. Text primit de la domnul Eugen Lemnaru – Banu. Nouă ne-a fost lene să-l ștergem…
>
> *
>
> Dreptul la lene!
>
>
> La 110 ani împliniţi recent, Reginald
> Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie
> 1902, este cel mai
> bătrân bărbat din Marea
> Britanie.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Trăieşte
> în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul
> vieţii sale a fost
> martorul a două războaie mondiale, a fost
> preot în armata
> britanică şi învăţător timp de 10 ani,
> fiind căsătorit de
> 3 ori.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Rugat
> să-şi dezvăluie secretul longevităţii,
> seniorul a
> mărturisit candid: lenea!
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Mulţi au crezut că e doar o glumă,
> însă studii recente vin să demonstreze că
> un consum mic de
> energie poate să ne ajute să trăim mult şi
> bine.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Persoanele care nu prea se înghesuie
> să muncească şi care au oroare de
> exerciţiile fizice
> bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum
> a fost
> confirmat de oamenii de
> ştiinţă: lenea
> prelungeşte viaţa!
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Cei care se trezesc în zori şi sunt
> agitaţi toată ziua îşi pregătesc din
> tinereţe mormântul,
> susţine dr. Peter Axt, expert în sănătate
> publică, citat
> de Daily Mail. El recomandă să lenevim
> jumătate din timpul
> nostru liber, în loc să ne căznim să
> mergem la sală ori să
> facem jogging.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Dr.
> Peter Axt şi fiica sa, dr. Michaela
> Axt-Gadermann, au
> publicat o carte („Bucuria Lenii: Cum s-o
> laşi mai moale
> şi să trăieşti mai mult”) în care
> explică pe larg faptul
> că toţi oamenii posedă o cantitate
> limitată de „energie
> vitală” şi că viteza cu care este
> consumată, determină
> precis speranţa de viaţă a fiecărei
> persoane.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Cei doi mai spun că activităţile
> care
> sunt mari consumatoare de energie, precum
> „trasul de
> fiare” într-o sală de forţă,
> accelerează îmbătrânirea şi
> fac organismul mai susceptibil la
> îmbolnăvire. „Un stil de
> viaţă mai relaxat este important pentru
> sănătate…
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Dacă
> ai o viaţă stresantă şi faci exerciţii
> fizice în exces,
> organismul produce hormoni care determină
> instalarea
> hipertensiunii”, afirmă
> Axt-Gadermann.
>
>
>
>
> Ea
> a adăugat că una dintre diferentele-cheie
> între oamenii
> mai leneşi şi cei hiperactivi este că
> organismele mai
> active produc mai mulţi „radicali
> liberi” molecule
> instabile de oxigen despre care se crede că
> ar accelera
> îmbătrânirea.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Mai
> mult, „lenea este, de asemenea,
> importantă pentru un
> sistem imunitar sănătos pentru că celulele
> specializate în
> apărarea organismului sunt mai puternice în
> condiţii de
> relaxare decât în situaţii de stres”.
> Iar în timpul
> relaxării şi metabolismul este mai lent,
> producându-se mai
> puţini radicali liberi.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât
> şi
> tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au
> fost alergători de
> cursă lungă (fond), ceea ce le permite să
> susţină că
> vorbesc în cunoştinţă de
> cauză.
>
>
>
>
> Totodată, ei afirmă că râsul este
> o
> alternativă mai sănătoasă decât alergarea
> sau exerciţiile
> fizice.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> În carte, cei doi cercetători mai
> spun că lenea este foarte bună şi pentru
> creier. Asta
> pentru că exerciţiile fizice sau stresul duc
> la producerea
> unui excedent de cortizol, un hormon care
> vatămă neuronii
> provocând pierderi de memorie şi senilitate
> prematură.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> “Lenea nu e nimic altceva decât o
> obişnuinţă de a te odihni înainte de a
> obosi” spunea Jules
> Renard. Iar butada, foarte reuşită, ar avea
> o mai mare
> aplicabilitate dacă societatea n-ar
> culpabiliza statul
> degeaba, fie el şi pe termen foarte scurt,
> întreţinând
> totodată un veritabil cult al muncii asidue
> şi al
> activităţii fizice.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Nota Bene: Bătrânii noştrii spuneau
> despre o persoană leneşă: Ăsta trăieşte
> 100 de ani şi
> uite… s-a dovedit că aveau
> dreptate.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Lenea ca factor de progres al
> omenirii
>
>
>
>
> Robert
> A. Heinlein, scriitor american
> de literatură științifico-fantastică,
> afirma că „progresul
> nu este realizat de către cei care se scoală
> devreme. Este
> realizat de oameni leneși care caută căi
> mai ușoare pentru
> a realiza ceva.”
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Lenea în viziunea unui general de
> armată
>
>
>
>
> Helmuth
> Karl Bernhard Graf von Moltke (1800
> – 1891) a fost un general prusac
> Șeful Statului Major General (Großer
> Generalstab)
> al armatei prusace și un mare strateg.
> Imediat după
> numirea în funcție, a trecut la reforme,
> între care și
> modul de instruire și promovare a
> ofițerilor.
>
>
>
>
> În acest scop, i-a evaluat după două
> criterii:
>
>
>
>
> gradul de
> inteligență (de la
> proști la
> inteligenți) și
>
>
>
> atitudinea
> față de muncă (de
> la leneși la
> harnici).
>
>
>
> În baza acestor criterii, au rezultat
> patru grupe / tipuri de
> ofițeri:
>
>
>
> A:
> prost și
> leneș
>
>
> B:
> inteligent
> și harnic
>
>
> C:
> prost și
> harnic
>
>
> D:
> inteligent
> și leneș
>
>
>
>
>
>
>
>
> Ofițerilor din categoria A, proști
> și
> leneși, le-a dat sarcini simple și
> repetitive. Aceștia nu
> mai puteau înainta în cariera militară.
> Este posibil ca
> într-o bună zi să le vină o idee bună,
> dar mai important,
> nu creează probleme.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Moltke considera că ofițerii din
> categoria B, inteligenți și harnici, erau
> obsedați de
> micromanagement (se pierd în mărunțișuri)
> și, prin urmare,
> sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă
> o promovare,
> dar nu până la nivel de ofițeri de Stat
> Major. Acești
> ofițeri dădeau certitudinea că ordinele vor
> fi îndeplinite
> la timp și întocmai, în toate
> detaliile.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Ofițerii din categoria C, proști și
> harnici, erau considerați periculoși. Moltke
> afirma că
> aceștia ar trebui să fie supravegheați
> permanent, ceea ce
> este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi
> putut crea
> probleme grave, greu de remediat, aceștia au
> fost scoși
> din armată.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Ofițerii din categoria D, inteligenți
> și leneși, erau cei pe care Moltke îi
> considera cei mai
> potriviți pentru cele mai înalte funcții de
> comandă.
> Acești ofițeri erau suficient de
> inteligenți ca să știe ce
> trebuie făcut, dar și suficient de leneși,
> pentru a găsi
> cea mai ușoară și simplă cale de a atinge
> obiectivul
> cerut.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Este adevărat că lenea singură nu
> este productivă. Ea trebuie combinată cu
> inteligența.
> Oamenii leneși și inteligenți au un avantaj
> în societate
> și sunt cei mai nimeriți pentru rolul de
> lider într-o
> organizație.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Lenea în viziunea unui
> comunist
>
>
>
>
> O lucrare importantă care tratează
> subiectul este Le droit à la paresse:
> réfutation du droit
> au travail de 1848, scrisă de Paul Lafargue (1842 –
> 1911) în 1880 și tradusă pentru prima oară
> în română de
> Alexander Tendler, sub titlul Dreptul la
> lene.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> În esență, autorul arată că marii
> industriași / patroni consideră că lenea nu
> este bună,
> deoarece muncitorii leneși le scad
> (patronilor)
> posibilitatea de a se îmbogăți tot mai
> mult. De aceea,
> prin publicitate, aceștia conving masele sa
> cumpere mai
> mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult,
> muncitorii vor
> munci mai mult, în final ajungând să fie
> epuizați fizic și
> înglodați în datorii.
>
>
>
>
>
>
>
> Concluzia autorului este
> că, dacă am munci mai puțin
> fiecare
> dintre noi, am putea trăi toți mai bine,
> șomajul ar scădea –
> iar nivelul de viață al populației s-ar
> îmbunătăți.
> Dar nu ar mai câștiga atât de mult
> patronii.