul Zaslon – primul computer digital aeropurtat fabricat de sovietici, proiectat în 1972 de Institutul sovietic de cercetare în domeniul ingineriei calculatoarelor NICEVT, în prezent NII Argon. Este produs la o uzină din Chișinău numită inițial „50 de ani de URSS”. Vehiculele sistemului de rachete Buk-M2 și Buk-M2E folosesc o versiune ușor îmbunătățită a Argon-A15K. Acest procesor este, de asemenea, utilizat în sisteme militare, cum ar fi apărarea antisubmarina Korshun și Sova, radare aeropurtate pentru MiG-31 și MiG-33, sisteme mobile de rachete tactice Tochka, Oka și Volga. • Gama de achizitii tinta – Rază: 140 kilometri; altitudine: 60–25.000 Federatia Rusa are in Siria si rachete S-300 si S-400, care insa sunt folosite doar la apararea bazelor militare rusesti si sunt actionate doar de armata rusa nu si cea siriana. Se pare insa ca si rusii s-au cam saturat de insitentele obsessive si exagerate ale Israelului si nu mai permit sa fie continuu atacati de fortele IDF. |
Un comentariu
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
SOS CHINO-RUS – pentru Macaroane Taiate
Agregat de CD
Miscarile apparent ezitante si nehotarate pe care le face Putin in politica externa a Rusiei sunt manevre de a cumpara timp pentru finalizarea unor proiecte economice cum ar fi Nord Stream 2 și pentru a consolida unele mecanisme importante de război antinuclear pentru a reduce tensiunea războiului suficient pentru a naviga prin apele furtunoase iscate de politica belicoasa occidentala.
Actiunile Rusiei sunt legate si de reactia factorilor de decizie din tarile occidentale care treptat incep sa priceapa ca lozincile hiperimperialismului kosher nu se verifica in realitate si patriotismul occidental a inceput sa se manifeste din ce in ce mai intens,
Iar Rusia isi permite sa astepte cicumstante mai favorabile de manevra si negociere si ramane o proponenta a Marelui Parteneriat Eurasiatic, ce se poate realiza cand in aceste tari apar reforme politice care pun statele naționale mai presus de puterea finanțelor private, a vieții umane deasupra modelelor informatice și a cooperării internationale mai presus de interesele oligarhilor sociopați.
Dar analiștii geopolitici din vest sunt suficient de deliranti încât să mai creadă că relatiile dintre Rusia și China pot fi inca subminate.
Din declarațiile directe făcute de președintele Biden și Jan Psaki în ultima perioadă, reiese că decizia Washingtonului de a se retrage din prăpastia uitării nucleare de pe frontul din Ucraina s-a bazat pe o nouă ecuație strategică cu două ipoteze extrem de stupide:
• Convingerea că bazele alianței ruso-chineze conțin fisuri fatale care pot fi exploatate prin manevre diplomatice subtil avizate și
• Convingerea că Rusia într-un fel într-adevăr dorește să fie populara și să se alăture „copiilor cool/smekeri” din G7 care conduc Ordinea Liberală Internațională.
Pentru ca aceste două ipoteze să modeleze calculul logicienilor occidentali care joacă „marele joc” ale cărui reguli nu le înțeleg nici ei încă, dar doresc să domine, se presupune că Rusia, care împarte o graniță de 4500km cu China, trebuie să se simtă cu siguranță „stoarsă/infricosata” de presupusele planuri criminale ale marelui dragon pentru dominația globală.
Demonstrând calculul delirant acum în joc, Biden a declarat pe 16 iunie:
„Rusia se află într-un loc foarte dificil în acest moment. Ea este infricosata de China si vrea să rămână cu disperare o putere majoră. Vrea cu disperare să fie relevanta.”
Se pare că schimbarea regimului Eltin din 2001, intrarea în Siria în 2015 și anihilarea ISIS, în timp ce extinderea sistemelor de apărare S400 în întreaga lume și fuziunea UEE cu BRI-ul Chinei nu sunt suficiente pentru a califica Rusia ca o „putere majoră” în mintea lui Biden, cu atât mai puțin să fie „relevantă” în epoca hegemoniei americane.
Dar Biden referindu-se la orgoliul lui Putin a dus-o și mai departe declarând:
„Rusia nu vrea să fie cunoscută sub numele de Volta Superioară cu arme nucleare”. Contează. Și mi s-a părut că contează pentru aproape fiecare lider mondial, indiferent de unde provine, cum sunt percepuți, poziția lor în lume. Contează pentru ei”.”
Pentru a înțelege gândirea din spatele acestei a doua afirmații, trebuie să se înțeleagă că o credință fundamentală în rândul tuturor behavioriștilor, din randul carora Biden face parte este că unul dintre impulsurile fundamentale ale tuturor celor fără suflet si avizi este dorința de a fi popular.
Purtatoarea de cuvant al Casei Albe, Jan Psaki, a amplificat acest punct de vedere spunand:
„Cred că punctul de vedere al președintelui este că Rusia se află în afara comunității globale din multe puncte de vedere… ceea ce oferă președintele este o punte de legătură înapoi. Și astfel, cu siguranță, el crede ca interesul lor este să primeasca oferta.”
Deci se presupune astfel că Rusia ar putea fi încă influențata în aderarea la un bloc de putere reală capabile să contracareze China si imperialul ei Belt and Road Inițiative – Initiativa Drumul si Centura sau Drumul Matasii.
Astea sunt un fel de sperante desarte, emanate din disperare si imposibilitatea de a realiza ca realitatea este total diferita de aspiratiile lor maladive.
Acest lucru este greu si chiar imposibil de crezut, având în vedere angajamentele continue ale Rusiei și Chinei de a lucra împreună în apărarea alianței multipolare și înțelegerea lor comună a amenințărilor unipolare comune care din ce in ce nu mai constitue un pericol atat de acut si de aici se vede incetineala si grija cu care rusii cat si chinezii se misca pe scena politicii internationale intro coreografie gandita confucianist si executata cu eleganta de balet rusesc – pace, colaborare, cooperare win-win(reciproc avantajoasa) si neamestec in treburile interne.
Așadar, în timp ce rezultatul întâlnirii Putin-Biden a dus la niște pași inarguabil pozitivi în direcția creării unor mecanisme pentru a evita aruncarea în aer a lumii, re-activarea START, angajarea unor reguli solide de angajare în Arctica și în alte regiuni de frontieră rusești în spațiul post-sovietic (cel puțin acestea sunt speranțele transmise de cei prezenți la reuniune), China insa a devenit noua țintă principală a furiei occidentale.
Acolo unde Rusia este definită ca unul dintre numeroasele regimuri autoritare capabile de tulburări abrazive, dar în cele din urmă controlabile pe termen lung, chinezii au fost etichetați ca o amenințare mult mai mare la adresa hegemoniei unipolare occidentale ca o forță care joacă un joc cu bataie lunga cu capacitate economică, putere și voința de a aduce o securitate cu totul nouă, cu arhitectură financiară online fondată pe principii de multipolaritate, creștere economică reală pe termen lung și cooperare pentru toți participanții.
Adevărul este că Rusia și China se bucură de o rată a comerțului în creștere, care acum se ridică la 100 de miliarde de dolari anual (în comparație cu cele doar 20 de miliarde de dolari ale comerțului SUA-Rusia), ambele se dezvolta cu viteze accelerate, în timp ce lucrează la un concept filosofic strategic comun de interes propriu și valoare economică nevăzută oriunde printre bulele tehnocrate hobbesiene din vest sunt fapte care unesc ambele mari națiuni într-un parteneriat solid care ține oligarhii treji toata noaptea.
Pentru oricine încă ignorant de fel de strategii pe termen lung care unesc Rusia și China (și o gamă tot mai mare de națiuni sărind la bordul acestei plute de viață multi-polara), câteva exemple pot fi găsite în extensiile BRI arctice, în Polar Silk Road, programe spațiale acum desfășurate vectorizat pe o bază lunară construită în comun, mineritul spațial și descoperirile în domeniul energiei nucleare (inclusiv energia de fuziune), cu accent pe exportul acestei tehnologii neprețuite către toate națiunile înfometate de o dezvoltare reală – toate astea sunt o viziune ruso-chineza.
Prin „dezvoltare reală”, nu se intelege un “rahat verde” subliniat în „Clean Green Initiative” sau „Build Back Better for the World (B3W)” programe prezentate cu mândrie delirantă la G7, care profesează pentru a pune China la coltul său prin extinderea de credit privat la moara de vânt și fermele de panouri solare din întreaga lume.
Este un fapt demonstrabil că aceste forme de energie de calitate scăzută nu numai că schilodesc capacitatea oricărei națiuni de a susține industria grea și infrastructura intensivă a capitalului, ci îi atrag și pe cei suficient de proști pentru a se alătura unei astfel de “inițiative verzi” întro sclavie a datoriilor, mandate de decarbonizare aplicabile prin mecanisme transnaționale și, desigur, depopulare.
Totusi, pana la urma, unii observatori si analisti geopolitici au sezizat ca aberatiile emanate de Casa Alba, de NATO si aliatii lor sunt ireale, irealizabile si periculoase si au inceput déjà sa dea semnale de ingrijorare pentru rectificarea traseului initial impus de Globalizarea fortata si sa se orienteze pe flexibilitate si ratiune(?).
Poate că reorientarea se datoreste si faptului că anumiți brokeri de putere din rândul marii mulțimi resetante din vest și-au dat seama că un pământ mocnit de dezintegrare radioactivă nu este unul pe care ei doresc să-l stăpânească și că Rusia nu are intenția de a se speria de jocul amenintarilor nucleare.
Poate că jocul incepe sa-si schimbe vizibil coordonatele si datorita faptului că sistemele avansate de livrare a rachetelor nucleare hipersonice ale Rusiei nu făceau parte initial din modelele computerizate a teoriei jocurilor, pe care planificatorii scenariilor de joc de război le-au conceput pentru a justifica încercuirea Rusiei în ultimii 20 de ani. Tehnologiile militare de ultimă generație dezvăluite de Rusia au demonstrat cu prisosinta ca NATO si aliatii nu au nici cea mai mica sansa si că această cale a lor nu va da roadele pe care le-au sperat cândva.
La atatea macaroane taiate Globalizatii Mondiale fortate, un sos bine asezonat de conceptie culinara chino-rusa este o necessitate apreciata de gurmanzii suveranisti iubitori de Multi-polaritate.