Românii din Timoc, cenzurați la televiziunea sârbă

Articole de Diana Gabor

Postat de Diana Gabor , 3 mai 2015  59 vizualizări

Părintele Boian Alexandrovici a dezvăluit corespondenților din presa de limba română că un reportaj realizat de televiziunea de stat din Serbia la protopopiatul din Negotin a fost puternic cenzurat, la intervenția episcopului sârb. Nu este pentru prima dată când românii din Timoc sunt reduși la tăcere de autorități sârbe, iar drepturile lor la libertate religioasă sunt încălcate.

Boian Alexandrovici, vicar al Timocului şi protopop al Daciei Ripensis, a declarat pentru Romanian Global News că în urmă cu două săptămâni, o echipă a televiziunii de stat a Serbiei a făcut înregistrări la Mălainița și la sediul protopopiatului la Negotin. ”Reportera care a condus grupul și care a discutat cu mine mi-a spus că trebuia să discute și cu noul Episcop sârb Ilarion, fiul duhovnicesc al fostului Episcop Iustin, și că el a sunat-o, când ea era pe drum spre el, și a spus că nu este bine să se facă aceste înregistrări, în primul rând că ”în Timoc nu există români” și că nu este bine să se mediatizeze problema Bisericii Ortodoxe Române din Timoc pentru că nu trebuie să se știe că aceasta există aici. I s-a mai spus de către Episcopul Ilarion că el va face un protest scris la redacția ei, la Belgrad”, a relatat Părintele Boian.

”Veți închide gura tuturor care sunt împotrivă”

Vicarul Timocului mai povestește că în timpul înregistrărilor cu televiziunea sârbă i s-au pus multe întrebări provocatoare, la care a răspuns cu argumente și documente. ”Una din întrebări/constatări ale lor a fost că: ”Dumneavoastră prin constatarea că români și vlahi sunt tot una, încercați să justificați prezența voastră aici”. La care eu am răspuns hotărât: ”Eu sunt la casa mea, sunt născut în acest oraș și aici trăiesc. Nici nu doresc și nici nu am nevoie să justific prezența mea la casa mea. Aicea m-am născut, aici trăiesc și aici am să mă îngrop și eu, la casa mea țin de Biserica Neamului meu – Biserica Ortodoxă Română”.

La sfârșit mi-au spus ”Părinte cu aceste înregistrări, argumente și documente veți închide gura tuturor care sunt împotrivă”. La plecare mi-au spus că mă vor anunța când va fi emisiunea, ceea ce nu s-a mai întâmplat”.

Românii, pierduți la montaj

Emisiunea a fost difuzată pe televiziunea națională RTS pe 28 aprilie, dar sârbii nu au dat o singură vorbă despre Biserică. ”Au tăiat tot ce au mai vorbit unii din credincioși noștri despre Biserică și înregistrările cu mine nu le-au dat deloc. Intervenția Episcopului sârb a fost băgată în seamă de către ei și s-a făcut cum a spus el”, s-a plâns preotul român.

Potrivit lui Boian Alexandrovici, va fi organizată o ședință cu ”adevărații reprezentanți ai românilor/vlahilor din Timoc”, în urma căreia va fi elaborat un protest care va fi trimis Guvernului sârb.

”Pe lângă toate aceste lucruri negative și presiuni făcute de autoritățile bisericești și civile sârbe, pe noi ne bucură faptul că noi existăm, mergem înainte și ne dezvoltăm, iar aceste intervenții ale sârbilor dovedesc că nu mai au încotro și că vor să mai cumpere ceva timp ascunzând adevărul, timp ce se va termina în scurt timp pentru că adevărul nu se poate ascunde cum spune și Sf. Scriptura: Voi sunteți lumina lumi; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă”, a încheiat Părintele Boian declarația dată corespondentului Romanian Global News.

” Statul sârb oficial ne opreşte să construim biserici româneşti”

Anul trecut, părintele Boian a fost invitat în cadrul unei conferințe de presă a Vicepreședintelui Comisiei pentru românii de pretutindeni a Camerei Deputaților, deputatul Bogdan Diaconu, ocazie cu care a cerut sprijin din partea „ţării mame” pentru comunitatea românească pe care o reprezintă, căreia drepturi de bază asigurate minorităţilor şi cultelor îi sunt negate de statul sârb.

”Erau unii care spuneau că ce ne trebuie drepturi, dar noi suntem la casa noastră. Noi am fost mult înainte să fie sârbi în zona aia. Noi vom fi şi după ce se va face Uniunea Europeană şi va pierde importanţă îngrădirea locală, cu statele între ele, noi vom fi tot la noi acasă.

Statul sârb oficial ne opreşte să construim biserici româneşti, Biserica Ortodoxă Sârbă ocupându-ne toate bisericile româneşti, ctitoriile româneşti. Radu cel Mare a construit la Puşnea o mănăstire, în Valea Timocului, de exemplu. Ctitoriile multor boieri sau cneji români locali din zona Timocului au fost luate la 1833, și din 2003 am început să construim din nou, şi nu suntem lăsaţi, din nou”, a subliniat prelatul.

Pentru fiecare biserică pentru care comunitatea românească din Valea Timocului a cerut aprobare pentru a o ridica, cererile au fost respinse. Atunci, românii au găsit o altă soluţie: au ţinut slujbele în garaje. Ulterior, prin adoptarea Legii Cultelor, comunităţile româneşti ar trebui să poată să-şi desfăşoare activitatea oriunde, atâta timp cât este pe proprietatea privată a membrilor acestora.

În vara lui 2014, românii ortodocși din Timoc au primit o decizie prin care s-a interzis să folosească biserica din Gorneana, lângă Bor. ”Logica asta nu putem să o acceptăm, că în clădirea mea eu fac ce vreau. Să mă rog lui Dumnezeu pot şi în camera în care dorm, şi în camera în care mănânc, pot în curtea mea, pot în beciul meu, pot în garajul meu. Plus că Legea Cultelor din Serbia, articolul 23, spune asta clar. Pe cineva îl deranjează slujirea în limba română. Unii chiar spun că în Valea Timocului există vlahi, şi nu români, şi vlahii ar fi altceva decât români, puţin le seamănă limba, dar nu au nimic în comun”, povesteşte Boian Alexandrovici.

154 de sate 100% româneşti, oprite să se roage în limba lor

În România, Biserica Ortodoxă Sârbă are episcopie la Timişoara, biserica lor este recunoscută, şi chiar preoţii sârbi din România sunt plătiţi de statul român. În schimb, statul sârb, prin Cancelaria pentru Colaborare cu Comunităţile Religioase, spune că Biserica Ortodoxă Română este ilegală în Valea Timocului, şi are voie să ţină slujbe numai pentru cei 35.000 de români din Voivodina, din Banatul Sârbesc. Cei din Serbia de Răsărit, care sunt în jur de 350-400.000 şi au 154 de sate 100% româneşti, plus 48 de localităţi mixte, nu au voie să se roage în limba română.

Cetățean de onoare al județului Cluj

Consiliul Judeţean Cluj a organizat pe 15 august 2013 o ceremonie specială, la Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj părintelui Boian Aleksandrovici, Protopop al Daciei Ripensis şi Vicar al Timocului.

Bojan Aleksandrovici este protopop al Protopiatului Dacia Ripensis cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, descendent al unei familii de români timoceni, bunicii din partea tatălui fiind originari din Malainiţa, situat la câțiva kilometri nord-vest de Negotin. Părintele Bojan Aleksandrovici slujește în prima biserică ortodoxă în care limba liturgică este româna, la Malainiţa. Deocamdată doar în Iasicuva, în Bigrenica și Samarinovăţ s-au mai ridicat astfel de biserici.

În 2003, Boian Aleksandrovici a ridicat la Malainița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea sa, prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea acestei construcții. Un oponent vehement a lui Aleksandrovici este și Biserica Ortodoxă Sârbă care se teme să-și piardă influența în acest colț al Serbiei. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei.