Cele mai importante declaratii facute de Wess Mitchell la HotNews.ro

• Cred ca alegerile vor fi foarte importante pentru democratia romaneasca. Exista o mare posibilitate ca un singur partid sa iasa din aceasta campanie cu o putere coplesitoare – parlament, presedintie, guvern. Si se va vedea dupa alegeri ce va face acel partid cu acumularea de putere si influenta.
• Cred ca Viktor Orban si Victor Ponta sunt foarte diferiti – vrau sa punctez acest lucru de la inceput. E important sa intelegem care sunt diferentele dintre Ungaria si Romania: Victor Ponta nu a folosit puterile statului pentru a ataca libertatea presei sau religia, nu a proclamat moartea democratiei liberale in Romania. Totusi, cred ca aceste alegeri vor testa angajamentul fata de democratie al actualului guvern si, probabil, al viitorului presedinte.
• Daca partidul sau va castiga aceste alegeri, Victor Ponta va avea ample oportunitati sa demonstreze acest angajament pentru guvernanta si valorile transatlantice, ca tine la aceste valori.
• Dupa alegeri, lucrurile care cred ca trebuie urmarite, monitorizate foarte atent sunt  legislatia anticoruptie, in special legea gratierii si amnistierii, iar apoi functionarea institutiilor de integritate, ANI si DNA.
• Cred ca democratia trece prin incercari in acest moment, iar Romania este un „battleground state” intr-un capitol al istoriei care se desfasoara in prezent si va simti aceasta testare a democratiei in mod mai acut decat alte tari.
• Am mare incredere ca institutiile voastre democratice – institutiile anticoruptie pe care le-ati infiintat in Romania. Cred ca trebuie protejate si ingrijite. Dar e important sa remarcam lucrurile bune care s-au facut. Voi fi direct: urmarirea penala a fratelui presedintelui Basescu este un indiciu ca aveti un sistem judiciar functional. Deci cred ca sunt puncte luminoase si ca democratia romaneasca merita sa fie laudata pentru progresele reale si dificile pe care le-a facut. Si ar trebuit sa aparati aceste progrese.
• Cred ca Romania traieste intr-un cartier dur. Pentru a se dezvolta economic si politic, sunt necesare cateva conditii interne si cateva conditii externe anume. Aveti nevoie ca Marea Neagra sa fie un spatiu economic deschis. Aveti nevoie ca atat cat se poate influenta rusa sa nu treaca la vest de Nistru. Aveti nevoie de o manifestare puternica a prezentei occidentale, din perspectiva securitatii. Aveti nevoie de ingradirea iredentismului.
• Cred ca duhul iredentismului etnic a fost lasat sa scape din sticla lui pentru prima data dupa doua generatii. Romania va fi mereu perdanta clara in fata unui iredentism scapat de sub control. (…)  Crimeea este un precedent foarte periculos, este ceea ce nationalismul populist si iredentist din regiune ar cauta sa imite. As include acest lucru printre cele mai importante amenintari la adresa securitatii nationale pentru Romania, daca vorbim despre probleme externe. As mai include aici si remilitarizarea Marii Negre.
• Occidentul va avea cel mai mult nevoie, in anii urmatori, de ceva la care romanii n-au avut prea mult timp sa se gandeasca in ultimii ani, pentru ca a fost un mediu atat de linistit. Iar acel ceva este: strategie si capacitate de a conduce.

Dan Tapalaga: Wess Mitchell este Presedinte al the Center for European Policy Analysis (CEPA). Este co-fondator al institutului, a jucat un rol activ in dezvoltarea CEPA ca singurul think tank american dedicat studierii Europei Centrale si de Est. Inteleg ca veti tine o conferinta in Romania, zilele viitoare. Romania isi alege acum un nou presedinte. Ce asteapta partenerii americani, occidentali de la viitorul presedinte al Romaniei?
Wess Mitchell: Cred ca asteptarea comunitatii transatlantice in privinta acestor alegeri este ca Romania sa-si revalideze „recomandarile” pe care le are ca democratie si ca membru al acestei comunitati euroatlantice. Cred ca alegerile vor fi foarte importante pentru democratia romaneasca. Exista o mare posibilitate ca un singur partid sa iasa din aceasta campanie cu o putere coplesitoare – parlament, presedintie, guvern. Si se va vedea dupa alegeri ce va face acel partid cu acumularea de putere si influenta.

D.T.: In primul tur de scrutin am vazut cum multi oameni voteaza pentru un partid plin de politicieni corupti, dar nu si pentru cineva care lupta pentru justitie, pentru statul de drept. Cum va explicati acest lucru?
W.M.: Cred ca in aceste alegeri sunt candidati care lupta pentru responsabilitate si transparenta si stat de drept. In contextul romanesc, aveti de ceva vreme o consolidare si fragmentare a scenei politice, similara cu ceea ce se intampla in alte parti ale Europei Centrale. Cred ca Viktor Orban si Victor Ponta sunt foarte diferiti – vrau sa punctez acest lucru de la inceput. E important sa intelegem care sunt diferentele dintre Ungaria si Romania: Victor Ponta nu a folosit puterile statului pentru a ataca libertatea presei sau religia, nu a proclamat moartea democratiei liberale in Romania. Totusi, cred ca aceste alegeri vor testa angajamentul fata de democratie al actualului guvern si, probabil, al viitorului presedinte. Daca partidul sau va castiga aceste alegeri, Victor Ponta va avea ample oportunitati sa demonstreze acest angajament pentru guvernanta si valorile transatlantice, ca tine la aceste valori. Dupa alegeri, lucrurile care cred ca trebuie urmarite, monitorizate foarte atent sunt  legislatia anticoruptie, in special legea gratierii si amnistierii, iar apoi functionarea institutiilor de integritate, ANI si DNA.

D.T.: Daca vorbim despre Victor Ponta, sa va spun ce a scris recent The Economist: ca, dupa ce va deveni presedinte, Victor Ponta e probabil sa-si consolideze baza de putere si sa reorienteze politica externa a Romaniei catre Rusia si China, similar cu ceea ce a facut in Ungaria Viktor Orban. Este acest lucru un motiv real de ingrijorare la nivelul administratiei americane, din cate stiti?
W.M.: Cred ca in orice tara devine periculos cand exista o acumulare de putere si influenta in mainile unui singur partid. Nu e o critica la adresa unui anume partid din Romania, e periculos in orice caz, in orice tara. S-a intamplat acest lucru si in istoria SUA. In contextul romanesc, e important sa marcam diferentele din Romania si Ungaria. Romania nu este Ungaria si, din nou, Victor Ponta nu este Viktor Orban.

D.T.: Chiar daca Victoria Nuland s-a referit recent, intr-un discurs, la lideri din Europa de Est, iar noi am inteles limpede ca se refera la VIctor Ponta si Viktor Orban…
W.M.: Ajunctul secretarul de Stat american poate spune exact, dar cred ca e corect sa intelegem ca preocuparile sale se refera la intreaga regiune, nu la un singur stat sau lider. Cred ca democratia trece prin incercari in acest moment, iar Romania este un „battleground state” intr-un capitol al istoriei care se desfasoara in prezent si va simti aceasta testare a democratiei in mod mai acut decat alte tari. Situatia din Ungaria merita sa fie descrisa asa cum e, anume o recidiva a impulsului antioccidental, sub forta de atractie a exemplului Rusiei, dar si sub influentele corupatoare ale Rusiei. Tentatia exista si in alte parti ale Europei Centrale, trebuie sa existe si in Romania. Dar Romania are, as spune, are o ancora atlantista mai solida decat Ungaria. Atlantismul, ca forta organizatorica, este mai puternic in Romania. E o organizare statala mai sanatoasa, exista o societate civila mai sanatoasa. Deci sunt optimist in privinta Romaniei, cu toate provocarile existente. Dar trebuie sa vedem provocarile asa cum sunt si cred ca sunt tot mai mari.

D.T.: Dupa cum ati spus, Romania este inconjurata de tari unde Rusia are deja o influenta puternica – Ungaria, Bulgaria, Ucraina. Cum ati defini statutul Romaniei in regiune, acum?
W.M.: As spune ca Romania este o insula. O insula a guvernantei democratice si a ideilor si institutiilor euroatlantice. Din punct de vedere strategic, e o insula a antlantismului si a influentei militare americane si a prezentei politice si economice occidentale. Cred ca este o insula sub asediu. In prezent, Vestul este in razboi cu idei de guvernare autoritara, la moda in randul unor mari state euroasiatice. Cred ca aceasta situatia creeaza tentatia de a forma soiuri hibrid de guvernare. Romania este un important aliat al SUA si al Vestului. Tocmai pentru ca Romania este sub asediu este extrem de important sa aiba un sistem imunitar puternic la nivelul guvernarii si in privinta coruptiei. Tocmai din cauza mediului geopolitic ce se deterioreaza, trebuie sa te astepti ca democratia cea mai de succes din Balcani sa treaca prin teste si mai grele. Sunt forte externe care ar folosi activ impotriva voastra faptul ca tranzitia democratica nu s-a terminat aici. Si cred ca situatia se inrautateste pe masura ce trece timpul. Iar din acest motiv, coruptia din orice tara si mai ales dintr-o tara de granita a NATO este o problema de securitate nationala la fel de mult ca o problema a guvernantei.

D.T.: Daca acum as fi Putin, as vrea sa cuceresc acea insula.
W.M.: Bineinteles ca ai vrea, ar fi un premiu foarte tentant. Mai mult, as spune ca am facut greseala, in Vest, cand s-a declansat criza din Ucraina, concentrandu-ne prea mult atentia pe Polonia si tarile baltice – din motive evidente. Dar din punctul de vedere revizionist al Rusiei, strategia sud-est europeana se recomanda singura, din punctul de vedere revizionist al Rusiei, au fost deja ofensive militare adanc in teritoriul Ucrainei, exista cazul Odesei, al Moldovei care este pe buza prapastiei – vezi Transnistria, Gagauzia, Crimeea ca precedente. Mai sunt toate influentele din Balcani, pe care le-ai mentionat. Ungaria tinde spre est, Bulgaria este intr-o situatie de captivitate virtuala a statului. Iar la est aveti o natiune care se apropia de Uniunea Europeana si care a fost invadata fara vreun raspuns insemnat din partea comunitatii occidentale, care sa-l previna pe Putin sa faca asa ceva si in alte puncte ale frontierei. Deci din punctul lui Putin de vedere, daca poti sa te misti, din punct de vedere al influentei sau chiar in termeni militari, dinspre nordul Europei Centrale – unde opozitia Poloniei si a statelor baltice este bine organizata – spre sudul regiunii, in sud o buna parte din treaba e deja facuta pentru tine. Aceasta este natura insidioasa a influentei revizioniste, antioccidentale, iredentiste sprijinite de Rusia, ce a produs in regiune o problema de o maginitudine colosala pentru Occident.

D.T.: Nu credeti ca este o sarcina dificila pentru o tara ca Romania sa devina un model de democratie? Dupa cum stiti, in fiecare zi procurorii anunta cate o noua investigatie, in fiecare zi cate un inalt politician este arestat sau anchetat. Cum poate Romania sa devina un model de democratie occidentala in regiune?
W.M.: Cred ca deja sunteti un model de democratie in aceasta regiune. Am inceput prin a vorbi despre provocarile pe care le infrunta democratia romaneasca. Si cred ca sunteti intr-o comunitate de valori in care trebuie sa fiti cinstiti in privinta acestor provocari. Dar cred ca romanii trebuie sa recunoasca si pasii enormi pe care i-au facut ca stat-natiune democratic, in ultimii 25 de ani. Romania s-a transformat dintr-una dintre cele mai sarace, chinuite si oprimate natiuni captive ale spatiului sovietic intr-una dintre economiile cele mai de succes si cu cresterea cea mai rapida din regiune. Doar din SUA ati atras investitii straine directe de 50 de miliarde de dolari, din 1990. Am mare incredere ca institutiile voastre democratice – institutiile anticoruptie pe care le-ati infiintat in Romania. Cred ca trebuie protejate si ingrijite. Dar e important sa remarcam lucrurile bune care s-au facut. Voi fi direct: urmarirea penala a fratelui presedintelui Basescu este un indiciu ca aveti un sistem judiciar functional. Deci cred ca sunt puncte luminoase si ca democratia romaneasca merita sa fie laudata pentru progresele reale si dificile pe care le-a facut. Si ar trebuit sa aparati aceste progrese.

D.T.: Am vorbit despre Rusia, Putin si dorinta lui de a recupera influenta in regiune. Care sunt tendintele reale ce se fac simtite dinspre Rusia, referitoare la Romania?
W.M.: Cred ca Romania traieste intr-un cartier dur. Pentru a se dezvolta economic si politic, sunt necesare cateva conditii interne si cateva conditii externe anume. Aveti nevoie ca Marea Neagra sa fie un spatiu economic deschis. Aveti nevoie ca atat cat se poate influenta rusa sa nu treaca la vest de Nistru. Aveti nevoie de o manifestare puternica a prezentei occidentale, din perspectiva securitatii. Aveti nevoie de ingradirea iredentismului.

D.T.: In legatura cu aceasta, am vazut o analiza potrivit careia Rusia, Putin vor incerca probabil sa foloseasca Ungaria pentru a destabiliza Romania, apeland la chestiunea minoritatii maghiare din Transilvania. Credeti ca este posibil?
W.M.: Cred ca este pe deplin posibil. Cred ca duhul iredentismului etnic a fost lasat sa scape din sticla lui pentru prima data dupa doua generatii. Romania va fi mereu perdanta clara in fata unui iredentism scapat de sub control. Ea a fost principala beneficiara a asezarii de dupa 1919. Romania este o tara-composit ce include teritorii pe care revizionisti mai mari sau mai mici le-ar putea ravni intr-un viitor nu foarte indepartat. Parea o istorie indepartata, dar cred cu Putin a actualizat-o. Crimeea este un precedent foarte periculos, este ceea ce nationalismul populist si iredentist din regiune ar cauta sa imite. As include acest lucru printre cele mai importante amenintari la adresa securitatii nationale pentru Romania, daca vorbim despre probleme externe. As mai include aici si remilitarizarea Marii Negre. In aceasta viata vom vedea la Marea Neagra o revenire graduala a conditiilor in care forta unei mari puteri este arbitrul zonelor economice maritime, nu dreptul international. Si as mai adauga una: presiunea militara tot mai mare la frontiera de est a Romaniei si perspectiva reaprinderii unui conflict inghetat in Moldova-Transnistria, care nu va fi in interesul statului roman.

D.T.: Vedeti o disputa energica in relatia cu Rusia, in privinta resurselor de la Marea Neagra?
W.M.: In ultimele opt luni, am vazut lucruri pe care multi analisti ai acestei regiuni au prezis ca nu se vor intampla vreodata. Cred ca ar trebui sa extindem cadrul scenariilor posibile. Unul dintre acestea ar fi ca Rusia sa priveasca Marea Neagra partial ca zona de resurse, dar si ca zona unde, convenabil, ar pune bete in roate strategiilor foarte fragile ale Romaniei si ale Occidentului cu privire la resurse. Daca exista o putere revizionista rusa la sol, trebuie sa presupunem ca va exista o putere revizionista maritima rusa. Iar zona economica exclusiva din 2009 nu e un lucru care n-ar putea fi niciodata contestat, acum ca zona Crimeei este sub un nou management suveran. Cred ca Romania ar trebui sa se pregateasca pentru contestari legale ale zonei sale economice exclusive si pentru presiuni militare maritime mai mari – avioane si nave militare ruse ce hartuiesc platforme petroliere sau active ale companiilor petroliere. Toate acestea sunt plauzibile, chiar probabile, intr-un viitor nu foarte indepartat.

D.T.: Am vazut deja astfel de cazuri. Comandantul fortelor NATO in Europa, Philip Breedlove, a spus ca NATO trebuie sa-si suplimenteze temporar prezenta militara in Europa de Est, el invocand zboruri efectuate de avioane de lupta ale Rusiei in apropierea spatiului aerian european. Ce inseamna acest lucru pentru Romania? Mai multe trupe americane, mai multe arme, noi baze militare?
W.M.: Cred ca acest lucru inseamna ca SUA trebuie sa-si reafirme, cu toata puterea, influenta in regiune. Cred ca am pierdut primele runde ale acestui joc inca dinainte sa ne trezim si sa realizam ca in aceasta regiune contextul geopolitic se schimba. Cred ca dimensiunea militara este importanta, dar nu e singura dimensiune a acestui context. Militar vorbind, cred ca primii pasi au fost deja facuti si se indreapta in directia cea buna. Romania este un stat de granita, se va lovi de presiunile unui stat de granita. Este in interesul Romaniei si al Vestului sa existe o prezenta militara americana puternica aici. In politicile americane, cred ca pe masura ce evolueaza lucrurile este important ca aceasta prezenta sa devina permanenta, care sa includa un model de tipul celor pe care le-am facut cu polonezii, iar SUA trebuie sa instaleze un pivot in interiorul Europei. Am facuta sa ceva in Asia, dar cred ca avem nevoie de un pivot inapoi in Europa Central si de Est.

D.T.: Avand in vedere tot ce ati mentionat, putem spune ca Romania este sau va fi un „battleground state” intre influenta americana si cea rusa?
W.M.: Cred ca sunteti acum un „battleground state”. Si cred ca este o batalie pentru viitorul ideilor occidentale intr-un moment foarte periculos in istoria globala, moment in care vedem o competitie ideologica si geopolitica reinnoita la nivel international. Vestea buna este ca Romania are bazele sa castige in aceasta batalie. Din partea romanilor, Occidentul va avea cel mai mult nevoie, in anii urmatori, de ceva la care romanii n-au avut prea mult timp sa se gandeasca in ultimii ani, pentru ca a fost un mediu atat de linistit. Iar acel ceva este: strategie si capacitate de a conduce. O Romanie care-si asuma rolul, rolul pe care geografia i l-a dat ca tara aflata la o rascruce in razboiul ideilor si in termeni geopolitici. Imbratisand acel rol si transmitand influenta si increderea unui aliat democratic, atlantist al ordinii occidentale. Va fi mult de munca, dar cred ca Romania este capabila sa indeplineasca aceasta sarcina, ultimii 25 de ani v-au dat ingredientele de care aveti nevoie pentru a castiga.

• Cine este Wess Mitchell

Wess Mitchell este presedinte al The Center for European Policy Analysis (CEPA). Co-fondator al acestui institut, el a jucat un rol activ in dezvoltarea CEPA ca unic think tank american dedicat studierii Europei Centrale si de Est. Articolele sale apar period in jurnalele academice si in media transatlantice. Ocazional ofera consultanta guvernului SUA si a tinut prelegeri pe teme de securitate central-europeana la universitati, institute si agentii guvernamentale de pe ambele tarmuri ale Atlanticului. La alegerile prezidentiale din SUA din 2012, a contribuit la echipa de securitate nationala a campaniei lui Mitt Romney. Este co-presedinte al Europe Working Group din cadrul John Hay Initiative si este membru in board-urile consultative ale Zbigniew Brzezinski Institute, Richard G. Lugar Institute si al Comisiei Atlantice Slovace.