 caroline gunderode313 aprobate google.bex caroline.gunderode@gmail.com 109.133.42.42
Răzvan Dumitrescu prezintă o altă fațetă a războiului din Ucraina: „Miza reală e un trilion de dolari!” 6 aprilie 20220 8.294 Răzvan Dumitrescu a publicat pe pagina de Facebook a emisiunii Subiectiv, pe care o moderează, o altă fațetă a războiului din Ucraina, care se pare că aduce Republica Populară Chineză în prim planul jocului geopolitic din regiunea Mării Negre. Miza reala: Un trilion de doari! Restul tine de capacitatea de a face corect diferența intre Pretext si Motiv! Diferența dintre Pretext si Motiv! V-am promis aici analiza care ne spune cine cu cine se bate de fapt in Ucraina si pentru ce anume! Aveam in 1999 o discuție cu un consultant politic din SUA, despre cat de interesați sunt americanii de Romania. Nu eram atunci in NATO, ne respinseseră aderarea in acel prim val de extindere in ciuda eforturilor președintelui de atunci si in ciuda unei campanii mediatice interne, foarte agresiva, menita sa-i convingă pe americani de determinarea noastră. La un moment dat a venit vorba despre asta si despre ceea ce consultantul numea inteligenta politica. ‘Va trebuie mai multa inteligenta politica’ – spunea el. L-am rugat sa definească ce înțelege prin asta. ‘Un om inteligent politic știe sa facă întotdeauna diferența intre Motiv si Pretext’, mi-a spus el! Cine sunt combatantii din umbra! Și acum sa revenim la Ucraina… Câți reușesc oare cu adevărat să facă diferența dintre motiv și pretext când vine vorba despre războiul de acolo? În 2016, revista The Diplomat, care e mai mult pentru cunoscători, vorbea despre de ce China este interesata de Ucraina. În analiza respectiva apăreau date puțin cunoscute la acea vreme. În esență, analiștii semnalau faptul că încă din 2013 președintele Xi anunțase viziunea strategică pe termen lung, One Belt Road, denumita si Drumul Mătăsii. Era vorba despre traseele comerciale care sa asigure comerțul Chinei iar in acest sens investiția preconizata era de, atenție, un trilion de dolari! Din acel moment intre multe tari asiatice si europene a început o adevărata competiție pentru a fi incluse in traseul asta foarte apetisant. Cum a încercat China sa ocolească Rusia prin Ucraina! Si acum vine bomba! ‘Unele țări prezintă un interes deosebit pentru China. Printre acestea se numără și Ucraina, unde interesul Chinei este reprezentat de mai mulți factori cheie. Acești factori includ locația geografică a Ucrainei și potențialul acesteia de a deveni un important centru de tranzit în cadrul OBOR, pe lângă Acordul de liber schimb profund și cuprinzător dintre Ucraina și UE și industria agricolă a Ucrainei.’ Privind pe hartă, Ucraina este situată strategic de-a lungul rutei terestre dintre China si UE. In decembrie 2013, chinezii au semnat cu ucrainenii (era Ianukovici la putere!) mai multe acorduri printre care si unul pentru construirea unui terminal de mare adâncime în Crimeea! V-a picat fisa? Crimeea era prevăzuta sa devina un centru de mare tranzit iar China tocmai se pregătea sa investească acolo… 13 miliarde de dolari! Crimeea, prima parte a planului chinezesc. E clar ca Rusia nu-si permitea sa fie ocolita in așa hal. A urmat anexarea Crimeei in 2014, lucru ce a dat planurile chinezilor peste cap. Dar ei nu s-au descurajat. The Diplomat scria in 2016 ca aceste planuri se pot reconfigura după ce Ucraina a pierdut Crimeea, pe direcția sud, in regiunile Mykolaiv si Odesa care se bucura de acces la Marea Neagra! Concluzia analizei din 2016: ‘În acest context, chiar dacă doar unele dintre mărfurile care își fac drum spre și dinspre China și UE ar trece prin teritoriul ucrainean, Ucraina ar putea să-și valorifice pozi’ia geografică unică și să devină o nouă legătură importantă de tranzit de marfă pe Drumul Mătăsii’! Ce planuri aveau chinezii cu Ucraina. Era limpede ca orientarea Chinei pe termen lung era sa ocolească Rusia. The Diplomat scrie explicit acest lucru încă din 2016. De altfel, La sfârșitul lunii ianuarie 2016, chinezii și-au anunțat sprijinul oficial pentru un tren de marfă din Ucraina către Kazahstan și China, ocolind Rusia. Trenul pleacă din portul de la Marea Neagră Illichivsk, lângă Odesa, cu destinația Georgia, Azebaijan, Kazahstan și în cele din urmă China. Include feriboturi peste Marea Neagră și Marea Caspică (Illichivsk – Batumi și Portul Alat-Aktau) și face parte din Ruta Internațională de Transport Transcaspică. Întregul traseu către China este de 5.475 km. Prima încercare a acestei rute s-a întâmplat pe 15 ianuarie 2016 când trenul plecat din Ucraina ajungea in 15 zile la granița kazah-chineză. Specialiștii își propuneau să reducă timpul de livrare de la 15 la 9 zile! Tot in 2016 Beijingul nu numai că a salutat lansarea unui tren care ocolește Rusia, dar împreună cu guvernul ucrainean a stabilit o comisie pentru funcționarea „Drumului Mătăsii” pentru a conveni asupra unui pachet de proiecte de infrastructură de transport, pentru a crește capacitatea de tranzit a Ucrainei. Sa nu îmi spuneți ca toate aceste proiecte care in timp scoteau Rusia din joc de pe Drumul Mătăsii l-au bucurat pe Putin! Terminale chinezești la…Mariupol si Mykolaiv! China urmarea si investiții in terminale portuare maritime de mare capacitate in Ucraina. Si aici apare numele unui oraș-port, Mariupol! Este vorba despre un complex de procesare a semințelor de floarea soarelui cu o capacitate zilnică de 1.500 de tone și o capacitate de depozitare de 180.000 de tone. A doua instalație era un terminal portuar de cereale nou construit in Mykolaiv, care avea o capacitate de transbordare de 2,5 milioane de tone pe an și o capacitate de stocare de 125.000 de tone. Si acum sa sărim din 2016 când toate aceste lucruri erau clare, in 2022 si sa ne întrebam care este cel mai bombardat oraș din Ucraina, distrus in proporție de peste 80% de către rusi? Mariupol! Cine urmează după Mariupol la capitolul bombardamente? Mykolaiv! A naibii coincidenta! SCURT REZUMAT AL ADEVARATELOR MIZE: Sa adunam acum de pe traseu cele mai importante elemente… Încă din 2013 China punea bazele unui proiect gigant care sa ii consolideze rutele economice spre UE, o investiție totală estimata la un trilion de dolari. Rusia era ocolita de acest traseu, prin Ucraina! Crimeea juca un rol esențial in planurile chinezești din 2013, dar a fost anexata de Rusia, așa ca Beijingul a reconfigurat totul prin sud, Odesa, Mykolaiv si Mariupol fiind esențiale! A investit peste 13 miliarde de dolari aici iar astăzi Mariupol este șters de ruși de pe fata pământului cu tot cu terminale iar Mykolaiv sta la rand. Este bombardata si Odesa! The Diplomat încheia analiza din 2016 așa: ‘În mod clar, China are un interes strategic în Ucraina. Acest interes se bazează pe o perspectivă pe termen lung care vede Ucraina drept o legătură cheie cu Europa. Pe măsură ce China își urmărește marea strategie pentru Eurasia , Ucraina este pe cale să fie un beneficiar major.’ Nu credeți ca beneficiarul major din 2016 a dispărut brusc in 2022, forțând China sa negocieze aceste trasee cu Rusia pe care o dorea scoasa din joc? Are China încotro? Pot fi mai bine înțelese in acest context ambiguitățile si prudentele declarații ale Chinei, concesia lui Putin de a nu ataca in timpul Olimpiadei si posibilele garanții ale Beijingului ca Rusia poate sa își mute efectivele armate din Est către Ucraina fără a avea surprize din partea Chinei? Mă opresc deocamdată aici.”, își încheie jurnalistul Răzvan Dumitrescu mesajul. |
Un comentariu
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Intre timp Rusia chiar dac nu este partener tipic in Drumul Matasii este totusi pe doua rute ce vin din China siin PLUS china si Rusia au impreuna Traseul Artic.
Lasati stirile invechite de pe Diplomat si priviti evenimentele curente.
Ukraina nu ami are iesiri la mari, nici Azov si nici Mare Neagra.
DOMINOUL EUROASIATIC
– Înghețarea rezervelor rusești ar putea răsturna statutul de rezervă mondială a dolarului, avertizează presa germană
Agregat de CD
Epoca globalizării Liberale s-a încheiat. Sub ochii noștri, se formează o nouă ordine economică mondială multilateralista.
Dincolo de zidul de propagandă despre ceea ce Rusia încearcă să realizeze în Ucraina, ceea ce contează cu adevărat pentru toți este impactul pe care sancțiunile conduse de SUA îl vor avea asupra pâinii noastre zilnice. O tendință continuă de „de-dolarizare” a suferit recent o „schimbare de fază” datorită încercărilor puterilor occidentale de a sugruma economia rusă, care au stimulat țările cele mai bogate în resurse din lume să ocolească dominația financiară occidentală.
SUA au putut emite Dollarul, această monedă fiat, susținută de nimic, doar de „credința deplină și de credit al Statelor Unite.” Guvernele străine, care au nevoie de dolari, nu numai că le acceptă în comerț, dar cumpără titluri americane cu ele, finanțând efectiv guvernul SUA și războaiele sale externe. Dar nici un guvern nu a fost suficient de puternic pentru a rupe acest aranjament – până acum. Cum s-a întâmplat acest lucru și ce va însemna pentru SUA și economiile globale?
SUA, care teoretic ar trebui sa sustina Dollarul, tiparit insa de banka particulara a celor 5 familii, Federal Reserve, are o datorie de peste 30 trilioane de dolari( da, 30 urmat de 12 zerouri), datorie guvernamentala si inca de doua ori pe atat este datoria privata a cetatenilor si companiilor americane, fara a mai lua in considerare pariurile de casino facute pe hedge funds(un parteneriat limitat de investitori care utilizează metode cu risc ridicat, cum ar fi investiția cu bani ÎMPRUMUTAȚI, în speranța de a realiza câștiguri mari de capital.
Cu o datorie națională de peste 100 trilioane, cu un indice al prețurilor de consum care crește vertiginos datorită trilioanelor de noi cheltuieli guvernamentale facute de Democrati și eforturile reînnoite ale economiilor emergente de a găsi mijloace alternative de schimb în comerțul exterior, timpul greenback-ului/dolarului se apropie de sfârșit.
Dolarul oricum pierde statutul de monedă de rezervă mondială de facto din cauza inflației, dar se mai adauga si fragmentarea economiei globalizate și, fatidic, a noilor sancțiuni americane și occidentale date împotriva Rusiei care vizează rezervele sale valutare, susține Henrik Muller,jurnalist Spiegel.[1]
„Există acum semne clare că dominația dolarului s-ar putea apropia de sfârșit”, a scris observatorul, subliniind, de exemplu, rolul coroziv al inflației, care a crescut la un procent enorm de 10% în februarie, potrivit noilor statistici ale Departamentului Muncii din SUA.
„Inflația poate provoca daune de durată încrederii internaționale în valoarea dolarului”, a explicat Muller. „În cele din urmă, finanțarea întregii economii americane depinde de statutul dolarului. Statele Unite sunt capabile să gestioneze deficite de cont curent și bugetare pe termen lung, iar acest lucru înseamnă să trăiască structural dincolo de mijloacele sale – pentru că jumătate din lume era dispusă să împrumute bani Americii la rate ale dobânzii foarte mici”, a subliniat Muller.
Pasul fără precedent al SUA și al aliaților săi de a îngheța aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele externe ale Rusiei în străinătate, ca răspuns la operațiunea militară a Moscovei în Ucraina, este un alt semn major de avertizare, a notat observatorul. „Cea mai clară armă din arsenalul de sancțiuni împotriva Rusiei a fost înghețarea rezervelor valutare ale Moscovei în alte bănci centrale, un pas care nu a mai fost făcut în această formă până acum. În cazul în care se vor răspândi temeri că guvernul american ar putea confisca activele valutare în orice moment, acest lucru ar putea provoca daune masive dolarului”, a adăugat Muller.
Tot el a sugerat că pentru „țările cu rezerve valutare mari, se pune întrebarea dacă soldurile lor cu Fed (și alte bănci centrale occidentale care participă la sancțiuni) sunt în continuare sigure… Țara cu de departe cele mai mari rezerve valutare este China urmata de Japonia, Saudiții și alte emirate din Golf au, de asemenea, dețineri substanțiale în dolari.”
În cele din urmă, a remarcat observatorul, criza din Ucraina schimbă rapid echilibrul de putere pe piețele financiare, ducând la formarea sau consolidarea unor noi BLOCURI DE PUTERI SUVERANE cu piețe financiare fragmentate care înlocuiesc instituțiile financiare globale dominate de SUA.
Aceste schimbări tectonice sunt susceptibile de a afecta piața valutară, iar puterea dolarului scade vizibil, în consecință, a adăugat el.
Muller a subliniat experiența sovietică a zonei rublei convertibile din cadrul blocului Consiliului pentru Asistență Economică Reciprocă (COMECON) ca un exemplu al unei posibile viziuni asupra lucrurilor viitoare, spunând că se pare că Republica Populară Chineză este deja „pe cale să-și înființeze propriul” bloc economic.
De dragul corectitudinii, observatorul a recunoscut că discuțiile despre declinul iminent al dolarului au loc de zeci de ani, începând cu prăbușirea sistemului Bretton Woods la începutul anilor 1970, când greenback-ul și-a pierdut statutul susținut de aur. De atunci, moneda americană a trecut printr-o serie de crize. Nici măcar transformarea SUA în anii 1980 dintr-un creditor net într-o națiune debitoare netă nu a reușit, culmea, să modifice această stare de lucruri.
Astăzi, a remarcat Muller, banii Americii reprezintă încă aproximativ 60 la sută din rezervele valutare globale și datoria internațională restantă, 55 la sută din creditul bancar transfrontalier și peste 40 la sută din tranzacțiile valutare și comerciale.
„Odată stabilit un standard monetar, nu este ușor să-l înlocuim cu unul nou. O astfel de șansă se întâmplă o singură dată la câteva generații – cel mai recent după Primul Război Mondial, când lira sterlină și-a pierdut treptat rolul internațional dominant. Declinul lirei sterline ca bani mondiali a fost precedat de un lung declin relativ al Imperiului Britanic. Alte puteri au prins din punct de vedere economic și militar, în special Statele Unite și Germania. Dar lira sterlină și centrul financiar al Londrei au rămas centrul financiar al lumii de ceva timp”, a scris Muller.
Același lucru poate fi valabil și pentru dolarul american de astăzi caci moneda a rămas deja în urma Uniunii Europene și a Chinei în ceea ce privește volumul total al schimburilor comerciale, în timp ce băncile centrale au trecut la diversificarea deținerilor în dolari prin trecerea la alte active.
„Până în prezent, dolarul a beneficiat de faptul că nu există alternative reale; moneda euro nu are o bază instituțională. Aurul nu are lichiditate; renminbi-ul nici macar nu este decapotabil… Criptomonedele sunt doar o opțiune teoretică pentru că le lipsește „sufletul banilor”… adică credibilitatea instituțiilor statului. Dar monedele digitale se dezvoltă rapid, conduse și de băncile centrale însele. Acestea sunt inovații care pot schimba complet sistemul monetar”, a subliniat Muller.
Profesorul britanic de economie Richard Werner numește mișcarea rusă una inteligentă – o reluare a ceea ce SUA au făcut în anii 1970. Pentru a obține mărfuri rusești, țările „neprietenoase” vor trebui să cumpere ruble, crescând valoarea rublei pe bursele globale, la fel cum nevoia de petrodolari a propulsat dolarul american după 1974. Într-adevăr, până la 30 martie, rubla se ridicase deja acolo unde era cu o lună mai devreme.
Vazand ca au dat cu oistea’n gard cu sanctiunile, administartia Biden vrea s’o dreaga si “s’o’ntoarca ca la Ploiesti”, vrea sa retraga subtil si conditionat sanctiunile si iata cum: “În spiritul aparentei „reconcilieri și multilateralism” care definește abordarea administrației Biden în ceea ce privește desfășurarea diplomației internaționale, secretarul de stat american Antoni blinken a predat „procura” președintelui ucrainean pentru a oferi Rusiei scutire de sancțiuni internaționale în schimbul încetării ofensivei sale militare în Ucraina.”, scrie in Blacklisted News Nauman Sadiq.
Da bine ironizeaza Sadiq, administratia Biden si spiritual reconcelierii si Multilateralismului, cum se zicea pe vremuri baba si mitraliera.
Nota:
1. Henrik Muller este profesor de jurnalism de politică economică la Universitatea Tehnică din Dortmund. Anterior, economistul a lucrat ca redactor-șef adjunct al magazinului. Müller este, de asemenea, autorul a numeroase cărți pe teme de politică economică și monetară.
În fiecare săptămână, el oferă in SPIEGEL ONLINE o perspectivă clară asupra celor mai importante evenimente economice ale săptămânii.