Washington Times: COVID-19 nu este mai periculos decât Gripa. Iată dovezile
O analiză a lui Joseph Curl pentru Washington Times.
3 mai 2020 8 4.447 3 minute de citit
FacebookTwitterGoogle+LinkedInStumbleUponTumblrPinterestRedditVKontakteOdnoklassnikiPocket
evz | COVID-19 nu este mai periculos decât Gripa. Iată dovezile
A look inside the COVID-19 unit of a Belgian hospital
Cifrele studiilor științifice arată o cu totul altă realitate decât cea prezentată de presă. Una mult mai puțin îngrozitoare.
Când se va face o analiză post-factum a modului în care presa a relatat despre COVID-19, va fi clar că acest virus nu este Ciuma Neagră – nu este nici măcar gripaîntr-un an prost.
SARS-CoV-2, care produce COVID-19, a ucis 56.749 americani până marți, 28 aprilie, inclusiv.
Nu este bine. Dar nu este atât de rău ca sezonul de gripă 2017-2018, când au pierit peste 80.000. Și este mult mai puțin decât țipătul de alarmă al experților din urmă cu câteva săptămâni. Mai întâi au prezis 1,7 milioane de americani morți; apoi, au refăcut modelele (de data aceasta, se pare, ținând seama mai mult de „realitate”) și au prognozat 100.000 – 240.000 de morți.
Acum, o simulare majoră bazată pe predicțiile grupului de combatere a Coronavirusului de la Casa Albă, prognozează circa 70.000 de morți până la sfârșitul lui august.
Pentru asta am închis economia Statelor Unite?
Pe măsură ce coronavirusul s-a răspândit în toată China, apoi în Europa – și apoi peste tot în lume – presa americană a anunțat cu răsuflarea tăiată cifre terifiante, aproape cu satisfacție.
Audiențele lor au explodat, bineînțeles, după ce au băgat groaza până în ultimul american, mulți dintre ei stând în casă în ultimele 40 de zile, ieșind doar să cumpere hârtie igienică, dar chiar și atunci cu masca pe față și strecurându-se tiptil de frică.
Dar iată câteva realități:
• Rata mortalității
Un studiu recent al Universității Stanford estimează rata mortalității din cauza virusului între 0,1% și 0,2%. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că rata mortalității era de 20 până la de 30 de ori mai mare și a cerut adoptarea unor politici de izolare.
Căreia dintre versiuni credeți că i-a acordat presa credit?
În New York City. epicentrul pandemiei în SUA, rata mortalității la persoanele între 18 și 45 de ani este de 0.01%, sau 10 la 100.000 de locuitori.
Persoanele cu vârste de 75 de ani și peste au totuși o rată a mortalității de 80 de ori mai mare.
Pentru copiii sub 18 anii, rata mortalității este zero la 100.000 de locuitori. Adică zero
• Sănătate și vârstă
Mai mult de jumătate de numărul de decese de COVID-19 în Europa a avut loc în aziluri de bătrâni. Cel puțin o cincime dintre decesele înregistrate în Statele Unite până acum au avut loc în aceste aziluri.
Aproape toți pacienții spitalizați pentru coronavirus în New York City aveau comorbidități, potrivit unui recent studiu:
„Fișele a 500 de pacienți spitalizați în sistemul de sănătate Northwell – care găzduiește majoritatea pacienților din țară în timpul pandemiei – arată că 94% dintre pacienți au avut mai mult de o boală, alta decât COVID-19, potrivit Journal of the American Medical Association”, a relatatFox News.
Studiul a descoperit că 42% dintre pacienți erau supraponderali și că 53% aveau hipertensiuni, iar alții sufereau de diferite alte boli.
• Răspândire
Milioane și milioane de americani au fost deja infectați cu acest virus – deși presa din SUA continuă să raporteze cifrele mici furnizate de Johns Hopkins, care afirmă că 998,000 de americani au contractat virusul până marți, 28 aprilie, inclusiv.
Un studiu realizat săptămâna trecută în New York City care a descoperit că 1 din 5 (21.2%) dintre locuitori au fost deja infectați cu coronavirusul. Sunt 8.5 milioane de locuitori în New York City, ceea ce înseamnă că 1,8 milioane de new yorkezi au avut virusul.
La vremea realizării studiului, erau atribuite COVID-19 16,249 de decese în oraș, ceea ce înseamnă o rată a mortalității în oraș de 0,89%, mult mai mică decât cea anunțată de presa din SUA.
Rezultatele unui studiu realizat săptămâna trecută în Los Angeles a descoperit că 442.000 de locuitori din Los Angeles County au fost deja infectați cu coronavirus până la începutul lui aprilie, un număr cu mult mai mare decât cele 8000 de cazuri confirmate oficial la vremea respectivă.
Studiul arată că rata mortalității din cauza virusului ar putea fi de 0,18% dintre pacienții de COVID-19, ceea ce înseamnă că rata mortalității în oraș era cu mult mau mică decât s-a raportat.
Daily Mail scria că „coronavirusul e posibil să fii ucis de 70 de ori mai puțini pacienți decât arată cifrele oficiale ale Marii Britanii, potrivit studiilor”.
Mail spune că o rată similară a mortalității – 0.19% – a fost descoperită într-un studiu asupra locuitorilor din Helsinki, capitala Finlandei.
Un alt studiu, de data aceasta al dr. Justin Silverman, estimează că au existat 8.7 million infecții cu coronavirus în Statele Unite între 8 și 28 martie. Și că până pe 17 aprilie, 10% dintre americani au fost infectați – ceea ce înseamnă circa 33 de milioane de americani.
Presa a supralicitat COVID-19 din prima zi, speriindu-i pe americani până la punctul încât au acceptat de bună voie închiderea întregii economii – o eroare ale cărei repercusiuni se vor resimți probabil zece ani sau mai mult de acum încolo.
Deși statele americane încep să se redeschidă – pe baza datelor care arată o rată a mortalității mult mai mică decât s-a raportat și o răspîndire mult mai mare a virusului – presa continuă să anunțe cifre îngrozitoare despre virusul mortal.
În realitate, ele nu sunt îngrozitoare și virusul nu este mortal. COVID-19 este la fel de nociv ca gripa, în cel mai rău caz.
Iar presa trebuie făcută responsabilă pentru că ne-a spus altceva.
O cronologie din 11 aprilie
Trei luni de la primul deces provocat de COVID-19. Evoluția unui virus care a blocat omenirea
Autor: Sorin Andreiana 11 aprilie 2020
Astăzi numărătoarea morților în urma COVID-19 a devenit un fapt aproape banal al știrilor. Faptul că în Italia au murit doar 500 ieri a devenit un fapt pozitiv, după ce acum două săptămâni băteau către 1000 de morți zilnic. Sunt peste 100.000 la nivel mondial. Primul deces a fost declarat în urmă cu trei luni în Wuham, China. De atunci lumea s-a schimbat profund.
La 11 aprilie 2020 se împlinesc trei luni de la declararea primului deces provocat de COVID-19 în China. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 11 ianuarie 2020 a fost raportat primul deces, la acea dată fiind 41 de cazuri confirmate în această ţară, scrie Agerpres.
Agenţia naţională de presă din China, Xinhua, a citat comisia de sănătate din metropola centrală Wuhan, unde a apărut pentru prima dată boala, în relatarea privind decesul unui pacient de 61 de ani, survenit la 9 ianuarie 2020 şi raportat la 11 ianuarie. La acea dată, comisia afirma că nu există nicio dovadă că virusul se poate răspândi de la om la om, potrivit site-ului http://www.nytimes.com.
Până în prezent, însă, numărul cazurilor confirmate la nivel mondial a depăşit 1.500.000, iar cel al deceselor a depăşit 100.000. Data de 11 ianuarie a devenit şi data de referinţă în graficele publicate de OMS.
Prima alertă, 31 decembrie 2019
Potrivit datelor prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe site-ul său oficial, http://www.who.int, anterior, la 31 decembrie 2019, China a alertat OMS cu privire la existenţa unui focar de pneumonie în Wuhan, provincia Hubei. La 1 ianuarie 2020, OMS a instituit o Echipă de susţinere a managementului de incidente (Incident Management Support Team) pe cele trei niveluri ale organizaţiei: sediul central, sedii regionale şi nivel naţional, plasând organizaţia într-o poziţie de urgenţă pentru a putea face faţă unei epidemii.
În data de 4 ianuarie, OMS a raportat pe social media existenţa unui focar de pneumonie, fără decese, în Wuhan, iar în ziua următoare, respectiv la 5 ianuarie, a publicat primele înştiinţări despre epidemia declanşată de noua boală.
La 10 ianuarie, OMS a publicat un pachet de îndrumări tehnice destinate tuturor ţărilor cu privire la detectarea, testarea şi gestionarea cazurilor posibile, având la bază informaţiile deţinute la acel moment despre virus.
La 12 ianuarie, China a publicat secvenţierea genetică a COVID-19 (Corona-Virus-Disease-19) – boala infecţioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit – SARS-CoV-2. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan. Publicarea datelor privind secvenţierea genetică reprezenta un pas important pentru dezvoltarea specifică a testelor de diagnosticare în alte ţări.
Primele cazuri în Europa
La 13 ianuarie, s-a confirmat primul caz de COVID-19 în afara Chinei, în Thailanda. La 14 ianuarie, epidemiologul american dr. Maria Van Kerkhove a evidenţiat că ar putea exista o transmitere limitată de la om la om a coronavirusului, în principal între membrii familiei, şi că există riscul unei epidemii la scară largă. La 22 ianuarie, misiunea OMS în China a publicat o declaraţie care evidenţia dovezi de transmitere de la om la om în Wuhan.
Cu două zile mai devreme, respectiv la 20 ianuarie, Coreea de Sud confirmase un prim caz de virus misterios din aceeaşi familie ca SARS (Sindrom respirator acut sever), la o femeie din China, în vârstă de 35 de ani, care a sosit cu avionul din oraşul Wuhan, iar la 21 ianuarie, Centrele de control şi prevenţie a maladiilor (CDC) din SUA au anunţat că un bărbat de 30 de ani a fost spitalizat la Everett, în apropiere de Seattle, fiind diagnosticat cu noul coronavirus chinezesc, confirmându-se astfel primul caz înregistrat în SUA, după ce virusul atinsese deja China, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda şi Taiwan, potrivit AFP.
La 24 ianuarie, au fost raportate primele trei cazuri din Europa, detectate în Franţa, conform datelor publicate de pe site-ul http://www.eurosurveillance.org/, iar la 15 februarie, a fost raportat primul deces din Europa, tot în Franţa, fiind vorba de un turist chinez în vârstă de 80 de ani din provincia chineză Hubei, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul francez al Sănătăţii.
La finalul lui ianuarie, declararea stării de urgență medicală la nivel mondial
La 30 ianuarie, OMS a declarat urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional (Public Health Emergency of International Concern – PHEIC), fiind a şasea oară când a luat această decizie de la intrarea în vigoare a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate, în 2005.
La 31 ianuarie, premierul italian Giuseppe Conte anunţa primele două cazuri de coronavirus în Italia, la doi turişti chinezi care ajunseseră în ţară cu câteva zile în urmă, iar la 21 februarie, oficialii italieni anunţau o agravare a epidemiei de coronavirus în nordul Italiei, primul deces în această ţară survenind în aceeaşi zi, la un italian în vârstă de 78 de ani, potrivit agenţiilor de presă AFP şi Reuters.
Potrivit unei relatări AFP din 26 februarie, după Italia, noul coronavirus s-a propagat în restul Europei, mai multe ţări europene, printre care Austria, Elveţia, Croaţia sau Grecia, confirmând primele cazuri de infectare, cele anunţate de aceste patru state fiind descoperite toate la persoane venite din Italia, unde bilanţul de la acea dată arăta 374 de cazuri confirmate şi 12 decese. Alte state ale UE care au confirmat mai multe cazuri de infectare erau, la acea dată, Franţa, Germania şi Spania, şi acestea corelate cu călătorii efectuate în Italia. Pentru prima dată, numărul noilor cazuri confirmate în lume l-a depăşit pe cel din China, ţara de unde a pornit epidemia. În total, 411 noi cazuri au fost confirmate în China, faţă de 427 în restul lumii, circa 40 de ţări fiind, până la acel moment, afectate, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Situaţia s-a agravat şi în Coreea de Sud, a doua ţară cea mai afectată după China şi care a trecut pragul de o mie de cazuri confirmate. În America Latină a fost confirmat primul caz în Brazilia, fiind vorba despre o persoană venită din Italia.
26 februarie, primul caz raportat în România
Tot la 26 februarie 2020, România a raportat primul caz de infectare, la un bărbat de 20 de ani, din judeţul Gorj, care intrase în contact cu un italian diagnosticat cu această boală şi care vizitase România în perioada 18-22 februarie. Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României s-a înregistrat pe data de 22 martie, fiind vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani, care avea afecţiuni preexistente foarte grave.
La 11 martie 2020, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile alarmante de răspândire şi severitate ale bolii, precum şi cu privire la nivelurile de inacţiune, OMS a evaluat că epidemia de COVID-19 este o ”pandemie”. Organizaţia a subliniat că 90% din cazuri nu sunt raportate decât în patru ţări, 81 de ţări nu au raportat niciun caz şi 57 de ţări au raportat mai puţin de 10 cazuri, conform unor relatări ale agenţiei AFP.
Potrivit hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html) şi actualizate la 11 aprilie, ora 12.45, numărul total al cazurilor la nivel global a ajuns la 1.704.565, din care 103.257 de decese. Cele mai afectate state sunt SUA, cu 501.615 de cazuri confirmate, urmată de Spania, cu 158.273, şi de Italia, cu 147.577. Pe teritoriul României, potrivit informărilor Grupului de Comunicare Strategică din 11 aprilie, sunt în total 5.990 de persoane infectate cu noul coronavirus, din care 282 de decese.
Important este sa aflam cine si de ce a avut interesul pentru ca presa să ne spuna altceva. Aici ar fi keia, in aflarea scopului urmarit, asa ca in scurt timp vom vedea marii castigatori financiari, cat si pe cei de sistem!
Sa fie Republica Populară Democrată Laos? … :))