Politic fiction?

Regele Harry I de România

Preşedintele Traian Băsescu e pe cale să regizeze un plan machiavelic de reinstaurare a monarhiei, până la terminarea mandatului său în 2014, dar fără implicarea Regelui Mihai I • Şeful statului a demarat, prin intermediul unor rechini imobiliari, campania de recuperare şi reîntregire a domeniilor regale • Prin lobby-ul la Prinţul Charles, Traian Băsescu şi Elena Udrea încearcă să-l aducă pe tronul României pe Prinţul Harry al Marii Britanii, care tocmai a fost la un pas să fie asasinat • Pentru prima dată în istoria Casei Regale a Marii Britanii, blazonul regal al României a fost depus, pe 8 noiembrie 2012, de Regele Mihai I, în Capela Savoy, alături de cel al Reginei Elizabeta a II-a

În ultimii ani, câteva evenimente, care pot avea implicaţii majore asupra viitorului ţării noastre, au trecut oarecum neobservate. Atacul violent al preşedintelui Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai I, vizitele tot mai dese ale Prinţului Charles în ţara noastră, scandalurile imobiliare în care este implicat Prinţul Paul Lambrino, semnalul Casei Regale a Marii Britanii de apropiere de România şi campania de promovare a Prinţului Nicolae sunt doar câteva evenimente, care, puse cap la cap, pot contura scenariul prin care România ar putea fi condusă, din 2014, de un rege, altul decât Mihai I sau un descendent al acestuia.

Fotografie-document

În a doua jumătate a lunii mai a anului trecut, Regele Mihai I a participat la ceremoniile prilejuite de jubileul de diamant al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la urcarea pe tron a monarhului britanic. Pe 18 mai 2012, Regele Mihai I, în calitate de văr primar al monarhului britanic, a luat parte şi la prânzul oficial, care a durat o oră şi jumătate. Prânzul oficial a fost precedat de o sesiune foto oficială, la care au luat parte Regina Elisabeta a II-a şi monarhii celor 26 de ţări prezente la eveniment. În fotografia de grup realizată cu acest prilej, regele Mihai I al României este aşezat chiar în dreapta reginei Elizabeth a II-a, în timp ce în stânga monarhului britanic se află regele Simeon al Bulgariei. Alături de aceştia, tot în primul rând, în fotografie mai apar împăratul Japoniei, regina Olandei, regina Danemarcei, regele Constantin al Greciei, sultanul din Brunei, regele Suediei, prinţul Hans Adam de Liechtenstein.

Premieră regală

Ulterior, pe 8 noiembrie 2012, de ziua Sfinţilor Mihail şi Gavril, familia regală a României a participat la un serviciu religios în Capela Regală Savoy, sediul Ordinului Regal Victorian. Ceremonia a avut loc în onoarea Regelui Mihai I, aniversându-se împlinirea a 75 de ani de când Majestatea Sa a primit Ordinul Regal Victorian, în grad de Mare Cruce. Cu acest prilej, blazonul regal al României a fost depus de Mihai I în Capela Savoy, lăcaşul cel mai apropiat de sufletul reginei Marii Britanii. A fost pentru prima dată când un monarh din afara Regatului Unit al Marii Britanii expune blazonul regal în capela privată a Reginei Elisabeta a II-a.

Gestul a fost comentat de specialiști ca un „apus” al Casei de Hohenzollern, o încheiere de mandat, și o preluare a acesteia de către Casa Regală a Marii Britanii. Cu alte cuvinte, un act de predare al tronului României la dispoziția monarhiei Marii Britanii.

Contrar, însă, acestei apropieri vizibile pentru neofiți, Traian Băsescu pare să aibă cu totul alte planuri, deși interesul său pentru monarhie este evident și poate fi în consecuție cu gestul amintit. Dar nu de partea Regelui Mihai I, pe care nu s-a sfiit să-l bălăcărească în repetate rânduri, în discursuri scandaloase. Mai întâi a încercat o apropiere de Paul de Lambrino, căruia împreună cu Maria Băsescu, i-a și botezat copilul. Președintele a militat pentru recunoașterea prințului ca moștenitor direct al averii regale. Mai nou, însă, relațiile cu Paul de Lambrino s-au răcit, iar Băsescu se orientează spre Prințul Charles al Marii Britanii.

Charles nu poate fi rege în România, nici William – căruia îi este promisă coroana Angliei. Prințul Harry, în schimb, da! Chiar și descendența sa e legată de Casa Regală a României. Planul lui Băsescu e simplu. Să fie ultimul președinte al României și să instaureze monarhia. Cel putin așa susțin mai multe surse de informații ale ziarului, independente unele de altele, dar și evidențele politice.

Românii, în sondaje, nu vor monarhie, adică nu-l mai vor rege pe Mihai I și nici pe un descendent de-al acestuia. În cazul Prințului Harry (Henry Charles Albert David), lucrurile se schimbă. Ce român n-ar vrea ca România să fie condusă de Casa Regală a Marii Britanii? Ar fi o relansare a țării, o siguranță viitoare și certitudinea că România devine o putere, la masa celor puternici din Europa. La un astfel de sondaj, cel puțin două treimi din români ar spune da. Asta e și miza. Românii nu mai au încredere în clasa noastră politică indiferent cine vine la putere, indiferent cine va candida la președinție. Dar pe Harry, poporul îl va dori, tocmai din aceste considerente.

Deși planul pare incredibil, în cele ce urmează, o să aducem argumente. Poate nu e o coincidență că o puternică asociație pentru reinstaurarea monarhiei s-a înființat de curând la Cluj, în fieful lui Emil Boc, omul președintelui, asociație care a debutat cu o petiție pentru revenirea regalității la putere, dar și inițierea unui proiect care prin mai mulți pași să aducă la conducerea țării un monarh.

Băsescu: „Regele Mihai a fost slugă la ruşi”

Cum spuneam, imaginea regelui Mihai I a fost şifonată serios de-a lungul timpului, atât de preşedintele Ion Iliescu, cât mai ales de Traian Băsescu. Punctul culminat a fost atins în iunie 2011, când Băsescu a stârnit o dezbatere furtunoasă şi şi-a atras multe critici după ce a declarat că Regele Mihai I a trădat România. „Mulţi spun că abdicarea a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a intereselor naţionale din partea Regelui Mihai. Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria. Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi?”, se întreba Băsescu în plin discurs politic de denigrare a lui Mihai I. Chiar dacă presa a sărit să adâncească scandalul, populația nu a avut o reacție vehementă, iar Băsescu a testat exact această reacție. Așa că s-a trecut la pasul doi al planului.

Pista falsă a Prinţului Paul şi Principelui Nicolae

Atacul lui Băsescu la adresa Regelui Mihai I nu a fost ceva întâmplător, deoarece şeful statului îşi dăduse seama că dorea să predea şefia statului către un rege, dar altul decât Mihai, iar soluţia cu Prinţul Paul Lambrino nu are prea mari sorţi de izbândă. S-a mai luat în calcul şi înscăunarea Principelui Nicolae – şi istoricul Neagu Djuvara chiar l-a nominalizat ca posibil succesor la tron, în contextul în care reinstaurarea monarhiei constituţionale în ţara noastră ar întruni majoritatea opţiunilor populaţiei. „Singura soluţie de a resuscita monarhia românească ar fi ca tânărul Nicolae să fie naturalizat român, să înveţe carte românească, să fie pregătit pentru o posibilă înscăunare”, spune istoricul. „Dacă ţara, românii, mă vor chema, sunt pregătit să răspund chemării lor, aş accepta să vin în România. Sunt pregătit să fac acest pas, chiar dacă mi-e greu să vă spun care ar fi exact strategia ce ar trebui urmată”, spunea, într-un interviu acordat în urmă cu un an şi ceva, Principele. Nicolae este născut în 1985, fiind văr cu Prinţul Charles şi nepotul cel mai în vârstă al Regelui Mihai I. Dar sondajele de lucru au demonstrat că susţinerea pentru Principele Nicolae este destul de firavă, iar prezenţa şi imaginea acestuia nu inspiră încredere şi respect pentru ceea ce înseamnă un monarh agreat de marile familii regale europene şi mondiale.

Lobby pentru Prinţul Charles

În aceste condiţii, Traian Băsescu a trecut la aplicarea unui plan mai discret, dar direct, de a impune un rege respectat pe viitorul tron al României. Astfel, prin intermediul protejatei sale, Elena Udrea, a demarat o campanie de promovare şi susţinere mediatică a Prinţului Charles, care, efectiv, este îndrăgostit de România. După prima sa vizită în România, în 1993, Prinţului Charles i-au căzut ochii pe conacul Apafi, din localitatea sibiană Mălâncrav. Pentru că imobilul era în proprietatea statului, nu l-a putut cumpăra. După ce conacul a fost revendicat de comunitatea luterană, prinţul a reuşit, în 2002, să-l cumpere cu doar 5.000 de lire sterline şi, ulterior, a investit în renovarea lui aproape 100.000 de lire sterline, pentru că imobilul era o ruină. Acum, Prinţul Charles deţine opt proprietăţi în mai multe zone din Transilvania, iar vizitele sale au devenit o obişnuință. Între timp, când era ministru al Turismului şi Dezvoltării, Elena Udrea a început să laude şi să promoveze realizările şi vizitele Prinţului Charles în ţară noastră. De fapt, Elena Udrea s-a întâlnit de câteva ori cu Prinţul Charles, iar preşedintele Traian Băsescu l-a primit de două ori la Palatul Cotroceni, ultima dată chiar în această săptămână – luni, 3 iunie 2013. Curios, de la această întâlnire nu s-a comunicat nimic special, cu toate că prințul a stat suficient timp de vorbă cu președintele.

Întâmplător sau nu, această întâlnire a avut loc la doar câteva zile de la încercarea de asasinare a Prințului Harry, tentativă aparținând unui islamist. Ca părinte, Charles ar fi trebuit acum să petreacă mai mult timp cu fiul său mai mic, tânărul fiind profund marcat de ceea ce ar fi putut fi o tragedie. În schimb, Charles se află în România, efectuând vizite la Băsescu ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

Campania de reîntregire a domeniilor regale

Între timp, Traian Băsescu a demarat, prin intermediul justiţiei şi al unor rechini imobiliari garantaţi chiar de şeful statului, campania de reîntregire a domeniilor regale. ZIUAnews a semnalat că o mare parte din fabuloasa moștenire a regilor Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I, evaluată la peste patru miliarde de euro, este disputată astăzi între Băsescu, Tal Silberstein și Adriean Videanu. Zeci de palate, mănăstiri, chiar și comune întregi, alături de zeci de mii de hectare de terenuri, ferme, sedii de bănci, de ambasade, de partide, Biblioteca Universitară, toate au fost pierdute ca la un joc de poker de așa-zisul prinț de România, Paul Filip Lambrino, progenitura bastardului Mircea Grigore Carol. Actorii din această telenovelă începută la finele anilor ’40 au, în zilele noastre, reprezentație la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce au manipulat politic destinul regal al lui Paul Lambrino. Traian Băsescu, Adriean Videanu și Tal Silberstein, împreună cu Remus Truică și Andrei Marcovici, au creat o infrastructură formată din off-shore-uri, firme de avocatură, judecători și fonduri de investiții, pentru a pune mâna pe ceea ce se cuvine de drept poporului român și familiei regale a României, reprezentată de Mihai I. Un prim pas a fost făcut: retrocedarea ilegală a 43 de hectare din zona Snagov către prințul Paul Lambrino, printr-o inginerie imobiliară realizată de Remus Truică.

Citiți și Atac la Casa Regală

Așa cum ZIUAnews a arătat într-un articol anterior, preluat de „Sinteza Zilei” – emisiune la care a fost prezent și Paul de Lambrino -, Prințul a semnat o procură către oamenii lui Traian Băsescu, prin care se dorește a se pune mâna pe întreaga avere a Casei Regale, mai mult decât ar fi îndreptățit Lambrino. Mai mult, ZIUAnews a demonstrat că Lambrino a și pierdut, practic, averea, pentru că a cedat drepturile litigioase în schimbul sumei de 4 milioane de euro. Asta înseamă că averea Casei Regale va intra pe alte mâni la sfârșitul proceselor de retrocedare, o avere numai bună pentru noul rege al României. Este firesc ca, în negocierile cu Charles, președintele Băsescu să asigure viitorului rege domenii regale, iar acestea sunt exact cele pe care Lambrino a cedat drepturile litigioase, ba chiar și în plus, unele revenindu-i, de drept, lui Mihai I.

Pentru o ţară reguvernabilă (A.C.)

Pentru o ţară „aproape neguvernabilă” – potrivit comisarului european Öttinger – apariţia pe piaţa scenariilor politice a variantei Prinţul Harry pe Tronul României nici nu mai pare exagerat de exotică. Există chiar opinii că varianta ar face ca percepţia faţă de Monarhie, actualmente modestă, să se răstoarne în favoarea acesteia, mai ceva decât s-au răsturnat rezultatele votului în favoarea comuniştilor, în 1946. Întrebarea de fond care se pune în primul rând este ce putem presupune că s-ar schimba în bine, respectiv, în rău?

În bine:
– acele aspecte, la nivel internaţional, legate de imaginea României şi de notorietatea ei, ţinând cont de popularitatea şi respectabilitatea Monarhiei Britanice, care s-ar răsfrânge asupra noului proiect politico-administrativ;
– anumite aspecte legate de stabilitatea politică, monarhul urmând a fi un garant şi un mediator al acesteia, un numitor comun trans- şi supra-partinic;
– şanse sporite de redresare economică, datorate prestigiului, relaţiilor şi intereselor din spatele noului dregător de sânge albastru.

Nu aşa de bine:
– tinereţea şi imaturitatea Prinţului Harry, cunoscut crai şi petrecăreţ;
– creşterea expunerii româneşti la ura teroristă, dat fiind că Alteţa Sa este o ţintă declarată a jihadiştilor;
– sporirea pe plan intern a frustrărilor naţionaliste şi fundamentaliste, în ideea, deja consacrată, că nu ar trebui să ne vindem ţara.