Când Uniunea Europeană a aprobat un proiect ambițios de 875 de milioane de euro pentru a construi cea mai mare instalație științifică cu laser din lume, ea a realizat propriul său experiment de pionierat. Trei foste țări comuniste vor găzdui laserele , în încercarea de a stimula știința în regiune. Și, într-o premieră economică, facilitatea de cercetare ar fi plătită cu fonduri structurale ale UE, care sunt de obicei utilizate pentru construirea de drumuri și linii electrice în statele membre mai sărace ale UE.

La un deceniu după ce a fost aprobată, Infrastructura de lumină extremă (ELI) – o rețea de laboratoare laser de mare putere din Ungaria, România și Republica Cehă – este acum aproape gata să fie deschisă cercetătorilor din întreaga lume. Dar Natura a aflat că disputele din două dintre țările gazdă afectează proiectul în etapele sale finale și îi amenință reputația. Laboratorul românesc, conceput pentru a împinge limitele fizicii nucleare, este blocat într-un disc legal care împiedică completarea sursei sale gamma – un fascicul de raze gamma de mare intensitate care ar permite studiul structurii nucleare la o rezoluție fără precedent. Și o dispută separată la locul maghiar a dus la demisia a trei membri ai comitetului consultativ științific al laboratorului.

Documentele văzute de Nature dezvăluie că eforturile la nivel înalt ale Comisiei Europene de răcire a tensiunilor din România și menținerea proiectului pe cale au eșuat până acum și că disputa ridică îndoieli cu privire la implicarea continuă a României în proiect. Scrisorile de îngrijorare scrise de națiunile implicate în dezvoltarea ELI arată că mai multe țări care speră să se alăture ELI, care în cele din urmă vor fi guvernate de un organism internațional asemănător CERN, iau în considerare dacă se vor înscrie.

„Sperăm că România va putea să ajungă rapid și să-și completeze complet instalația, așa cum a fost propusă inițial”, spune Michael Prouza, șeful laboratorului ceh.

La frontieră

ELI este conceput ca un sistem de lasere puternice și fascicule de particule care ar permite cercetătorilor să facă cercetări de frontieră în fizică fundamentală, astrofizică, știința materialelor, biomedicină și chiar arheologie. Fiecare unitate găzduiește un tip diferit de laser. ELI-Beamlines lângă Praga se concentrează pe fascicule cu impulsuri scurte, care sunt utile în știința materialelor și fizica plasmei, în timp ce Sursa ELI Attosecond Light Pulse (ELI-ALPS) din Szeged, Ungaria, face impulsuri ultrarecorte care se repetă rapid, care ar putea lumina structurile nucleii și electronii unui atom (a se vedea „Luminile de orientare”).

Instalația de Fizică Nucleară ELI (ELI-NP) de lângă București are două componente principale. Laserul său de mare putere este gata de funcționare și poate livra cele mai intense fascicule din lume. Dar o confruntare între liderii laboratorului și dezvoltatorii sursei sale gamma i-a oprit finalizarea.

Disputa a condus la excluderea României din următoarea fază crucială a ELI – crearea entității juridice care va supraveghea toate cele trei site-uri și va avea responsabilitatea de a strânge 75 de milioane de euro pe an necesari pentru administrarea ELI, din care majoritatea vor proveni din taxe de membru plătite de țările participante la ELI. Partenerii cehi și maghiari, ale căror facilități sunt aproape de finalizare, vor să avanseze odată cu crearea corpului de conducere – fără România – pentru a-și putea deschide porțile către comunitatea științifică anul viitor. Dar asta pune o problemă, deoarece o astfel de organizație necesită cel puțin trei națiuni.

Italia – care alături de Franța, Germania și Regatul Unit este implicată în coordonarea dezvoltării ELI – spune că va interveni pentru a permite crearea organizației, cunoscut sub numele de Consorțiul european pentru infrastructura de cercetare (ERIC), anul acesta. „Suntem puternic convinși de valoarea cercetării de frontieră care poate fi făcută cu ELI și, în Italia, avem o comunitate științifică bogată, care ar dori să o exploateze”, spune Massimo Inguscio, președintele Consiliului de Cercetare italian CNR.

Allen Weeks, directorul general al ELI, spune: „Credem că colegii noștri români vor putea rezolva problemele și vor avea posibilitatea să se alăture ERIC în acel moment”.

Dispută de mare energie

Dar implicarea Italiei nu rezolvă problema sursei gamma a site-ului românesc. În 2014, un consorțiu internațional numit EuroGammaS a câștigat contractul pentru construirea sistemului. În discuție este clădirea care va găzdui sursa gamma, care a fost construită special la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) din București. Potrivit unui raport de stare a proiectului văzut de Nature , tensiunile au afectat această parte a proiectului timp de cel puțin 18 luni, iar în noiembrie 2018, directorul instalației române, Nicolae-Victor Zamfir, a anulat contractul.

EuroGammaS spune că clădirea trebuie să fie modificată pentru a respecta reglementările de securitate ale lucrătorilor și cerințele mașinii sensibile, dar că IFIN-HH nu le-a autorizat să facă modificările, în ciuda ofertei EuroGammaS de a le plăti.

Dar Zamfir, care este și șeful IFIN-HH, spune că nu există probleme cu clădirea. „Clădirea a fost proiectată corespunzător și are toate autorizațiile necesare”, a spus el pentru Nature . El spune că contractul câștigat de EuroGammaS a inclus o descriere a clădirii în care ar trebui instalată sursa gamma, iar abaterea de la această descriere este legală dificilă. Zamfir a solicitat EuroGammaS să retragă componentele pe care le-a livrat IFIN-HH și spune că va crea o nouă licitație pentru contract pentru a înlocui EuroGammaS și a instala o sursă în clădirea IFIN.

EuroGammaS a dus IFIN-HH la tribunal în România în octombrie anul trecut, sperând să forțeze institutul să permită instalarea sursei. De asemenea, a căutat să recâștige 1,8 milioane de euro pe care i-a plătit institutului românesc penalități acumulate din cauza întârzierilor cauzate de problema clădirii. Când Zamfir a anulat contractul, EuroGammaS a solicitat instanței să se pronunțe împotriva rezilierii.

Încercare de mediere

Disputa escaladantă a determinat Comisia Europeană să încerce să medieze la începutul acestui an – dar până acum fără succes. În ianuarie, comisarul european de politică regională Corina Crețu și comisarul de cercetare Carlos Moedas au ajuns la un acord cu reprezentanții români, francezi și italieni. Un document care rezumă această ședință arată că aceste părți au convenit că rezilierea contractului trebuie inversată, că IFIN-HH ar trebui să schimbe clădirea după cum este necesar și că EuroGammaS ar trebui să suspende toate activitățile legale până la finalizarea medierii.

Dar România nu a semnat încă acordul. Și, deși Comisia Europeană și miniștrii francezi și italieni au scris în aprilie ministrului român al cercetării Nicolae Hurduc, solicitându-i să răspundă, ei spun că scrisorile lor au rămas fără răspuns. (Hurduc nu a răspuns la cererea de comentarii a Naturii .)

Situația a alarmat celelalte țări implicate în ELI. O scrisoare din noiembrie a ministrului ceh al educației către Hurduc spune că la adunarea generală a ELI din octombrie, Franța, Italia, Germania și Regatul Unit au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la dispută și că această abordare a determinat aceste națiuni să reconsidere dacă se va alătura ELI-ERIC în viitorul apropiat.

Miniștrii francezi și italieni de cercetare au mai scris în scrisoarea din aprilie că „în circumstanțele date, rămâne dificil pentru echipele și instituțiile noastre de cercetare să continue colaborarea cu ELI-NP”.

Zamfir spune că România nu ar trebui exclusă de la lansarea ERIC, în ciuda faptului că sursa sa gamma nu este încă pregătită, având în vedere că laserul său este operațional. „Putem oferi și o facilitate pentru utilizatori”, spune el. Dar Prouza spune că ELI a fost destinat „să nu bată recordurile mondiale în domeniul laserului, ci și să aibă linii de fascicul și zone experimentale”.

Site maghiar

În Ungaria, o luptă între guvernul primului ministru Viktor Orban și comitetul consultativ științific internațional al ELI-ALPS a determinat trei oameni de știință să demisioneze din grup în martie. Fizicienii Reinhard Kienberger și Gerhard Paulus din Germania și Gyula Faigel din Ungaria au renunțat să protesteze împotriva unui decret guvernamental de a investi 18,5 miliarde forint (63 milioane USD) în două proiecte științifice naționale care vor „profita de centrul de cercetare cu laser ELI-ALPS” .

Oamenii de știință se plâng că ministerul științei nu a reușit să le consulte cu privire la planuri și că procesul de aprobare a proiectelor – despre care se spune că va ocupa resurse substanțiale la ELI-ALPS – nu a fost conform standardelor acceptate pentru revizuire. Ei spun că cei doi lideri fizicieni cu laser care coordonează proiectele – Ferenc Krausz, de la Universitatea Ludwig Maximillian din München și Gerard Mourou de la Ecole Polytechnique din Paris – au sfătuit și ministerul cercetării cu privire la aprobarea lor, ceea ce, în opinia lor, pune un conflict de interes. În scrisoarea de demisie, văzută de Nature, oamenii de știință spun că procesul de evaluare prezintă „riscuri imediate pentru instalație și reputația acesteia”.

Ministrul ungar de cercetare, László Palkovics, a declarat pentru Nature că ministerul nu a fost necesar să consulte comitetul ELI-APS, deoarece proiectele sunt inițiative naționale separate care nu fac parte din ELI.

Mourou, care a câștigat premiul Nobel pentru fizică anul trecut, a declarat pentru Nature că nu a fost implicat în procesele de luare a deciziilor pentru proiectul de 570 de milioane de forinți pe care îl coordonează, care va încerca să trateze deșeurile nucleare cu lasere. El spune că consideră laserul ELI-ALPS perfect potrivit pentru testarea teoriei sale.

Krausz – care este implicat într-un proiect de 17,9 miliarde de forinți pentru a dezvolta tehnici bazate pe laser pentru detectarea cancerului – spune, de asemenea, că nu a fost implicat în procesul decizional. El spune că, pentru că a propus proiectul, acest lucru nu ar fi fost în conformitate cu standardele internaționale.