Poșta din Chișinău transmite

„Bazele geopoliticii şi viitorul geopolitic al Rusiei”
– Postfaţă Prof. univ. dr. Ilie Bădescu
08 Februarie 2015

Megaciclurile geoistorice şi ciclurile geopolitice.

Să examinăm, rezemându-ne pe studiul lui Mackinder,  succesiunea megaciclurilor geoistorice ale lumii în şi prin care devine comprehensibilă evoluţia marelui spaţiu rusesc. Din analizele lui Mackinder se desprind destule elemente pentru ideea următoarelor megacicluri geoistorice ale devenirii Eurasiei:

1. Megaciclul fluidităţii eurasiatice (al Eurasiei fluide), între secolele al V-lea d. H. şi al XVI-lea d. H., al marilor invazii barbare echivalând cu o imensă presiune ofensivă asupra crescentului de coastă: Europa, Orientul Mijlociu, Asia de sud-vest şi de sud-est, China, Coreea, Japonia. Acest megaciclu este încheiat prin intrarea în scenă a „generaţiei columbiene” care, folosind  „puterea maritimă, au învăluit Asia Centrală”.
2. Megaciclul columbian, care a pus capăt celui al marilor invazii (e interesant că tot la 1480 după îndelungata aşteptare de pe râul Ugra, ruşii pun capăt dominaţiei tătare).
3. Megaciclul Westphalian (1648-1947), la care ne vom referi mai jos. În desfăşurarea acestor megacicluri devine comprehensibilă succesiunea ciclurilor geopolitice prin care evoluţia Rusiei ca mare spaţiu îşi devoalează trăsăturile legice. Cel ce a dezideologizat analiza Rusiei ca mare putere, Mackinder, devine sprijin pentru lectura ciclurilor geopolitice relevante în privinţa dinamicii relaţiilor dintre Rusia şi marile puteri europene, dinamică ce pare a fi subîntinsă de următoarele cicluri:

1. Ciclul „marelui joc”: de după înfrângerea lui Napoleon şi până la ascensiunea kaizerului german când puterea maritimă britanică a căutat să descurajeze puterea terestră rusă, „o luptă geopolitică” numită „marele joc” (apud Sempa, 29). Acesta este un ciclu de circa 50 de ani (după 1815 până la 1871 când Germania se afirmă ca mare putere).
2. Ciclul ascensiunii germane, al „înaintării spre est”. „Dacă Germania ar fi avut pace cu Franţa, britanicii şi-ar fi îndreptat eforturile spre est”, iar „lumea ar fi intrat „în umbra unei Europe estice germanice dominând Heartlandul”. „Popoarele insulare – american şi britanic – n-ar fi realizat primejdia strategică decât prea târziu”. „Ne-am opus, zice Mackinder, ţarismului rus pentru că Rusia a fost forţa dominatoare şi ameninţătoare atât în Europa de Est, cât şi în Heartland pentru 50 de ani […]. Ne-am opus kaizerului german pentru că Germania a luat conducerea de la ţarism şi ar fi strivit slavii insurgenţi, ar fi dominat Europa de Est şi Heartlandul” („Democratic Ideals and Reality”, p. 139, citat şi de Sempa la p. 17). Această a doua „luptă geopolitică” a Angliei cu actorul germanic a durat tot cam 50 de ani până la finele Primului Război Mondial. Această „iluminare strategică” cu privire la importanţa geostrategică a poziţionării faţă de statul-pivot „formează temeiul sfatului memorabil al lui Mackinder către statele occidentale la Versailles: «cine controlează Europa de est controlează Heartlandul. Cine domină în Heartland controlează Insula Mondială. Cine domină în Insula Mondială controlează lumea»” (ibidem, p. 150, apud Sempa p. 17). Putem denumi această lege printr-o sintagmă anume concepută: legea celor trei binoame geopolitice (compuse din perechile dominaţie-control, replicate de trei ori pe harta globală a lui Mackinder în funcţie de cele trei conexiuni dintre cele patru cercuri concentrice: heartland-ul, crescentul interior, crescentul exterior şi insula mondială, din care se compune mega-spaţiul lumii sau spaţiul planetar). În lumina acestei legităţi, Mackinder identifică principalii candidaţi la competiţia geopolitică pentru controlul heartlandului şi apoi a Insulei Mondiale care cuprinde Asia, Europa şi Africa, în vederile lui. Aceştia sunt în principal doi, Rusia şi Germania şi se subînţelege că pe aceştia trebuie să-i contracareze Anglia, adică cel de-al treilea candidat la hegemonia geopolitică. Instrumentul pentru aceasta nu este altul decât rimlandul. Cine controlează Rimlandul poate gestiona relaţia dintre candidaţii geopolitici la competiţia mondială. Iată ce scrie chiar Mackinder: „Rusia ocupă aceeaşi poziţie strategică centrală în lumea întreagă precum Germania în Europa. Ea poate să întreprindă atacuri în toate direcţiile şi să fie supusă lor din toate direcţiile, cu excepţia nordului…În consecinţă, geopolitica anglo-saxonă ar consta în strategia utilizării rimlandului, ca zonă tampon între Rusia şi Germania (căci ar opri înaintarea Rusiei spre Adriatica şi totodată ar preveni alianţa Germaniei cu Rusia, adică strategia Drang nach Osten a Germaniei). În fapt, cele două tratate încheiate prin Pacea de la Brest-Litovsk (între Rusia şi Germania, la 3 martie 1918) şi pactul Ribbentrop-Molotov sunt expresia acestor încercări, eşuate mereu, de a săvârşi uniunea Germaniei cu Rusia. La vremea aceea, Anglia a descurajat această unire. În 1919 Mackinder scrie, cum s-a reţinut deja, cartea sa „Idealurile democratice şi realitatea”, carte care a şi susţinut infrastructura spirituală a Păcii de la Trianon. Mackinder a fost unul dintre inspiratorii Tratatului de la Trianon, în care s-a cristalizat tocmai sistemul geopolitic interbelic bazat pe alianţe regionale ale statelor tampon (rimlandul est-european) sub garanţiile Angliei şi Franţei, spre a preveni o alianţă ruso-germană şi deci implicit, ofensiva puterilor revizioniste.

Lupta contra revizionismului a avut ca fundament, în mare parte, tocmai acest concept geopolitic forjat de Mackinder dimpreună cu viziunea geopolitică solidară. Problema este dacă acest concept este încă viabil. Ce putem spune, deocamdată, este că el se află sub presiunea dublă: aceea a subversiunii Mitteleuropei, pe de o parte, şi a aceea a  subversiunii neokominterniste (o ideocraţie), pe de alta, adică a unei reţele internaţionaliste care perpetuează orientarea agresivă contra ordinii spirituale a naţiunilor şi a religiei creştine, în genere, a religiilor mari ale lumii.

3. Al treilea ciclu geopolitic este cel Versailles-ez, în care se părea că Anglia şi Franţa au ieşit victorioase, de aceea îl putem numi şi ciclu occidental. El este un segment al megaciclului Westphalic de 300 de ani (1648-1947/ 48) în cuprinsul căruia ciclul Versailles-ez propriu-zis a durat cam 30 de ani (1917-1947), deci doar a zecea parte  a marelui ciclu westphalic, şi în cuprinsul său pacea a fost organizată după modelul asocierii de state-naţiuni, iar instituţia care a sistematizat această concepţie a fost Liga Naţiunilor. Este drept că Mackinder s-a arătat sceptic cu privire la puterea Ligii de a preveni un nou război pentru cucerirea Heartland-ului. „Nici o hârtie, chiar dacă va conţine constituţia Ligii Naţiunilor, nu va fi, în condiţiile actuale, o garanţie suficientă că Heartland-ul nu va fi din nou centrul unui război mondial” (ibidem, p. 114, citat şi de Sempa la p. 17). Soluţia lui Mackinder, apreciază Sempa, a constat în „formarea unei centuri de state independente între Germania şi Rusia”, un fel de „pană mare, o zonă de independenţă întinzându-se de la Adriatică şi Marea Neagră până la Baltica” (ibidem pp. 148, 156 citat şi de Sempa la p. 17). Acest „tampon teritorial între Germania şi Rusia” urma să fie „susţinut de naţiunile exterioare” (i.e. Britania şi SUA) (ibidem, p. 160). „Altfel vacuumul est-european de putere va servi din nou ca o scânteie care va aprinde o altă bătălie pentru hegemonia eurasiatică” (Sempa, p. 17). Ceea ce observăm este că istmul acesta ponto-baltic este ca „buturuga” geopolitică ce poate răsturna „carul” geopolitic al marilor state. Funcţia lui este una legică. De aici marea bătălie pentru acest spaţiu de cumpănă („limbă la cumpăna Europei”, cum în chip ironic îl portretiza Eminescu pe Brătianu: „Dl Brătianu se crede limbă la cumpăna Europei”). Însă, în acel caz, Brătianu a avut geniu politic şi chiar dacă România singură nu poate fi aşa ceva, ea, împreună cu statele din zona tampon, de la Adriatica la Baltica, pot acţiona sub această calitate de „limbă la cumpăna Europei” (desigur sub anumite condiţii care nu par să fie întrunite pe deplin la ceasul acesta al istoriei, dar pot deveni o realitate efectivă oricând).

A doua funcţie pe care Mackinder o atribuie zonei tampon era aceea de poartă pentru „ieşirea la ocean”, adică funcţia maritimă. Dintre statele zonei tampon doar Grecia şi România şi-au asumat acest rol după al doilea război. Din păcate „funcţia maritimă” a statului român a fost compromisă după 1989 încât eficacitatea funcţională a zonei tampon e din nou adusă la pragul zero de după război. În locul unei „zone de independenţă” pe care America începuse să o creeze (în special în perioada lui Nixon şi după el) s-a dobândit, după 1989, o „zonă de anarhie” pentru care metropola apuseană are un singur răspuns: suburbia istorică, amestec de oligarhism dependent, colonialism mental, subvieţuire. Marea problemă este că „naţiunile exterioare” nu par dispuse să-şi mai asume funcţia de puteri garante pentru reafirmarea unei zone de independenţă în fâşia care leagă Adriatica de Baltica prin cornul pontic (preferând să gireze mai degrabă o formulă colonial-oligarhică pentru zona aceasta). Acest triunghi maritim formează împreună cu Carpaţii patrulaterul securităţii europene. Zona acestui Cadrilater geopolitic este ignorată îndeobşte în analizele geopolitice centrate pe operarea cu ideea eurasiatică a zonei-pivot. Să reţinem ideea că securitatea Europei şi eficacitatea acţiunii de contracarare a expansiunii unei puteri continentaliste spre vest şi spre sud, adică spre ţărmurile calde şi deci spre ocean depinde de garantarea unei zone-tampon constituită din state independente. O asemenea condiţie este singura care poate asigura eficacitatea deplină a funcţiei unei zone tampon. Oricine va prejudicia această condiţie de independenţă pentru statele zonei tampon va aduce prejudicii majore şi funcţiei geopolitice a acestei zone şi deci implicit securităţii Europei.

– Va urma –

Rusia a mărit bugetul pentru apărare. Putin vrea o armată cum nu s-a mai văzut

În loc să reducă cheltuielile, Rusia, aflată în criză economică, a mărit bugetul de apărare pentru 2015 cu 33%. Cu aceste fonduri, Rusia urmăreşte să-şi pună la punct cea mai modernă şi performantă armată, care să poată contracara orice atac, dar şi să declanşeze un atac de mari proporţii împotriva unei ţări inamice, în caz de necesitate, relatează RomâniaTV.La prima vedere, bugetul pentru Apărare al Rusiei cuprinde arme nucleare – cel mai mare arsenal din lume, pe care le dezvoltă în continuare, o flotă numeroasă de avioane de luptă, iar în 2015 va construi mai multe modele Sukhoi T-50, nedetectabile şi le va îmbunătăţi pe cele vechi. De asemenea, vrea să inaugureze şi noul tanc de luptă „Armata”, informează sursa citată.Nu în ultimul rând, Rusia va îmbunătăţi echipamentul şi metodele de antrenament ale armatei, iar recent, în cadrul operaţiunilor arctice, Rusia a pus recent la punct un nou comandament arctic pentru a-şi extinde influenţa în regiune, care ar putea conţine rezerve vaste de petrol şi gaz. În prezent, Federația Rusă cheltuieşte 4,2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare, mai mult decât cheltuiesc Statele Unite ale Americii – 3,7% din PIB, pentru aceleaşi scopuri.

COMENTARII

tgdyes .Stie rusul ce stie. cind mor oamenii de foame profita si antreneazai sa moara pe cimpul de lupta (pentru tarul sau cu idei idioate) decit sa le deie bunastare si pace. A a fost si asa va fi. asa oameni ca putin sunt buni atita timp cit promoveaza pacea pe pamint DAR cu o ia razna trebuie eutanasiati, s-au propun PUTIN sa fie pe prima linie in razboiul care-l pregateste EXACT CUM IERA PE VREMURI cind regii se luptau impreuna cu ostile sale.

giulian N-au invat nimic din istoria recenta,cind fostul URRS s-a destramat!!Putin va fi incoltit ca si Gorbaciov tot de ai lui si dat jos!Oligarhi vor sa castige bani nu sa aiba conturile inghetate si sanctiuni pe business!Vai de capul lor cind esti rupt in fund,tre sa te pui bine cu capitalisti cu banii nu sa-i vezi ca adversari(NATO)!!

ionas .iaca atunci cand o sa aiba o armata maaaare si taaaare or sa se puna rusii pe trait.

Statutul de neutralitate nu-i oferă Moldovei securitatatea necesară- Elena Mârzac.

Statutul de neutralitate nu-i oferă Moldovei securitatea de care are nevoie, iar conflictul din estul Ucrainei ar trebui să fie un exemplu clar pentru politicienii de la Chișinău. Afirmațiile aparțin directoarei Centrului de Informare și Documentare NATO, Elena Mârzac, și au fost făcute în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.

Mârzac a menționat că în Moldova pericolul izbucnirii unui conflict asemănător celui țara vecină este tot mai evident.  „Moldovei noatre i-a mers că totuși are loc acest conflict din Ucraina. Noi ne-am trezit la realitate și am înțeles că neutralitatea nu ne poate oferi securitatea personal, dar și cea a statului. Eu cred că politicienii noștri la fel au înțeles. Consider că ei ar trebui să se mobilizeze și nu doar să se gândească la împărțirea fotoliilor, dar să vadă care ar fi această opțiune de securitate. Sunt mai multe concluzii pe care noi am putea să le tragem de pe urma acestui conflict”, a subliniat Mârzac. Dacă Moldova ar fi membră NATO, am avea doar de câștigat, spune Mârzac.  „În 10 ani de când România este membră NATO, au crescut investitiile cu 166%, iar în alte țări care recent au aderat, chiar cu 188%. Știm bine că investițiile vin într-o țară doar dacă este asigurată o stabilitate, iar această stabilitate poate fi obținută doar în cazul în care am adera la NATO, și asta o spun experții. Ar fi o credibilitate pentru țara noastră” Constituția țării noastre prevede că Moldova este un stat neutru.

UNIMEDIA. 11 feb 2015

COMENTARII

onix ,Cui nu-i place NEUTRALITATEA R.Moldova? – Evident ca nu SUA sau Germania, Franta etc. Nu place unui stat NELOIAL, EXPANSIONIST, ULTRANATIONALIST, care de-facto DISCRIMINEAZA R.Moldova si INDEPENDENTA ei NATIONALA, nu o respecta, o sfideaza, se amesteca in afacerile interne, duce un RAZBOI GIBRID pentru SUBJUGAREA NATIONALA a natiunii si Statului R.Moldova, pentru LICHIDAREA R.Moldova sub motivul viclean, duplicitar al „unirii”. Romania asteapat cu nerabdarea implicarea R. Moldova intr-un eventual conflict armat militar – pentru ca sub masca „ajutorului fratesc” sa invadeze ca in 1918 teritoriul tarii, sa-l ocupe, sa rastoarne conducerea dela Chisinau si sa impuna CAPITULAREA Statului sub fariseicul nume de „unire””frateasca”. O impiedica STATUTRUL de NEUTRALITATE a R.Moldova, care nu admite violarea hotarelor unui stat neutru. Cat priveste Rusia si armata a 14-a e necesar sa mentionam, ca acele unitati mioitare din Transnitria au existat pana la formarea in 1990-91 a Statului R.Moldova

Longissima Irrumabo .Bai fratilor voi ati ascultat ce spune gagica asta proasta care spune ca noua nea mers ca in Ucraina este acest conflict. Bai asta cu totul timpita de spune asa aberatii

Boghen da, nu a fost o exprimare prea reusita, insa in esenta d-na are dreptate.

AlexPopa Aham, deci tanti spune ca hai repede in NATO, sa nu avem probleme cu Rusia. Dar intrebarea e, de ce sa avem probleme cu Rusia? Noi putem avea o relatie constructiva cu Rusia, singurii care se tem de Rusia si isi doresc o apropiere de NATO sunt lingaii proamericani.

Boghen lingai proamericani nu exista la noi baiete! In schimb lingai pro-rusi indopati cu minciunile fara limita ale mediei rusesti – cyta frunza si iarba!

denoo Relatii constructive cu ei poate avea moldova numai in caz daca se transforma in gubernie a lor, chiar si asa, uitindu-ma la transnistria care le ling curu de 20 ani tot i-au lasat la nevoie..

TrueFreedom .statutul de neutralitate ne garanteaza ca baietii tineri moldoveni, nu se vor intoarce din Irac, Siria si altele in sicrie, si noi nu vom avea asa probleme cu tarile islamice, cum le au ei.

inginer Spune-i asta familiei tanarului ucis nu demult de „eliberatorii” rusi la Vadul lui Voda. Voi, statalistii neutri, ati avut 20 de ani de guvernari. Performantele voastre: armata de ocupatie este tot acolo, R. Moldova este mai saraca ca Albania. Poate este cazul sa mai si schimbam ceva?

gr.gheorghe .Constitutia si statutul de neutralitate a RM-molotov este incalcat de timperiul        ugr-mongoloid-moscovit fals numit rusia…Statutul de neutralitate a RM-molotov este bun pentru ocupanti si lingaii lor,pentru popor nimic bun,numai saracie,scirnavenie,mizerie,si banditizm…Numai UE si NATO ne va salva de ocupanti,scirnavenie,saracie si mizerie…

Mitch69 .Ma mir sa vad asa multi troli prorusi pe aceasta pagina. Cat costa trollingul acum?

Grig .DREPT SPUNE MÂRZAC !!!!Şi asta-i numai una.NU VOR INVESTI SOLID EUROPENII ŞI AMERICANII ÎN MOLDOVA PĂNĂ NU SUNTEM MEMBRI NATO !!!!           Afi în NATO e mai important decât a fi în UE, fiindcă capitatul vrea SIGURANŢĂ că nu-şi va pierde investiţiile.Actualii politicieni din Moldova sunt principalii opozanţi a intrării în NATO şi UE, fiindcă sunt PENABILI – deja au săvârşit foarte mari infracţiuni şi nu vor să răspundă pentru ele. Lor le e bine aşa. Asta trebuie s-o înţeleagă poporul. Dar şi actualii politicieni penabili trebuie să înţeleagă că aşa nu se mai poate continua şi nu o vor duce-o mult timp. Iată aşa situaţie contradictorie: foarfecele politic. De regulă se termină cu mari revolte sociale – de regulă armate. Aşa a fost todeauna în istorie.

cistig.md. Pina cind Rusia lui Putin,NU VA FI IMPUSA de Europa si SUA,sa-si scoata armata din stinga Nistrului,Conflictul dintre Moldova si asa zis Tiraspol,NU se va REZOLVA NICODATA!Neutralitatea in Moldova este o simpla formalitate dar,nici in NATO Moldova nu poate adera ca,are conflict si armata rusesca pe teritoriul ei;ce spune dna la emisiune are perfecta dreptate caci,acesta persoana nu-i ca noi,ce-i ce scriem fel de fel pe Unimedia,dinsa,dna Elena Marzac,caci postul de Director de Informatie si Documentare NATO,spune de la sine ca,este tare bine informata,ce trebue sa spuna si,ce si cum sa procedeze mai bine.