r.gogu@gmail.com 108.231.169.110
Profetii IA Atât Christine Lagarde, cât și Ursula von der Leyen, își intensifică propaganda pentru „mobilizarea” depozitelor populației din bănci – 10 mii de miliarde de euro, după estimările lor. Găselnița la îndemână este inteligența artificială. Aici ar trebui ca mătușile, bunicii și uncheșii europeni să își plaseze economiile de o viață, pentru a le pune la treabă și pentru a face din UE o mare putere în domeniul inteligenței artificiale. Adevărul este că UE este o mare putere în domeniul pet-ului de plastic care are un dop de plastic atașat și care enervează atât de mult lumea încât plajele Mării Nordului sunt de 10 ori mai pline de dopuri de plastic de la pet-uri, aruncate pe acolo în oftică de europeni. Problema de strategie este alta: pentru ca cele 10 trilioane de euro să poată fi plasate în piața de capital europeană trebuie să existe o piață de capital corespunzătoare ca mărime. Nu există. În orice caz, nu pentru companiile europene care „produc” inteligență artificială. În iunie 2026, Elon Musk a listat SpaceX pe Nasdaq – a fost cea mai mare listare la bursă de până acum. Cu o evaluare la data listării de 1,77 trilioane de dolari, capitalizarea bursieră a crescut imediat la 2 trilioane. Listarea a atras cca. 75 de miliarde de dolari (posibil, 86 de miliarde, prin opțiunea greenshoe). SpaceX [interfata secreta a Pentagonului] conține nu numai lansări de rachete, ci și producție de rachete, întregul sistem de sateliți Starlink, precum și inteligența artificială a X (mai cunoscută sub numele de Grok). La zi sunt, însă, alte două listări de asemenea anvergură, ambele centrate pe inteligența artificială: OpenAI (o fundație care, ilegitim, s-a transformat între timp în companie listabilă) și Anthropic. Ambele țintesc capitalizări bursiere de câte 2 trilioane de dolari. Pentru moment, OpenAI a amânat pentru la anul listarea. Motivele reale sunt: OpenAI se împrumută de la Nvidia cu sute de miliarde de dolari pentru a cumpăra de la Nvidia cipuri – dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs; cam așa a picat și piața financiară bancară în anul 2008 … Anthropic, în schimb, merge mai departe cu listarea, programată pentru luna octombrie, adică peste mai puțin de o lună. Paradoxul paradoxurilor este că, atât OpenAI, cât și Anthropic (prin patronii lor), precum și Elon Musk, dau avertismente sumbre despre pericolul inteligenței artificiale la adresa speciei umane. Cu grade diferite de certitudine, cei trei spun că ar trebuie să se încetinească sau chiar să se oprească producția de inteligență artificială, căci s-ar putea ajunge la extincția speciei umane. Inteligența artificială ar putea deveni atât de deșteaptă și de independentă încât ar putea ajunge la concluzia că omul o deranjează și, deci, ar putea trece la eliminarea omului. O manevra perversa, daca IA nu da rezultatele scontate se va spune că a fost oprit să mai opereze din motive umanitare!!! Când vine din partea lui Sam Altman, avertismentul este, de fapt, o scuză pentru eșecul afacerii. Listarea OpenAI nu se amână pentru că l-a apucat pe Altman iubirea de omenire, ci pentru că listarea ar distruge afacerea cu inteligența artificială și așa dificil de continuat, pe motiv de ineficiență economică și concurență acerbă a chinezilor. Vând vine de la Anthropic, avertismentul este, de fapt, o metodă de PR: produsul nostru e atât de bun încât sperie filosofii și politicienii, deopotrivă. Deci, puneți mână și investiți în produsul nostru. Dacă sunteți mătuși, bunici sau uncheși europeni, nu investiți în proiectele lui Lagarde și von der Leyen, căci sunt nașpa, aruncați-vă economiile de o viață în gaura neagră a inteligenței artificiale americane, deținută privat dar susținută de statul american cu fluvii de bani. Ca să atragă progresiștii, Anthropic a mai făcut o operațiune de PR: i s-a opus de fațadă lui Trump, în chestiunea utilizării sculelor sale IA în războiul din Iran. Desigur, nu exclud ipoteza celor trei – IA ar putea, teoretic, să comită actul de rebeliune pe care îl vedem descris în seria Terminator, precum și în romanele lui Frank Herbert, din marea epopee politico-psiholigico-SF Dune. Mie, mai imediate și mai concrete mi se par alte trei pericole, de care chiar trebuie să ne păzim: (ii) inteligența artificială este o armă de distrugere în masă, aflată acum la dispoziția statelor, democratice sau nu, precum și la dispoziția teroriștilor și a dușmanilor umanității democratice; inteligența artificială utilizată ca sculă de gestiune și control ale infrastructurii strategice, ale sistemelor de apărare, ale comunicațiilor, ale transporturilor, ale spitalelor, ale băncilor și companiilor de asigurări, ale educației, ale justiției și ale legiferării, poate fi virusată, clonată, întoarsă contra „proprietarului” sau poate fi atacată de inteligența artificială a statelor rivale sau ostile, rezultând un război al tuturor contra tuturor și starea cea mai deplorabilă a lumii, aceea în care omul devine lup pentru om; inteligența artificială nu este armă nucleară, chimică sau biologică, este mai mult, este mai rău, este Leviathanul; (iii) costurile și consumul de energie și de apă presupuse de „dezvoltarea” IA sunt nu doar prea mari pentru rezultatele prea mici de până acum: sunt insuportabile pentru lume, pe termen lung; deja energia electrică este hiper-scumpită de foamea permanent în creștere a centrelor de baze de date unde este găzduită IA, iar apa este și scumpă și puțină, printre altele din cauza setei din aceste centre; lumea pierde prea mult, pur și simplu, din prosternarea la picioarele acestui „zeu” tehnologic; (iv) nemernicia supremă este că OpenAI, Anthropic și alți producători de IA distrug cărți, demolează biblioteci și golesc anticariate, înghițind o mare parte din sufletul, cunoașterea și știința umanității, toate acestea fiind „depozitate” în acele cărți; nu e teoria conspirației, nu e exagerare; Biblioteca din Alexandria s-a pierdut prin incendiere – Biblioteca Pământului se pierde prin „scanarea distructivă” practicată de fermierii de IA pentru a-și „învăța” recolta cum să ne transforme pe noi în recolte și, ulterior, să ne trimită înapoi, în peșterile preistorice; (v) odată ce marile puteri s-au lansat în cursa înarmării cu AI, vine un nou război rece, mult mai puțin pașnic decât cel anterior; Trump spune că, dacă se încetinește dezvoltarea IA în SUA, China va merge mai departe în ritm mult mai rapid și mult mai periculos. Notă de final pentru tehnoentuziaști: nu confundați revolta ludiților de acum 250 de ani cu analiza de mai sus, nu comparați trenul sau mașina cu AI: lucrurile sunt incomparabile, căci IA este un risc pentru umanitate comparabil doar cu ceea de au pățit oamenii de Neanderthal când s-au întâlnit cu homo sapiens; și nu vă luați după utopia lui Musk, care spune că IA va fi atât de bună încât peste 5 ani oamenii nu vor mai munci, dar vor primi toți o grămadă de bani (tot el a spus că peste 10 ani nu va mai fi nevoie de bani, căci nu va mai fi nimic de cumpărat …); de fapt, ceea ce face IA cel mai periculos este să ne prostească, să ne facă leneși, să ne pierdem sensul vieții și motivația de a trăi. |
|---|
TESTELE PISA
– discuții despre nimicuri
De Monica Tatoiu – https://national.ro/opinii/monica-tatoiu/testele-pisa-discutii-despre-nimicuri
Periodic ne inflamăm când se comunică rezultatele elevilor noștri la testele PISA. Ne-am prostit ca nație, comentează analiștii iubitori de modernizare. Fals. Testele PISA evaluează deprinderile pe care programele noastre școlare nu le au ca obiectiv.
La matematică este cel mai relevant derapajul. Din 1992, când a început reforma în educație cu specialiști „internaționali”, hulita matematică s-a dorit transformată într-un produs comestibil pentru toți.
Ca să nu fie abuzați emoțional cei care nu au talentul de a asimila conceptele acestei științe derivate din filozofie.
Comparați problemele de dificultate medie de la capitolul „Rapoarte și proporții” din manualul de clasa a V-a la noi și în Finlanda. Cerințele sunt divergente. Testează competențe în domenii de aplicare diferite. Comparăm mere cu pere.
Dacă dăm o problemă din manualele noastre vreunui profesor din Finlanda, nu cred că ia nota zece dacă i se cere și demonstrarea rezultatului. Nu știu cine și de ce a introdus România în acest malaxor al evaluării, după cum nu știu cine a introdus sistemul Bologna și pe baza căror analize. Specialiști pentru toți, cu competențe îndoielnice?
Egalitatea de șanse fără competiție egalizează impostura. Se vede tot mai mult în CV-urile oamenilor politici de la noi și din Europa modernizată, care, cu zeci de masterate în te miri ce, fără mare legătură cu profesia de bază, prezumată în trei ani la universități crescute ca ciupercile după ploaia de democrație de formă fără fond, aruncă lumea în haos. Au diplome gârlă, dar fără acoperire în competențe profesionale.
Am mers pe tipul de educație ghiveci, cu de toate. Care acum dă roadele toxice pe piața muncii. Dacă în anii ’90 România era un rezervor de profesioniști în domeniul științelor exacte, după revoluția în curriculum din anii ’90 suntem reduși la furnizori majoritari de „batante” și muncitori în construcții. Democratizarea în educație, reducerea standardelor pentru egalizarea de șanse au dus la analfabetismul funcțional de care ne plângem acum.
Nu avem nume pe listele evaluărilor naționale. Avem numere. O prostie colosală. De ce nu facem în sport asta?
Pentru că ucidem competiția.
Competențele măsurate în testele PISA măsoară uniformizarea. Suntem prea mici și prea săraci ca să ucidem competiția.
Avem nevoie de lideri profesioniști performanți. Ei nu se formează în tipurile de curriculum promovate de ideologii societății incluzive neoliberale, pritocite în universitățile de stânga din Occident. Pentru asta avem nevoie de școală de stat cu educatori competenți și bine plătiți. Nu mai avem mulți. Au plecat în privat. Aici este buba, nu la testele PISA