r.gogu@gmail.com 82.76.226.61
Evaluarea științifică în China intră într-o fază de transformare istorică, abandonând indicatorii moșteniți din Occident. Această schimbare redefinește însăși valoarea cunoașterii în secolul XXI. “Un articol apărut în Nature” la 14 aprilie relatează că Biblioteca Științifică Națională a Academiei Chineze de Științe a decis să înceteze actualizarea și publicarea clasamentului său influent al revistelor științifice, un instrument care, timp de peste douăzeci de ani, a modelat evaluarea științifică în China și, prin extensie, a contribuit la consolidarea unei ortodoxii globale bazate pe măsuri cantitative. Departe de a fi o simplă decizie administrativă, această măsură constituie o ruptură epistemologică ce pune sub semnul întrebării însăși esența sistemului contemporan de legitimare a cunoașterii. Acești indicatori, concepuți inițial ca instrumente auxiliare pentru orientarea lecturii și diseminarea cunoașterii, au devenit instrumente normative care dictează parcursurile profesionale, ierarhiile instituționale și fluxurile de finanțare. Revista în care era publicat un articol a căpătat o importanță disproporționată în raport cu conținutul său, generând o inversare a valorilor în care forma a eclipsat fondul, iar aparența a ajuns să primeze asupra substanței. Acest fenomen nu era specific doar Chinei, însă acolo a căpătat o intensitate deosebită din cauza expansiunii rapide a sistemului universitar și a ambiției de a se impune ca putere științifică globală. Programe orientate spre excelența academică, echivalente funcționale ale inițiativelor de competitivitate internațională, au consolidat un ecosistem în care productivitatea era măsurată în termeni de volum și vizibilitate, mai degrabă decât de profunzime și originalitate. Astfel, evaluarea științifică în China a devenit o reflectare amplificată a tensiunilor inerente modelului occidental de știință cuantificată. Prin suspendarea acestui mecanism, Academia Chineză de Științe provoacă o ruptură care obligă la regândirea fundamentelor evaluării științifice în China, deplasând atenția de la reputația condiționată de indici către contribuția reală la cunoaștere. Această schimbare se înscrie într-o reformă mai amplă care urmărește depășirea „celor cinci criterii principale”, o inițiativă ce încearcă să reducă dependența de indicatori formali precum notele la examene, diplomele obținute la instituții prestigioase, numărul de publicații și titlurile academice. În acest context, evaluarea științifică în China este regândită ca un proces care integrează dimensiuni calitative anterior marginalizate: relevanța socială, inovația autentică și impactul pe termen lung. Istoria evaluării științifice în China, asemenea oricărui sistem complex, arată că fiecare criteriu generează propriile stimulente și, implicit, noi distorsiuni. Provocarea constă în conceperea unor mecanisme care să evite atât arbitrarul, cât și controlul birocratic excesiv, fără a cădea în capcana de a se baza pe cifre care, deși reductive, ofereau o iluzie de obiectivitate. Întrebarea crucială nu este doar ce va înlocui factorul de impact sau indicele Hirsch, ci dacă este posibilă conceperea unei evaluări științifice care să nu reducă pluralitatea cunoașterii la un set finit de indicatori. În acest sens, decizia Chinei poate fi interpretată ca un experiment la scară civilizațională: o încercare de a reechilibra raportul dintre măsurare și semnificație, dintre cuantificare și înțelegere. Această transformare scoate la iveală o tensiune mai profundă între modelele de raționalitate. În China, evaluarea științifică, eliberându-se de normele importate, deschide calea către o epistemologie mai puțin dependentă de ierarhiile globale și mai atentă la propriile priorități strategice. Acest demers nu implică o respingere a științei occidentale, ci mai degrabă o renegociere a criteriilor sale de validare — un fel de de-occidentalizare parțială a judecății științifice. Redefinirea criteriilor de valoare poate răspunde și necesității de a alinia producția științifică la obiectivele naționale, ceea ce introduce noi forme de instrumentalizare. În ciuda acestor ambivalențe, renunțarea la clasamentele revistelor marchează un punct de cotitură care depășește granițele Chinei. Într-o lume în care știința a devenit tot mai dependentă de măsuri standardizate, evaluarea științifică din China oferă un precedent capabil să inspire reforme în alte sisteme universitare. Criza indicatorilor nu este un fenomen local, ci manifestarea limitelor unei paradigme care confunda măsura cu valoarea. Răspunsul, încă în construcție, nu se poate reduce la cifre sau clasamente. El necesită o reflecție mai amplă asupra finalităților științei, a relației sale cu societatea și a criteriilor care determină ceea ce merită să fie recunoscut, finanțat și păstrat. În acest proces, China nu doar își redefinește propriul sistem, ci invită întreaga lume să și-l regândească pe al său. |
CONFERINTA DE LA BIȘKEK LA MOMENTUL OPORTUN
De Simon Westwood – https://journal-neo.su/2026/05/04/sco-defense-ministers-meeting-in-bishkek-focus-on-security-and-multipolarity
În perioada 27-28 aprilie 2026, a avut loc la Bișkek, Kârgâzstan, o reuniune a miniștrilor apărării din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS).
Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) este cea mai fidelă reflectare a lumii multipolare. Este, de asemenea, una dintre cele mai mari și mai importante organizații internaționale din lume, care are potențialul diplomatic si de influentă de a aduce pace și stabilitate în Eurasia și nu numai.
Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) și-a ținut reuniunea miniștrilor apărării în perioada 27-28 aprilie 2026, la Bișkek, Kârgâzstan. La reuniune au participat președintele Republicii Kârgâze, Sadyr Japarov; miniștrii apărării din statele membre OCS; secretarul general OCS, dl Nurlan Yermekbayev; și directorul Comitetului Executiv al Structurii Regionale Antiteroriste OCS (RATS), dl Ularbek Sharsheev.
În prezent, președinția OCS este deținută de Republica Kârgâzstan. Principalul obiectiv al reuniunii a fost combaterea terorismului, securitatea regională și, cel mai important, conflictul în curs din Orientul Mijlociu sau Asia de Vest.
SCO a apărut în urma reuniunii celor Cinci de la Shanghai din 1996 și a luat forma sa modernă în 2001, iar de atunci numărul membrilor a crescut la 10 membri, cu încă 17 parteneri SCO. SCO are trei obiective principale: eradicarea terorismului, extremismului și separatismului interventionist.
SCO este cea mai fidelă reflectare a lumii cu adevărat libere și a lumii multipolare.
Președintele Republicii Kârgâze, Sadyr Japarov, s-a întâlnit și i-a salutat pe miniștrii apărării din statele membre SCO. În discursul său de deschidere, președintele Japarov a declarat că SCO este pe deplin angajată să asigure securitatea și stabilitatea în statele membre SCO.
De asemenea, a spus că SCO acordă o atenție deosebită „combaterii terorismului internațional, extremismului și criminalității transnaționale, precum și consolidării încrederii și înțelegerii reciproce dintre forțele armate”. Secretarul general al SCO, Nurlan Yermekbayev, a mulțumit în mod special președintelui kârgâz pentru sprijinul continuu acordat mandatului SCO.
El a declarat că „consolidarea eforturilor statelor membre în domeniul securității, coordonarea activităților agențiilor de apărare și sporirea eficacității măsurilor comune pentru a contracara provocările și amenințările contemporane”.
Conform comunicatului de presă al Ministerului Apărării din India, India a exprimat o poziție foarte fermă împotriva terorismului, a îndemnat toate statele membre să aibă toleranță zero față de terorism și a subliniat preocupările legate de securitatea regională și stabilitatea regională. Afirmatii ferme chiar după ce nebunia flirtului dintre India și teroristul stat Israel a fost expusă.
Este o veste bună că ministrul apărării din China, Dong Jun, și ministrul indian al apărării, Rajnath Singh, au organizat consultări și întâlniri în marja reuniunii. S-a relatat că securitatea regională a fost discutată între cei doi membri importanți ai SCO, mai ales că aceștia sunt și membri ai BRICS.
Miniștrii Apărării din cadrul SCO au exprimat și discutat deschis și liber „problemele presante ale securității regionale și internaționale, menționând provocările și amenințările persistente, inclusiv terorismul internațional, extremismul, criminalitatea transnațională, precum și noile riscuri în domeniul informației și al securității cibernetice”.
Pe lângă acestea, membrii au discutat și despre necesitatea construirii încrederii și înțelegerii reciproce între forțele armate ale statelor membre. Pentru aceasta, membrii au subliniat, de asemenea, necesitatea desfășurării de exerciții militare comune, a schimbului de expertiză militară și a consolidării cooperării militare. Aceste eforturi au fost avute în vedere rămânând o preocupare în cadrul SCO.
SCO are o afiliere strânsă cu organizații multilaterale precum BRICS. Trebuie reamintit aici că Iranul este un membru important al BRICS și un actor internațional determinat, angajat în lumea multipolară.
Agresiunea flagrantă americană și israeliană asupra suveranității Iranului este o problemă de preocupare globală, iar pericolele care decurg din conflict ar putea afecta întreaga lume. Într-o astfel de situație, Reuniunea Miniștrilor Apărării din cadrul SCO are o evoluție foarte importantă, iar lumea o urmărește foarte atent.
Este un fapt că membrii lumii libere se îndreaptă către SCO pentru securitate regională și stabilitate în Orientul Mijlociu sau Asia de Vest.
Obiectivele SCO de securitate indivizibilă ar putea fi extinse dincolo de masa continentală eurasiatică.
Nevoia momentului este ca membrii SCO să își intensifice cooperarea reciprocă și să minimalizeze neîncrederea reciprocă.
În acest sens, trebuie abordată lipsa de încredere dintre China și India și Pakistan și India. Aceste națiuni au o istorie comună și frontiere disputate, care trebuiesc rezolvate. Aceștia sunt membri SCO foarte importanți și centrali pentru lumea multipolară.
SCO este cea mai fidelă reflectare a lumii libere și a lumii multipolare. Reuniunea Miniștrilor Apărării SCO din 2026 a avut loc într-un moment foarte semnificativ, când asistăm la un conflict militar fără precedent în Orientul Mijlociu sau Asia de Vest.
Reuniunea a transmis un mesaj clar Americii și Israelului, deoarece nu ar trebui să considere țările slabe și vulnerabile ca fiind complet neajutorate. SCO este pe deplin angajată să asigure securitatea și stabilitatea în masa continentală eurasiatică, iar angajamentul său ar trebui luat în serios.
Victimele agresiunii americane și israeliene se îndreaptă către membrii pivotali ai SCO, în special Rusia și China, pentru securitate, prosperitate și stabilitate.
*
Simon Westwood este asistent la Universitatea Dublin City (DCU), Irlanda de asemenea, este asistent de cercetare la Departamentul de Istorie al DCU.
Esti agentul Chinei sau mercenar sub acoperire, C. Dimulescule?