CD
1.593 aprobate
denitsoc@gmail.com
192.200.150.31

Se repetă aceeasi frază dar din diferite puncte de vedere.
Astăzi o să citim un articol din Singapore scris de un evreu impartial, pretinde el, care repetă cuvintele lui Putin dar interpretează problema printr-o prismă foarte limitată si ușor interpretabilă.

Nici entuziastii si freneticii anticolonialisti si nici speriatii si autovictimizatii nu văd problema financiară asa cum este in realitate, ci doar cum vor ei: aparitia unei alte monede bazată pe aur care să ruineze dolarul instantaneu.
Asa cum am mai aratat, BRICS-ul nu are nevoie să emită o altă monedă bazată pe aur sau promisiuni desarte ca dolarul, algoritmii digitali rezolvă problema schimbului de valute in fractiuni de secundă fără a se mai apela la băncile traditionale de schimb intermediare si nici măcar la Băncile Centrale ale tărilor din tranzactie.
Dar ei se fac că nu aud această solutie inconvenabilă si tot insistă pe o nouă emisiune de monedă, fondată pe aur, repetand ab nausea, in stilul lor kosher, talmudic.

In cazul de fată Putin a spus clar acelasi lucru:
BRICSUL va opera tranzactiile in monedele nationale direct prin băncile lor acreditate in acest sens, deci fără participarea Băncilor Centrale sau alte bănci de tranzit care să incaseze alte taxe si comisioane.

BRICS nu caută să desfiinteze dolarul ci doar să-l ocolească, căci fără dolar este mai ieftin, mai comod si mai sigur, fără riscul sanctiunilor politice si abusive.
Dacă datorită reducerii traficului de dolari acesta va decade, asta este problema dolarului. al băncii care il tipăreste la nesfarsit.

Multe tări din BRICS sau din Sudul Global au ajuns să facă chiar schimburi directe de mărfuri – barter, evitand si in felul acesta dolarul.
Asa că teama privind dolarul nu-si are cauza in noua monedă, ci apartine dolarului insusi.

Exporturile produselor chinezesti ansamblate, ambalate si exportate de tări terte catre SUA nu fac decat să ajute aceste tări să-si plătească datoriile lor in dolari fată de băncile occidentale, deci dolarii se intorc acasă si nu mai devin parte a vre-unei economii din Sudul Global. Că intoarcerea dolarului acasă inseamnă prăbusirea lui asta nu este din vina tărilor care evită dolarul sau il intorc acasă.

Sistemul de tranzactionare, clereance, pe care l-a anuntat Putin că este deja in functiune si a incurajat pe musafirii de la Kazan sa-l verifice, nu este legat in nici un fel de sistemul occidental SWIFT si nu depinde in nici un fel de acesta, incat occidentalii nu au acces, nu-l pot folosi, monitoriza sau controla in vreun fel, asa cum se lasă a se intelege de unii analisti economici kosher.
Sudul Global este dependent de dolar, cum spune Paul ,doar in a-si plăti datoriile in dolari, si doar asta face.
Dar să vedem cum croseteaza ideile Paul Goldman, singaporez, pur-sange, de la Asia Times.
CD

BRICS NU SE DE-DOLARIZĂ ÎN CURÂND
– Summit-ul BRICS nu a anunțat o alternativă la sistemul global de plată dominat de dolari americani, deoarece Sudul global este încă profund dependent de piețele americane
De David P Goldman, 28 octombrie 2024 – https://asiatimes.com/2024/10/brics-isnt-de-dollarizing-anytime-soon

BRICS ar putea dezvălui într-o zi o monedă susținută de aur și mărfuri pentru a provoca dolarul american, dar nu acum sau în curând. Ppreședintele rus Vladimir Putin i-a dezamăgit săptămâna trecută atât pe entuziaștii anticoloniali, cât și pe alarmiștii occidentali, recunoscând că membrii blocului „nu au construit și nu construiesc” un sistem de plăți pentru a contesta sistemul bancar global bazat pe dolari americani.

Liderii celor doi giganți economici prezenți la summit, Xi Jinping din China și Narendra Modi din India, nu au menționat modalități alternative de plată în declarațiile lor respective.
Cerințele tehnice pentru sistemele alternative de plată nu reprezintă problema. Sistemul SWIFT care controlează plățile interbancare în dolari și alte monede occidentale importante transmite doar mesaje sigure.

Provocarea, mai degrabă, este economică: cererea SUA pentru importuri alimentează o parte uriașă a creșterii economice în Sudul Global. Exporturile Chinei către SUA se ridică la doar 2,3% din PIB, dar aproximativ jumătate din creșterea exporturilor către Sudul Global din 2020 depinde de reexporturile către Statele Unite.

În timp ce exporturile Chinei către Sudul Global s-au dublat de la aproximativ 60 miliarde USD pe lună la 140 miliarde USD pe lună, importurile SUA din Sudul Global au crescut de la aproximativ 60 miliarde USD pe lună la 100 miliarde USD pe lună în ultimii patru ani.

Dependența de piața din SUA variază foarte mult în universul țărilor în curs de dezvoltare. Vietnam și Mexic, cele două locuri preferate pentru așa-numitul „friend-shoring”, adică transferul producției din China către țări presupus mai prietenoase, au înregistrat creșteri mari ale exporturilor către SUA ca pondere din PIB.

Exporturile Vietnamului către SUA în 2023 s-au ridicat la aproximativ 27% din PIB-ul țării, comparativ cu doar 10% în 2020, în timp ce exporturile Mexicului din SUA au crescut la 27% din PIB în 2023 de la 20% în 2010.
Singapore și Malaezia, în schimb, au înregistrat o creștere mică a exporturilor SUA ca pondere din PIB. Indonezia și Brazilia exportă relativ puțin în Statele Unite.