PILULE CONTRA MANIPULĂRII

Lucian P. Millo

Motto:

Un om bine informat

Are la ce se gândi

Și el nu mai poate fi

Mințit și manipulat

Cineva spunea, odată de mult, că ori de câte ori aterizează pentru prima oară într-o țară străină, se uită mai întâi în presa locală; dacă aceasta este plină de vești proaste, are de-a face cu o democrație, iar dacă e plină de vești bune, festiviste, atunci are de-a face cu un regim totalitar.

Judecând după acest criteriu, România se califică printre cele mai democratice țări din lume!… Oricine dă o raită pe Internet pentru a se informa asupra situației economice a României se îngrozește și se așteaptă ca țara să intre în faliment chiar de mâine!

Numeroși gazetari citează prestigioși analiști economici care anunță o criză profundă și iminentă cauzată de politica economică populistă a guvernului PSD-ALDE, care a crescut pensiile și salariile dincolo de limitele echilibrului economic, generând inflație, scăderea valorii monedei naționale în fața altor monede, creșterea accelerată a dobânzilor la creditele bancare și, mai ales, sacrificarea viitorului țării prin renunțarea la investiții și îndatorarea excesivă a țării pentru a-și susține această politică pe spatele generațiilor viitoare.

Și toate aceste critici sunt susținute cu o deosebită vigoare de cea mai autorizată voce, de însuși șeful statului, președintele Klaus Iohannis, care, referindu-se la rezultatele primului semestru de guvernare PSD-ALDE, declara, în iunie 2017:

O formulă scurtă, foarte scurtă, care ar caracteriza aceste prime șase luni ar putea suna: Ați băgat țara în criză fiindcă nu ați știut să guvernați“1.

Și mai recent, după ce a declarat că bugetul pe 2019 reprezintă bugetul rușinii naționale, președintele a spus:

„Când nici în acest an nu vom avea spitale și autostrăzi, dar vom avea prețuri majorate, noi taxe și impozite, deficite și dezechilibre economice, adevărul nu va mai putea fi contestat: PSD este singurul vinovat pentru întârzierea progresului României! …Exemplul Ordonanței 114 ne arată că această guvernare este toxică pentru stabilitatea economică și financiară a României și pentru bunăstarea populației în același timp, populație care suportă în fiecare zi costurile finale ale incompetenței și imposturii PSD“2.

După o asemenea prezentare, este normal, mai ales pentru un străin, dar și pentru orice român din țară sau din diaspora să se întrebe ce se întâmplă în economia românească și cât de curând ne vom afla în cea mai profundă criză de după 1990 încoace!

Speriat, mi-am propus să mă informez mai îndeaproape de starea de fapt, apelând exclusiv la surse de date oficiale românești și europene.

Și, iată ce am constatat:

DESPRE PRODUSUL INTERN BRUT

Multe critici la adresa programului guvernului PSD-ALDE se referă la faptul că dezvoltarea economică pretinsă de guvern nu este reală din cauza inflației și nici sustenabilă din cauza dezechilibrelor pe care – sigur! – le-ar introduce în economie… Încă din luna mai 2018, după un an în care PIB-ul României a cunoscut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană – 6,9 la sută –, președintele țării, Klaus Iohannis declara, cu multă îngrijorare!:

Aș începe cu o constatare pe care am mai făcut-o: programul de guvernare al PSD s-a aflat pe contrasensul unei logici elementare. După cum se cunoaște, PSD a propus românilor. pe de o parte. scăderea taxelor și impozitelor, o acțiune începută acum doi ani cu scăderea TVA-ului, iar, pe de altă parte, au propus o creștere puternică pentru salarii, pentru pensii, pentru drumuri, au spus ei, pentru școli au spus ei. Pentru economiști, dar și pentru cei interesați această abordare, a produs surprindere. Este vorba despre un fel de magie economică, propusă de PSD3.

Se pare că această ‘magie’ chiar a dat roade de vreme PIB a crescut în numai doi ani cu 191 miliarde lei (Tabelul 1), înregistrând în 2017 un avans de 6,9 la sută (primul loc în UE), iar în 2018 cu 4 la sută (locul 4 împreună cu Slovacia, după Letonia (5,5 la sută), Ungaria (4,8 la sută) și Polonia (4,6 la sută)4.

În Tabelul 1 am introdus și valoarea PIB-ului României în euro,atât la rata oficială de schimb (ROS), cât și la paritatea puterii de cumpărare (PPC). Acest din urmă indicator (despre care se vorbește prea puțin în presa noastră) este folosit în comparațiile între țări în ceea ce privește creșterea economică și puterea de cumpărare. Acest aspect este însă cu totul uitat în presa română. Așa se face că PIB-ul Germaniei este prezentat în presă ca fiind de 19 ori mai mare decât cel al României, în temenii ratei oficiale de schimb. În realitate, în ultimii doi ani (2017 și 2018) situația se prezintă după cum urmează:

Conform revistei International Monetary Fund World Economic Outlook (October-2018)5, în termenii ROS, Germania se situează atât în 2017, cât și în 2018 pe locul 1 în Europa, iar România ocupă locul 19, cu un PIB de 17,5 ori și, respectiv, de 16,9 ori mai mic decât PIB-ul Germaniei.

În termenii PPC, Germania se situează, în 2017 și în 2018, tot pe locul 1 în Europa, iar România pe locul 13 cu PIB-ul de 8,6 ori și, respectiv, de 8,5 ori mai mic decât cel al Germaniei. Neglijarea acestui aspect în comparațiile cu alte țări pe care le fac „analiștii“ noștri diminuează imaginea României în lume, unii dintre ei părând chiar interesați în această direcție.

Ce ne spune Tabelul 1 despre diminuarea PIB-ului în termeni reali?

La o rată a inflației de 1,3 în 2017 și 4,6 în 20186, și la o creștere de 6,9 la sută și, respectiv, 4,1 la sută , PIB-ul României nu putea să scadă sub valoarea anului 2016. Acest lucru este și mai evident dacă calculăm valoarea PIB în euro. Din tabel rezultă o creștere a PIB-ului în euro în decembrie 2018 față de decembrie 2016 cu 36,6 mld. euro în termenii ROF și cu 76 mld. euro în termenii PPC – mai mult decât dublul creșterii în termenii ROS!

TABELUL 1: Evoluția PIB-ului României în intervalul 2010-20187

(Mld. lei/euro)

ANUL

PIB 2010 – 2018

Miliarde lei/euro

CURS VALUTAR

PIB IN EURO

(ROS)*

(PPC)**

(ROS)

(PPC)

2018-12-31

949.6

4.6639

2.555

203.6

371.7

2017-12-31

842.5

4.6597

2.589

180.8

325.4

2016-12-31

758.5

4.5411

2.567

167.0

295.5

2015-12-31

710.3

4.5245

2.621

157.0

271.0

2014-12-31

669.5

4.4821

2.800

149.4

239.1

2013-12-31

639.3

4.4847

2.780

154.6

230.0

2012-12-31

596.7

4.4287

2.669

134.7

223.6

2011-12-31

557.3

4.3197

2.614

129.0

213.2

2010-12-31

522.6

4.2848

2.585

122.0

202.2

*) ROS = Rata oficială de schimb Leu/Euro

**) PPC = Echivalența Leu/Euro la paritatea puterii de cumpărare

CIUDAT! Nu?!

Același lucru se observă și în cazul câștigurilor salariale “dizolvate” de inflație și de devalorizarea leului.

PUTEREA DE CUMPĂRARE A SALARIILOR ȘI PENSIILOR

După datele INS, indicele câștigului salarial real față de octombrie 1990 (dată la care au fost liberalizate prețurile) a fost de:

178,5 la sută în decembrie 2016

192,9 la sută în decembrie 2017

210,1 la sută în decembrie 2018

Așadar puterea de cumpărare a salariilor românilor în raport cu anul 1990 a crescut cu 31,6 la sută în numai doi ani!8

Tabelul 2 arată evoluția salariului mediu net pe economie în lei și în euro, în termenii ROS și PPC.

Cel mai interesant lucru care reiese din acest tabel îl reprezintă faptul că, la paritatea puterii de cumpărare (adevărata valoare în euro), salariul mediu net a depășit 1000 de euro pe lună!

Nu am auzit încă pe nimeni să remarce acest lucru!

TABELUL 2: Evoluția salariului mediu net pe economie în lei și euro9

An-Luna

Salariu mediu net

IPC*

la sută/1990

Curs val. Euro/Leu

Val. Sal. In Euro

Valoare

Var. la sută

(ROS)

(PPC)

(ROS)

(PPC)

2018-12

2957

+12.5

210.1

4.6639

2.555

634.0

1157.3

2017-12

2629

+11.7

192.9

4.6597

2.589

564.2

1015.4

2016-12

2354

+11.3

178.5

4.5411

2.567

518.4

917.0

2015-12

2114

159.4

4.5245

2.621

467.2

806.6

*) IPC – Indicele puterii de cumpărare în la sută față de Octombrie 1990 (data la care au fost liberalizate prețurile)

Așadar, față de decembrie 2016, în decembrie 2018, salariul mediu net a crescut cu 603 lei și cu 115,6 euro (ROS) și, respectiv, 240,3 euro (PPC).

Tabelul 3: Evoluția salariului minim net pe economie în lei și euro10

ANUL

Salariul minim net

Curs valutar

Sal. minim în euro

ROS

PPC

ROS

PPC

2018

1162

4.6639

2.555

249

454

2017

1065

4.6597

2.589

229

411

2016

925

4.5411

2.567

204

360

2015

776

4.5245

2.621

172

296

2014

668

4.4821

2.800

149

239

2013

800

4.4847

2.780

178

288

*) Nedispunând de cursul la zi euro/leu la PPC, am folosit cursul valabil în decembrie 2018

Așadar, față de decembrie 2016, în decembrie 2018 salariul minim net a crescut cu 237 lei și cu 45 euro (ROS) și, respectiv, 94 euro (PPC).

În ceea ce privește pensia medie netă pe economie, lucrurile se prezintă în mod similar.

TABELUL 4: Evoluția pensiei medii nete pe economie între anii 2014-2018 în lei și euro11

ANUL

PENSIA

MEDIE

VAR.

la sută

CURS VAL. EURO/LEU

Val.Pensie în EURO

(ROS)

(PPC)

(ROS)

(PPC)

2018

1172

+9.63

4.6639

2.555

251

459

2017

1069

+12.76

4.6597

2.589

229

413

2016

948

+6.28

4.5411

2.567

209

369

2015

892

+5.44

4.5245

2.621

197

340

2014

846

4.4821

2.800

189

302

Din 2016 până în 2018 se constată o creștere a pensiei medii nete cu 224 de lei, iar în euro creșterea a fost de 42 euro în termenii ROS și de 90 euro în termenii PPC.

A scăzut puterea de cumpărare a pensiilor?!

DESPRE INVESTIȚIILE NEGLIJATE

La 5 mai 2018, cu ocazia publicării datelor privind execuția bugetară pe primul trimestru 2018, președintele Klaus Iohannis spunea:

După deja aproape un an şi jumătate de guvernare PSD, cu această fază extrem de discutabilă a creşterilor salariale aşa-zise, nu vedem, însă, nici drumuri, nici autostrăzi, nici şcoli, nici spitale, nimic. Pe de altă parte, lumea se întreabă totuşi de unde vin aceşti bani pentru anumite creşteri care s-au realizat şi, dacă ne uităm cu atenţie, povestea este una tristă, PSD, în fapt, amanetează viitorul ţării, creşte salarii şi pensii şi neglijează investiţii importante şi în infrastructură şi investiţii necesare dezvoltării, în general12.

Așa să fie?!

Tabelul 5 arată cu totul altceva: volumul investițiilor a crescut cu 6,4 la sută în 2017 față de 2016 și cu 7,7 la sută în 2018 față de 2017. De altfel, singurul an în intervalul de referință în care investițiile au scăzut (cu –3,3 la sută față de anul anterior) este tocmai anul guvernării pe care președintele o apreciază atât de mult – 2016!

Tabelul 5: Volumul investițiilor în intervalul 2015-201813

ANUL

INVES-

TIȚII

Var.

la sută

Echivalent euro

Suctura investițiilor pe domenii în la sută

Comert

/Servicii

Industrie

Con-

structii

Agricul-

tură

Alte ramuri

ROS

PPC

2018

84004.6

+7.7

18011.7

32878.5

25.0

34.3

20.1

5.4

15.2

2017

77964.9

+6.4

16731,7

30113,9

24.0

33.4

25.0

5.0

13.4

2016

70280.7

-3.3

15476.6

27378.5

30.7

33.1

17.9

4.9

13.4

2015

71335.3

+8.4

15766.4

27216.8

42,4

37,9

12,0

4,7

3,0

În ceea ce privește structura investițiilor pe sectoare de activitate, se constată că mai mult de jumătate (54,4 la sută) au fost orientate spre sectoarele productive – industrie și construcții!

Cât de neglijate au fost investițiile?!

DESPRE ÎNDATORAREA EXCESIVĂ A ȚĂRII

Tabelul : 6

A. Datoria administrației publice conform metodologiei UE*) între anii 2013-201714 Milioane lei

Datoria

Adm.

Publ.

2013

2014*

2015*

2016*

Ian.

2017**

Feb.

2017**

Mar.

2017**

Total

240.777,0

263.153,4

270.120,7

285.994,7

282.795,1

285.551,2

289.230,7

% din PIB

37,8%

39,4%

38,0%

37,6%

37,1%

37,5%

38,0%

*) datoria brută, consolidată intră și între sub-sectoarele administrației publice. Date operative

**) PIB conform comunicat INS aprilie 2017

Tabelul 7:

B. Datoria publică calculată în conformitate cu metodologia Uniunii Europene15 (Maastricht debt)

Milioane lei

Decembrie 2017

August 2018

Modificarea

Mil. Lei

%

Datoria administrației publice *)

301.158,5

310.862,3

9.703,8

3,2 %

la sută din PIB

35,1 %

34,7 %

-0,4 %

Așadar, în afară de faptul că datoria publică a României nu a crescut, ci pare a se fi redus ca pondere în PIB, ea este încă departe de a se apropia de plafonul fixat de Uniunea Europeană de 60 la sută din PIB și nu se poate vorbi de o supraîndatorare !

După List of countries by public debt. Wikipedia16:

România ocupă următoarele locuri în ordinea țărilor cu cea mai mică datorie publică:

În lume: locul 59 după CIA și 50 după FMI

În Europa: locul 13 după CIA și 12 după FMI

În UE: locul 6 după CIA și 8 după FMI

Suntem, oricum, departe de gradul de îndatorare al unor țări membre ale UE făcând parte din Zona Euro, cum sunt: Grecia, cu 180 la sută; Italia, cu 131,2 la sută; sau Portugalia cu 127 la sută din PIB etc.!

Concluzia prezentului eseu motto-ul.

1 *** „Iohannis, atac la guvern și coaliția PSD-ALDE: Ați dus țara în criză. Terminați cu țopăiala fiscal-bugetară!“, Ziare.com, 29 iunie 2017, pe http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/iohannis-atac-dur-la-guvern-si-coalitia-psd-alde-ati-dus-tara-in-criza-terminati-cu-topaiala-1471584

2 *** „Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe 2019. «PSD este singurul vinovat pentru întârzierea progresului României»“, Digi24, 15 martie 2019, pe https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-face-declaratii-de-presa-la-cotroceni-1098257

3 Klaus Iohannis, DECLARAȚIILE momentului, în timp REAL“. UPDATE Bogdan Bolojan , 07 mai 2018, pe https://www.dcnews.ro/klaus-iohannis-declara-iile-momentului-in-timp-real_591154.html

4 GDP and employment flash estimates for the fourth quarter of 2018“, pe

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9573370/2-14022019-AP-EN.pdf/74195ad7-ce17-4c2f-b86c-c990c938bf30

5 Lista țărilor europene in ordinea mărimii PIB-ului ca valoare nominală și după paritatea puterii de cumpărare

http://statisticstimes.com/economy/european-countries-by-gdp.php

6 Cf. INS-IPC – serie de date anuală – privind indiciile prețurilor de consum și rata anuală a inflației, pe http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala

7 Surse:

1) Buletinul MFP privind execuția bugetelor anuale pe anii 2010-2018, pe http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?pagina=buletin&categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat

2) Arhiva curs BNR, pe https://www.cursbnr.ro/arhiva-curs-bnr

3) Purchasing Power Parities in the European Union Countries – index (Belgium = 1) (Idexul Parității Puterii de cumpărare în țările europene – Belgia = 1)

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=prc_colc_pppnat&lang=e

9 Surse:

INS: Caștigul salarial mediu lunar

http://www.insse.ro/cms/ro/tags/comunicat-castig-salarial

BNR: Cursul valutar – Arhiva

https://www.cursbnr.ro/arhiva-curs-bnr

Pentru cursul leului la PPC vezi:

Purchasing Power Parities in the European Union (Countries) – index (Belgium = 1)

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=prc_colc_pppnat&lang=e

12 Cf. „Iohannis: PSD amanetează viitorul ţării“, pe https://m.jurnalul.antena3.ro/stiri/iohannis-psd-amaneteaza-viitorul-tarii-774103.html