. Comentariul dlui SURENA este bine venit! Aș fi vrut și eu să-l întreb pe Stan al nostru care era cuvîntul prin care Caesar îi denumea pe occitani… Dar am renunțat, ca să nu creadă Stan că-mi stă în gât, ca să-l citez și cu această afirmație, complet lipsită de acoperire.
Stan o mai pățește astfel o dată, sper să-i fie de folos!
Tuturor, Ani Mulți Înainte pe acest site!
Pe urmele dacilor
„Romanul Cezar cînd a cucerit Galia AR FI SPUS că soldații lui nu vorbeau latina atît de bine ca occitanii ”
Daca spuneai ca in „Bello Gallico” la pag. X Iulius Cezar a spus ce tu ii pui in gura lui Cezar, aveai dreptate! Oricine putea sa verifice. Daca nu a spus-o Cezar in cartea lui si citeai din Plutarh, Appianus, Tacitus, Dio Cassius sau Ammianus ori Zosimos trebuie sa indici sursa.
Nu merge cu „AR FI SPUS” si sa nu indici nicio sursa in sprijinul afirmatiei tale. Tocmai aceste „scapari” intalnite la majoritatea comentariilor tale duc demersul tau in derizoriu si la faptul ca dupa ce ai fost „reevaluat”, „albit” ai ajuns din nou frustrat. Tu nu esti tracolog, tu esti dacospathos este o diferenta si daca nu intelegi iti explica d.Coja cum sta treaba cu tracologia pentru ca a cunoscut un mare tracolog, dar care nu era dacopat.
Pot sa vin si sa spun ca Tucidide AR FI SPUS ca getii ERAU sciti si cum Tucidide este peste Herodot si multi alti istorici ai antichitatii pot sa o spun ca am dreptate. Si ma ajuta si textul respectiv pentru ca nu este atat de clar in greaca veche : „getii si celelalte popoare din aceste tinuturi se marginesc cu scitii si intrebuinteaza acealeasi arme [ ca si ] {ca sunt din } acest popor, ei sunt toti arcasi calari ”
In paranteza [] este traducerea dupa Lisseanu iar {} este traducerea altor istorici care spun ca getii erau sciti si fac legatura cu massagetii.
Massagetii ( Μασσαγέται) sunt sciti, ca multi ii considera geti si apoi daci fara a aduce nimic in sprijinul teoriei lor decat denumirea cu getii, asta e o alta problema, dar plecand de la descoperirile arheologice care ne indica faptul ca sunt iranieni si ce stim este ca numele lor ar insemna fie puternicii γέται -Magnetius ori marii γέται-Rishi in timp ce Ammianus si Claudius ii considera pe alani ca fiind descendentii massagetilor . Despre alani se considera sigur ca erau iranieni si se pot vedea si toponimele lasate de ei inclusiv in Franta.
Daca reanalizam textul lui Herodot privind campania lui Darius putem sa-i dam crezare lui Vlad Totoianu care afirma ca getii erau sciti si de asta s-au luptat cu persanii.
Si mai pot da si un exemplu vizavi de daci unde arheologul Ioan Motzoi Chicideanu afirma ca din punct de vedere arheologic dacii se inrudeau cu celtii din Europa Centrala nu cu tracii de la sud de Dunare.
In antichitate exista o Iberie si o Albanie in… Caucaz, apoi exista un trib al burilor de origine tracica la Ocnele Mari iar in armata lui Traian erau soldati din tribul burilor….germanici. Burii germanici sunt amintiti de Tacitus si erau vecini cu marcomanii si quazii si se inrudeau, se pare, cu suebii. Au fost destui care analizand superficial textele istorice au afirmat ca burii de la Ocne s-au impartit in doua luptamd si de partea dacilor si de partea romanilor.
Ce ignora multi este faptul ca istorici greci si romani erau efocentristi si ei nu au fost niciodata interesati cu adevarat de vecini. Ce au scris grecii despre limba lui Alexandru Macedon? L-au adoptat si au facut din macedonieni greci, erau greci, iliri sau traci ori pur si simplu macedonieni? Nu stim cu adevarat! Stim ca Alexandru se adresa macedonienilor in macedoniana si grecilor in greaca.
Nu o sa gasiti la greci ori la romani un tratat de pace asa cum a fost cel egipteano-hittit scris biling. Nu o sa gasiti dictionare ca la asirieni sa vorbeasca despre limba ebraica, mitani, urartu ori egipteana, decat texte in limba romana ori greaca, greaca fiind lingua franca a antichitatii. Asa se face ca in Germania cea mai importanta monografie a antichitatii nu veti gasi mai nimic despre limba germanilor. O sa gasiti in lumea elenistica limba greaca alaturi de arameica, de hieroglife, de scrierea demotica ori de sanscrita.
P.S Toate denumirile la triburile si popoarele europene din antichitate au fost date de….greci pentru ca ei au inventat γεωγραφία si tot ei au inventat si… istoria chiar daca la noi ajunge pe filiera latina.
Off topic de la subiectul articolului, pentru a nu mai pierde timpul cu aiureli gen schelete de uriasi, franc-masoneria care ne ascunde primordialitatea si altele potrivite mai curand pentru site-uri gen „extraterestrii printre noi”, sau George Valah Blog, propun dezbaterea unor teme mult mai potrivite de blogul unui lingvist. Spre exemplu, daca d-l Coja are timp si este de acord cu aceasta, poate va putea scrie un articol suficient de detaliat pentru cititorul de rand, legat de limba rom^na, gramatica ei, de ce poate fi considerata o limba neo-latina etc (chiar daca s-a mai scris pe marginea subiectului), considerand ca nu se poate pretinde ca fiecare din acesti cititori obisnuiti sa mearga la biblioteca, sa citeasca 10-15 carti de lingvistica si apoi sa poata fi integrati intr-o discutie.
Mai concret, bunaoara am intalnit contestatari care isi bazau argumentatia pe faptul ca sintaxa limbii rom^ne (si a limbilor romanice in general) e diferita de cea a latinei. Mai exact ei sustineau ca in timp ce rom^na si limbile denumite generic, spuneau ei, romanice, au o sintaxa pentru propozitiile simple gen subiect-predicat-complement ((Eu) in cunosc (pe el) ), latina ar avea o forma de genul „eu pe el il cunosc”, adica subiect-complement-predicat. Cum se exprimau ei, un fel de limba lui Yoda.
D.p.m.d vedere am gasit-o o argumentatie subtire, odata ca nu cred ca sintaxa e definitorie, pe acest principiu nu putem incadra limbile in grupe. Si neamtul, intr-o propozitie simpla spune „ich kenne ihm”. Deci dupa
acest principiu si germana ar fi romanica sau romanicele ar fi germanice. Toate ar fi, strict dupa acest principiu, ce vrea fiecare, romanice, slavice, germanice.
Pe de alta parte, din cate stiu, latina e o limba flexionara, functionand perfect modelul subiect-predicat-complement, cat si celalalt. Exemple pentru primul caz, daca urmarim chiar propozitii din Tatal Nostru, maxime simple de genul „Aquila non capit muscas”.
Ba chiar, in general, forma „limbii lui Yoda” poate fi intalnita mai curand in texte oratorice, poeme, metafore si unele maxime. Lucru dealtfel posibil si foarte intalnit si in limba rom^na. Cum in loc de „soarele ce apune
peste deal” o dai in poetisme si ai spune „soarele ce peste deal apune”. Dar e un punct de vedere de cititor, consider ca un specialist poate intra mult mai mult in detalii pe aspectul asta.
Apoi, de ce este importanta morfologia, de ce morfologia rom^nei este mostenita din latina (si daca este, bineinteles). De asemenea, de ce in etimologie sunt mai importante (daca sunt) regulile de transformare fonetica, care si-au dovedit regularitatea, decat simpla comparare disparata de cuvinte, gen „aaa, pai si in sanscrita e cuvantul X asemanator cu cuvantul latin cutare, sau cu cel din limba rom^na, deci gata, pica treaba cu provenienta din latina”. Se poate stabili un principiu de preluare din sanscrita in rom^na, o regula de transformare fonetica care sa se verifice pentru alte suficient de multe exemple de acolo?
Care cuvinte fac exceptie de la anumite astfel de reguli (de exemplu rotacismul, betacismul etc.) si de ce? Sunt de substrat, sunt intrari mai tarzii in limba rom^na, alta influenta decat latina, prin urmare nu se mai pot aplica aceleasi reguli? Eventual o referire succinta asupra numeralelor, formarea lor…
Alte subiecte de tratat pe tema respectiva, raman la latitudinea specialistului, pe parcurs si in functie de obiectiile cititorilor.
E de asteptat si de bun simt, cred eu, ca cei care au de obiectat la ideile unui astfel de articol, sa o faca punctual si bine argumentat, fara lozinci, fara teorii ale conspiratiei, care nu ar aduce nimic constructiv.
domnule Coja,
manipularea jidovească cu șciții erau iranieni, iar geții erau șciți, adică
tot șcițI migratori din pustiile iraniene, în spațiul Carpato-Dunărean, se
cunoaște prea bine. Adică noi românii sîntem urmașii migratorilor iranieni, nu
indigeni pe pămînturile natale. Tracii au migrat prin cîmpiile iraniene pînă în
India, nu invers. Perșii au venit odată dar s-au izbit de șciții din Șciția
Majoră, cum au numit-o romanii mai tîrziu. Vorbește și Herodot. Numai dacă te
uiți la portul șciților asemănător cu al tracilor, nu cu al iranienilor, poți
vedea asemănarea cu tracii, și deosebirea cu perșii. Perșii purtau togă șI
pălărie, nu ițari cu cămașa pe-afară încinsă cu centura și căciula tracă
frigiană, sau daco-geto-șcită. Și copiii de școală primară pot confirma acest
lucru. Herodot spune că geții erau cei mai nobili, frumoși și viteji dintre
traci, nu dintre perșI, mai ales că pe vremea lui grecii știau foarte bine cine
sînt perșii. Cred că știa mai bine la vremea lui ce spune, decît manipularea
jidovească.
Îi recomand protejatului dvs să găsească o origine asiatică, eventual, și
pentru daci ca să poată demonstra că și dacii au fost venetici pe teritoriul
lor, ca să satisfacă teoriile hungarice! Astfel ne șterge cu totul din istorie,
nu numai pe geți și pe șciți. Dar ce facem cu columna lui Traian? Cum o
demolăm, ca să le ștergem și dovezile care-au mai rămas în picioare? Dar
statuile lor de care e plină Roma? Dar arcul de trumf al lui Constantin cel
Mare? Cum sînt îmbrăcați dacii pe columnă? Nu cumva ca Mitra?! În orice caz nu prea seamănă a iranieni cu togă și pălărie în cap.
Și atribuirea mitului lui Mitra perșilor, adică iranienilor, tot o manipulare
jidovească. Hainele lui îi dau de gol și intenția lor de manipulare a istoriei,
pentru a șterge din istorie neamul tracilor. Mitra a fost un zeu frigian, trac,
iar simbolul taurului a supraviețuit pe emblema Moldovei. Probabil moldovenii
și chiar muntenii noștri sînt iranieni, în opinia savantului dvs! Din păcate
simbolul taurului a aparținut minoanilor pelasgi și s-a transmis tracilor
frigieni, de unde l-au păstrat moldovenii. Mitul lui Mitra a devenit mai tîrziu
mitul soldaților romani în tot imperiul. Nu degeaba se află la Roma statuile
lui, și nu la Teheran, iar Europa e plină de temple dedicate lui Mitra.
Șciții în secolul VII î.C., au coborît la vale prin Balcani și Anatolia,
călcînd în picioare Damascul. Asta a fost sfărșitul imperiului Asirian, pentru
că atenta la ocupația frigienilor, frații șciților și geților traci. S-au oprit
la Scitopolis în Decapolis, care mai tîrziu devine Galileea în Samaria la
romani, astăzi Izdrael. Șciții au luptat cu romanii ca mercenari împotriva
perșilor iranieni. Ostraca din movila de la Șcitopolis nu are voie nimeni s-o
studieze, în afară de evreii din Izdrael. Nici evreilor nu le-a fost ușor
atunci, pentru că erau sclavi la asirieni din 722 î.C.
Vai(!), am uitat să spun că Occitania s-a numit Aquitania la romani! Vai ce
greșeală! Și wikipedia vorbește de asta, cînd faci o căutare cu Occitania.
https://en.wikipedia.org/wiki/Occitania
Probabil nici De Bello Gallico nu este o sursă și nici spusele lui Cezar,
pentru marele istoric de renume internațional, care flutură continuu
bibliografii necitite, pentru că nici dacă nu dormea, tot nu era în stare să
citească atîtea titluri. Iar pe deasupra se pricepe chiar și la politică. Dar
el are un program bine stabilit de a șterge dacii, geții și șciții din istorie,
și nu numai daco-geto-șciții, dar în primul rînd tracii, din care făceau parte
și ei, și desigur pe noi urmașii lor de drept.
Iar despre patefonul lui cu dacopați, nu pot spune decît că, s-a stricat și
scîrțîie rău de tot pe la toate încheieturile, mai ales că eticheta lui nu se
potrivește deloc cu poziția lui Stan Pățitu. Asta dovedește că nu m-a citit
nici pe mine, nu numai bibliografiile fluturate pe site la dvs.
Favoritul dvs umblă cu vrăjeli ieftine, de care românii sînt sătui și s-au
plictisit foarte mult în ultima vreme.
Am să dau doar două exemple, ca să vedeți cum doctul dvs bate cîmpii în
necunoștință de cauză, sau mai degrabă din dorul manipulării istoriei.
Primul, citat:
”Nu o sa gasiti la greci ori la romani un tratat de pace asa cum a fost cel
egipteano-hittit scris biling.” De ce trebuie neapărat la greci sau la romani?
Cum rămîne cu tratatul de pace dintre hitiți și luvieni, chiar dacă nu găsim
la greci sau romani, în care apare numele regelui luvian ALAKSANDUS și al
zeului venerat de luvieni APALIUNAS, adică Apolo în hitită? Dacă tot vorbim de hitiți.
Al doilea, citat:
”O sa gasiti in lumea elenistica limba greaca alaturi de arameica, de
hieroglife, de scrierea demotica ori de sanscrita.”
Cum rămîne cu inscripțiile bilingve și trilingve chiar din Anatolia?
Trilingvă în piatră în limbile liciană, aramaică și greacă, de la Letoon
(Letun). Ne spune de satrapul persan al Liciei, Pixodarus, și cum arăta templul lui Leto și cu cîți bani au contribuit locuitorii agropolisului, inclusiv cît a
dăruit satrapul persan pentru templul lui Leto. Aramaica a fost folosită ca
limbă de cancelarie în imperiul persan, din Orientul Mijlociu pînă-n India,
inclusiv Anatolia. Inscripția este expusă la muzeu în Turcia. Cum le putem
desființa?
https://en.wikipedia.org/wiki/Letoon_trilingual
Povestea cu aramaica = ebraica e o poveste de adormit copiii, o altă
manipulare jidovească, mai ales că scrierea aramaică de atunci seamănă foarte bine cu scrierea liciană, care nu seamnănă atăt de bine cu scrierea grecească. V-am spus că studiez inscripții, și știți asta de mult timp.
În rest nici nu merită să mai vorbesc pe marginea afirmațiilor lui
personale, fără dovezi materiale.
Cu toate astea are și un punct interesant, demn de luat în considerare.
Binențeles că macedonienii nu erau greci. Mai mult în perioada elenistică,
deschisă de Alexandru Macedon, alfabetul grecesc a suferit modificări. Cea mai ilustrativă e C-ul final care ține loc de sigma pentru sunetul S la sfîrșitul
cuvintelor. Bine zice că nu știm ce-au fost macedonienii de odinioară, pentru
că Alexandru Macedon se adresa în mai multe limbi, una pentru macedonieni și greacă pentru greci. Oare nu știa și tracă? Pentru că a avut cei mai mulți
soldați din Tracia. Sau nu era nevoie pentru că macedoneana era tot una cu
traca, ori tracii știau foarte bine greaca?!
Dacă ați fost la Vatican, trebuia să vizitați muzeele Vaticanului, ca să
înțelegeți mai bine despre ce vorbește Stan Pățitu cînd pomenește de Mitra și Dumitra! Poate data viitoare!
Îmi păstrez spusele despre caracterizarea pe care mi-ați făcut-o și strădania cu care perseverați de-ai închide gura lui Stan Pățitu. Nu vă deziceți în continuare, deși v-am atras atenția că puteți verifica foarte ușor cîte voturi a strîns Stan Pățitu în numai o lună și ceva de comentarii, față de favoritul dvs surena în ani de zile. Barometrul voturilor e foarte important, dar dvs din păcate nu țineți cont de el, ci vă ghidați după cei care vor să ne șteargă din istorie manipulînd-o. din păcate nu vedeți sau vă faceți că nu vedeți, fiind un romanofil și latinist convins, și nu vă dați seama de manipularea istoriei și-a limbii noastre pe toate planurile, la care se pare că participați cu voie sau fără voie, sau cine știe(?), poate chiar de nevoie.
Am senzația că data aceasta am să vă părăsesc definitiv în scurt timp, mai ales că am treabă la grădină.
D-le Stan ce am avut de spus, am spus….
Nu vreau sa te mai supar despre asemanarile dintre persi si sciti, cand ai timp liber poate arunci o privire sa vezi cum seamana Darius al III lea din :
http://www.britannica.com/media/full/296932/2081
http://www.britannica.com/event/Battle-of-Issus-Persian-history
cu rudele lui indepartate din stepa :
http://www.cais-soas.com/CAIS/Images2/Scythian/sakas_persepolis.jpg
http://www.ancient-origins.net/history/scythian-tactics-and-strategy-scorched-earth-victories-part-ii-003705
In incheiere vreau sa-ti spun ca nu postez de un an si nu ma protejeaza nimeni. Iti doresc „Multa Sanatate!”, ca e mai buna decat toate si „La Multi Ani!” d-le Stan.
P.S Am sa inchei cu o gluma si va spun ca sunteti prea tanar „sa ne parasesti definitiv”, poate va mai ganditi.
mulțumesc de urare! DIn păcate nu noi hotărîm cît stăm pe-aici. Sănătatea mea nu e prea bună, dar asta e altă problemă, așa că urarea cu multă sănătate a ajuns la țintă. La fel și pentru domnia voastră!
dacă șciți au ajuns în Persia e foarte posibil, dar că șciții au fost perși mă îndoiesc. Genetic nu corespund și nici istoric. Șciții au ajuns să calce Damascul în picioare și au întemeiat Șcitopolis, cca 650 î.C., parte din Decapolis, în Galileea Romană, dar asta nu înseamnă că erau șciți. Au luptat ca mercenari pentru romani împotriva perșilor.
șciții ajung și-n India, dar nu înseamnă că erau indieni. Problema e ce neam erau, iar dacă s-au întins și spre stepe, e foarte posibil. Ungurii, am mai spus asta, au făcut inițial parte din aceste populații euro-asiatice, care au migrat spre est, adică Asia. După expansiunea populației asiatice au venit înapoi în euro-asia împinși de valurile de asiatici. Nici turmenii cu care sînt neamuri, nu sînt departe. Ce e important e că trebuie stabilit ce populații au fost indigene sedentare și ce populații au migrat, unde și cînd(?).
imaginea de sus e vorba de cadouri făcute perșilor. Nu înseamnă că cei din imagine erau perși. Șcene de genul acesta există peste tot în antichitate, în care vasalii sînt prezentați făcînd cadouri, plocoane, împărăției.
ce e important de reținut este faptul că lumea traco-celto-șcită a avut tendința spre geometrizare și asta s-a văzut din cele mai vechi timpuri, care e distinctă și-i pune în contrast cu celelalte civilizații contemporane tot timpul, care avea tendința spre figurativ. Chiar și cînd reprezentau figurativ animale sau plante aveau tendința spre geometrizare a formelor. Se vede din ceramică, port, ornamente pe obiecte, etc. Culturile din Kurgan-Balcani-Anatolia au excelat în geometrizare și încă de foarte timpuriu. Turdaș-Vinca, Cucuteni-Tripolie, Gradeșnița, Dispilio, Troia, Capadocia. SImbolurile din care s-au născut și grafemele scrierii liniare s-au născut la această cultură. Grecii, perșii, romanii, egiptenii, etc., au optat pentru reprezentări figurative, fără să îmbrățișeze stizilizarea geometrică, inclusiv în scriere.
mai nou există o opinie generală, care se face tot mai auzită, că de fapt și scrierea sumeriană a avut ca punct de plecare scrierea Turdaș-Vincea. Renfrew nu e de acord, deși ipiteza lui anatoliană se apropie de adevăr. Eu rămîn la mijloc între el cu Anatolia și Gimbutas cu Kurgan. Pentru mine din tot ce cunosc și am adunat de-a lungul timpului axa Dunării străluită de Carpați la nord și de Balcani la sud a fost leagănul civilizației indo-europene, mai corect ario-europeni, deoarece ei au ajuns în India nu invers. Iar despre noile teorii, respinse deocamdată, că lumea tracă ar fi migrat și-n Sumer, mă miră mai puțin cînd mă uit pe hartă și văd că din Anatolia e un singur pas, față de India unde îți trebuie vreo 4-5 pași din Anatolia.
http://ancientpeoples.tumblr.com/post/60857057246/relief-of-persian-guard-c480-bc-achaemenid
https://en.wikipedia.org/wiki/Persepolis#/media/File:SEHDAR_PALACE_IN_PERSEPOLIS.tif
https://en.wikipedia.org/wiki/Persepolis#/media/File:Persepolis_Apadana_noerdliche_Treppe_Detail.jpg
cam asta e pălăria perșilor, în două ipostaze, față de pileul dac sau frigian, ori șcit.
și nu trebuie să confundăm coiful de luptă cu căciula frigiană, ca la britanica, și nici să nu ținem cont că era viziunea artistului de la Pompei, perioadă romană, mult mai tîrziu decît 333Î.C., cca 150 de ani după. A văzut și artistul cum l-a dus mintea cînd a executat mozaicul de la Pompei.
am uitat să spun că nu mă supăr pe dispute intelectuale, pentru că n-am de ce, ci mă supăr doar pe caracterizări neavenite de genul dacopați, dacomani, etc., mai ales că am atras atenția că vreau să mi se arate unde neg romanizarea Daciei. Dacă nu sînt de acord cu exagerările, asta e altă problemă, așa cum nu sînt de acord nici cu exagerările din tabăra cealaltă a dacologilor.
sa lasa-ti gradina, pentru ca acum e…iarna.
este iarna si in sufletele noastre dupa atita amar de ani de impunere a „valorilor” occidentului, de impunere a latinismului mai mult decat trebuie….
nu pot pentru că la mine e vară. În seara de anul nou erau 36* și în casă la miezul nopții aveam 33*, după o zi de 40*. Cu iarna din suflet stăm la fel, oriunde ne aflăm. E o stare de spirit care n-are legătură cu poziția geografică, GPS.
Mă chinui de mult timp să-i temperez atît pe daciști cît și pe latiniști, dar fără spor. Sînt în conflict cu ambele tabere, din cauza asta. Eu rămîn tracolog în continuare, pentru că atît dacii cît și romanii s-au născut din același popor, din aceeași spiță.
El de fapt a specificat in cadrul postului sau ca se refera la comentariile lui Cezar (De Bello Gallico). Ma tem insa ca e vorba din nou de un caz asemanator citatelor lui Dyo Chrisostom sau cel al lui Dio Cassius, cele atribuite lui Horatiu in Ode, ori cel atribuit lui Iorga, adica ceva inexistent la autorii citati si care intr-un fel sau altul a ajuns sa circule pe internet.Eu cel putin nu-mi amintesc de vreo referire la stiinta de latina a „aquitanilor”. Ei apar mentionati in cartea I, in III cel mai pe larg (campania lui Publius Crassus, fiul lui Marcus Crassus, acolo), putin in cartea IV si in ultima, dar nimic de genul citatului. Mi-o fi scapat…
Sorin, Stan vorbeste de Occitania, regiune ce cuprindea o treime din Galia (sudul) cu centrul la Toulouse, Aquitania fiind o mica parte a acesteia(vestul), cu centrul la Bordeaux, ceea ce este sigur este ca dupa impunerea francezei ca limba oficiala, orice tentativa oficiala si legala de studiu al acestui dialect/limba a fost sabotata cu buna-stiinta, doar in anii 90 au reusit sa alcatuie un dictionar, datorita „rezistentei” ultimilor comunitati vorbitoare ale limbii….si care seamana mai mult cu sarda, corsicana si … româna, decat cu latina (asta n’am spus’o io ci alti mai destepti ca mine) :)… Sarbatori fericite!
Adrian, despre altceva era vorba, strict aici nu era discutia despre Ocitania si de apropierea mai mare sau mai mica a unora de latina. Era vorba despre un citat de neidentificat. Iar Stan, dupa cum vezi chiar in postul sau de mai sus se refera la acea Occitanie (Aquitanie) pe care o pomeneste Cezar in comentariile sale (dar fara a contine specificatia referitoare la limba). Deci e vorba strict de partea dintre ghilimele de la inceputul articolului. Cezar nu a scris asa ceva in comentariile sale, asa cum nici Chrysostom nu a scris nicaieri ca Traian ar fi spus ca „se intoarce in tara strabunilor sai” venind in Dacia. Aa, ca faci anumite deductii care sa te duca la concluzia ca ar fi fost trac, ca ai ipotezele tale de lucru, aia e altceva, e perfect permis. Problema e ca „internetul” le-a pus acestor personaje niste vorbe in gura care nu le apartin. Am dat exemple si de alte cazuri de citate inventate si atribuite unor personalitati
coret și bine spus pe scurt. Au obținut și dreptul de a avea și școli în limba occitană. Problema e cîți dintre locuitorii Occitaniei își vor da copiii la școli cu predare în occitană, cînd franceza e limba oficială. E asemănător cu vlahii din Grecia. Mulți își dau copiii la școli în limba greacă, considerînd că copiii lor n-au ce face cu limba vlahă în viață, într-o țară unde limba oficială e greaca. Astfel se ajunge la limbi care se sting pe cale de dispariție. Mai sînt și altele cu rezonanță românească. Muzicalitatea unei limbi e o altă amprentă lingvistică, care nu poate fi influențată de împrumuturi, deoarece e înscrisă în codul genetic de foarte mult timp, care a modificat fiziologic atît cutia vocală cît și corzile vocale. Muzicalitatea unei limbi e vizibilă în poezie. Din punctul ăsta de vedere romanii nici nu ne-au transmis, pentru că n-aveau de unde, și nici nu ne-au influențat, pentru că limba latină are o muzicalitate cazonă, militărească, probabil cîntată de soldații romani pe drum, mărșăluind dintr-o provincie în alta, cu o modulație silabică din două sunete, consoană-vocală, sacadată. În timp ce româna are muzicalitatea ei vocalică, în care articularea se face cu foarte mult vocale.
alt aspect foarte important al occitanei e faptul că a suferit influențe pe parcursul timpului. Dela iberi, gali, latinizare, goți și vizigoți, și să nu uităm desigur de franci, germanici, care și-au adus și ei aportul. Dar e demn de menționat pronumele personal la persoana I-a, IEU, se scrie și se pronunță ca-n română, cu deosebirea că noi am adoptat în scriere forma latină EU, cu toate că pronunțăm tot IEU ca și occitanii. Mai scriem EA în loc de IA, sau EL în loc de IEL. Reguli ortografice non-fonetice pentru a păstra forma latină în scriere.
Adrian, In de Bello Gallico exact asta se specifica. Aquitania aia unde dusese Publius Crassus trupe era o treime din Galia.
(cartea III, capitol 20)
pai atunci autorul face o eroare, Aquitania este doar o bucatica din coasta de vest a Galiei/Frantei (denumirea mai exista si azi) si à-propos am gasit un vorbitor de limba occitana (daca intereseaza pe cineva) ….
An Nou Fericit!
Autorul este Cezar in persoana. El atunci nu facea distinctia care se facea intr-o epoca mult mai tarzie. Probabil pe vremea aia nici nu exista.
„si à-propos am gasit un vorbitor de limba occitana (daca intereseaza pe cineva) ….”
sigur ca intereseaza, dar fii te rog mai precis, in ce sens l-ai gasit? L-ai filmat, a scris articol, stie si rom^na si ar putea posta aici?
La multi ani! Vorbitorul e un occitan de pe langa Carcassonnne si e un coleg de munca. Am discutat zilele trecute cu el de subiect stiind ca era de loc de acolo si el imi zice zambind cu gura pana la urechi „pai iaca io’s vorbitor de occitana”… Oare Traian stia de Transilvania sau numai de judetul Alba (cu denumirile de epoca), asta’i cam cu oul si gaina care a fost primul o mica parte din Occitania (Aquitania ) sau toata regiunea de la Atlantic pana la Monaco (cu Provence si Alpi Maritimi) , dar nu’i exclus sa ai dreptate…poate ca nici Cezar nu le stia pe toate .
citat:
”Ancient and long-term Roman influence: Julius Caesar once said that the people of Aquitaine could teach the Romans themselves to speak Latin more correctly. According to Müller, „France’s linguistic separation began with Roman influence”[28]”
28. Bec, Pierre (1963). La Langue occitane. Que sais-je? 1059 (in French). Paris: Presses Universitaires de France.
https://en.wikipedia.org/wiki/Occitan_language
deci eu vorbesc doar de Cezar și afirmațiile lui, așa cum vorbesc și alți specialiști.
Atunci specifici „conform wikipedia”. Tu ai specificat De Bello Gallico ca sursa, si nu e acolo.
„Mă tot întreb și eu de vreo cîteva zeci de ani. De bello gallico, memoriile lui Cezar.”
Aia e problema de care s-a legat si surena. Specifici unde e de gasit citatul, lucrare, pagina. Daca nu e in comentariile lui, se specifica unde. Aia a fost obiectia lui. Banui ca nu ai vazut (citit) nici lucrarea lui Bec, sa vezi de unde pune afirmatia asta. Ceva-ceva cred ca auzisesi tu, dar nu stiai ce si de unde. Daca ai fi stiut de wikipedia la momentul afirmatiei, vedeai ca ea nu face trimitere directa la Cezar, ci la un alt autor. Ba ai si insistat la prima interventie
„Probabil nici De Bello Gallico nu este o sursă și nici spusele lui Cezar”.
Pot parea detalii, dar chiar nu sunt, mai ales ca insisti intotdeauna ca tratezi lucrurile detaliat, stiintific etc.
in curand vom putea lua discutiile si informatiile de pe blog si alcatuim linistiti o lucrare de doctorat in lingvistica si istorie legat de Cezar, Roma si daci … si asta pe bune, verificat dupa cum se vede pana la virgula nu ca acelea a lui ponta sau hoprea…
ești un amestec de seriozitate și umor, tipic pentru țăranul român. Pe subiecte de genul acesta se pot scrie cărți, nu doar o lucrare de doctorat, deoarece subiectul e mult mai amplu decît pare la prima vedere. Eu nu fac decît să punctez lucruri care ridică o serie de întrebări, la care trebuie să le găsim răspunsul.
ce mă deranjează cel mai tare e poziția specialiștilor români ”noi știm mai bine decît alții de-afară”. Numai cînd mă adîncesc la dicționarele scoare de englazi în epoca luminilor secolul XVII și XVIII, mă apucă jalea cînd văd cît de în urmă eram față de vestul Europei, ”civilizați de fanarioți” în opinia ”istoricului ” Djuvara, care ne-au lăsat în urmă cu 200 de ani față de Europa de vest. Cînd le pun alături de cronicile noastre, mă apucă o nostalgie greu de stăpînit. Ce cărți puteau scoate englezii la vremea aia, e greu de imaginat, și nu numai conținutul, dar și prezentarea care e foarte aproape de zilele noastre, iar noi credem că sîntem buricul pămîntului, așa cum spunea și Petre Țuțea. Pentru mine omul care mi-a deschis ochii că lumea a fost și este altfel decît ni se spune a fost Anton Dumitriu, pe care eu îl consider cel mai erudit român care a existat vreodată.
da, dar englezii n’or sa aiba niciodata un „Petre Tutea” cum de altfel din intunericul imperialismului lor nu vor avea sfintii pe care neamul nostru i’a dat, ba mai degraba au pus si ei umarul cu „fanariotii” sabateisti la ingroparea romanilor … si atunci si mai tarziu cu un churchill si alti tradatori….
Pai cred ca nu ar fi rau ca macar cateva bloguri sa ramana ca surse de informatii de calitate si pe cat posibil verificate. Altfel de bloguri si forumuri se pot face usor si tocmai de asta si exista destule. Si critica, obiectiile si discutiile in contradictoriu sunt bine-venite, atata timp cat sunt argumentate corect, riguros. Cum tocmai am scris intr-un comentariu, mi-ar placea sa profitam ca ne gasim pe blogul unui lingvist si sa dezbatem tot ce ne ridica semne de intrebare privitor la limba rom^na. Interesant ar fi cred sa ajunga pe aici si reprezentantii titrati ai miscarii daciste ( d-nii Gabriel Gheorghe si Gheorghe Iscru) care sa isi spuna punctele de vedere, atat de detaliat cat permite spatiul pe blog si sa discutam pe marginea lor (a articolelor pe care le-ar scrie aici).
De ce incerc sa tin de ideea unei argumentatii stricte…e ca ma pun in situatia cand nu discut aici, pe un blog sau forum rom^nesc, ci cu un strain pe care il doare la basca din punct de vedere emotional de subiectul daci, romani, Dacia, istoria rom^nilor etc., discuta la rece, situatie in care doar ipotezele, acel „wishful thinking”, „simtamintele”, exaltarile nu ajuta o iota. Argumentele in situatia aia, pentru a avea sansa sa convingi, trebuie sa fie punctuale, aproape matematice, sau rezervate, atunci cand nu exista destule date. In fata unei situatii de genul asta, daca ai dat 2-3 rateuri lansand afirmatii neacoperite, ai pierdut trenul, se poate intampla dupa aia sa vii si cu chestii intr-adevar valide, vei ramane un Petrica care stiga „lupul”.
Draga Sorine, pentru mine nu conteaza mai deloc parerea „strainilor” despre daci, romani si istoria românilor in general, caci foarte rar au facut ceva fara vreun scop/profit, dar in schimb sunt foarte atasat de parerea romanilor, deoarece daca noi nu credem in noi si in mostenirea noastra cine sa creada hungurocii , solomovici si dacia lui iudeizata? E faina parabola cu Petrica care striga , dar ce ne facem cu petriceii care tin „lupul” de mana si nicicum nu vor sa’l vada/studieze etc.. Eu nu’mi pot permite sa’mi dau cu parerea in domeniul lingvistic sau istoric in afara experientelor personale, pe care am avut ocazia sa le traiesc si gratiei bagajului cultural insusit din timpul scolii ceausiste am putut intelege multe lucruri (Nea Nicule sa te odihneasca Dumnezeu in pace!) iar cand stiu pe pielea mea ca albu’i alb si negrul e negru (testat si verificat de mai multe ori ) nu pot sa spun altceva doar ca sa fac placere orgoliului nu stiu cui ….
Ma refer la a putea convinge un strain de istoria ta, daca intri in discutie cu el. Si asta o faci discutand la rece, cu dovezi, cu argumente precise, bine inchegate. Teoriile goale nu ajuta la nimic, oricat de placut te-ar gadila acel „wishful thinking” de care vorbesc. Raman intre tine si cei carora le place sa te creada.
Iaca exemplu, ca tot vorbesti de hunguri. Greu o sa accepte vreun argument de-al tau (cu atat mai mult ungurii, ca intervine subiectivismul ala fata de istoria lui, adica il afecteaza direct). Nici n-o sa vrea (mai mult ca probabil) sa auda ce spun istoricii rom^ni, ca o sa spuna ca ai lui is pe bune. Eh, dar daca ii aduci proprii lui cronicari si istorici, care toti pina la momentul Roessler confirma prezenta rom^nilor in Ardeal la sosirea ungurilor prin zona, ce mai poate zice? Cand ii spui de Anonimus, de Pauler Gyula, de Husti Andras, de Homan Balint, de documentele lui carol Robert, care vorbesc toate de intaietatea rom^nilor in Ardeal? (si pe care nici ei nu le pot nega). Ori ii ceri sa citeze vreun document de cancelarie ungureasca (meticulosi cum erau ei in cronicareala si cancelarii) care sa ateste venirea rom^nilor in Ardeal oarecandva de oareundeva? Nu o sa poata sa faca nici unul asa ceva.
Ma certam cu unul odata (un ungur) care afirma ca termenii de rom^n, ori tara rom^neasca au fost inventate de pasoptisti, ca nici nu se auzise de asa ceva pina atunci pe nicaieri. Eh, i-am citat o serie de cronicari straini precum Stanislav Orzechowski, Pierre Lescalopier, de care de data asta nici nu aveam neaparata nevoie, fiind suficienta asta:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/11/03/dimitrie-cantemir-hronicul-romano-moldo-vlahilor-tomul-i-iasi-1835/
sau asta (originalul de la Sank Petersburg)
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2014/05/26/dimitrie-cantemir-hronicul-vechimei-a-romano-moldo-vlahilor-sankt-petersburg-1717/
pe ambele aparand termenii „rom^ni” sau „Tara Rom^neasca”
chiar si pe poza asta daca cauti:
https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2014/05/hronicul-vechimei-a-romano-moldo-vlahilor-2.jpg
si maresti, distingi, cu toata slavona, pe randul 5, al treilea cuvant din dreapta cuvantul „rom^niasca”.
I-am zis ceva la modul „acuma fa-i mincinosi pe toti, mai ales Cantemir, ori ca slujeau nush ce interese, numai spune-mi o metoda prin care putea folosi niste termeni care urmau sa fie inventati peste 200 de ani (sau mai multe sute de ani, in cazul celorlalti citati)”
„Eu nu’mi pot permite sa’mi dau cu parerea in domeniul lingvistic”
la istorie mai merge, in domeniul lingvistic nici eu, cel putin nu detalii, cunostinte mult prea generale.
Sorin daca tu mergi pe strada la „nimereala” (si pe langa Facultatea de Istorie din ce oras vrei tu, sau pe langa Academie) si imi gasesti o persoana sa aiba cunostintele acestea asa … „natural”, io iti dau 1000 de euro :) , aceste cunostinte sunt de nivel de specialitate, doctorat …. ca ar fi super sa fie cunoscute de orice roman, „mancate” pe pita dimineata la micul dejun, asta’i altceva ( dar mai bine sa’i invatam pe copilasi ce si cum e cu sexul , decat asa ceva )…
:)))) asta a fost buna
am trimis și sursele. Muller și Bec, care se referă la povestea asta. Nu wikipedia e sursa. Wikipedia doar citează sursele. Nu arunca discuția în derizoriu! Și nici nu sînt singuri cei doi lingviști. Mai sînt și alții. În afară de asta cred că lingviștii francezi sînt mai interesați de De Bello Gallico decît alții, pentru că e o istorie care-i vizează pe ei în primul rînd.
opinia lui surena este că sînt dacopat dacă menționez de povestea cu Cezar și Aquitania. Nu-l mai scuza pentru că-l scuzi degeaba! Unde dai și unde crapă?!
povestea cu citate, pagina și chiar și rîndul, e treabă de scris cărți. Noi aici comentăm și împărtășim cunoștințe. Sper că ai citit cu atenție răspunsul meu pentru dl Coja! Sînt multe de învățat de-acolo. Am observat că în general ignori tracii anatolieni, așa cum ignori și dacii sud-dunăreni. Ei au fost ocupați cu cca 140 de ani înainte ca romanii să treacă Dunărea. Ăia nu erau tot daci? Discuția asta am deschis-o cînd unii minimalizau Dacia lui Burebista, pentru a atrage atenția că erau daci și la sud de Dunăre, iar dacă romanii au numit dioceza Dacia, știiau ei prea bine ce au ocupat, imediat după moartea lui Cazar și a lui Burebista. Au fost conflicte de putere atît la Roma cît și la Argedava, care s-au soldat cu două atentate majore în istoria lumii. Și să nu uităm de implicarea lui Decebal în revoltele dacilor sud-dunăreni, frații lor de sînge. Mulți îl acuză pentru faptul acesta, susținînd că din cauza asta romanii au trecut Dunărea. Fals total! Imperiul se afla în mica criză din istoria lui și avea nevoie de aurul dacilor, pentru a redresa imperiul. Decebal a preîntîmpinat invazia la nord de Dunăre. Din cauza asta mai tîrziu, după războaiele dacice, tot ce au construit romanii în imperiu a purtat citatul: acest edificiu s-a construit din aurul dacilor. Tot din cauza asta din ordinul lui Traian s-a construit cel mai mare monument de comemorare a victoriei, din istoria romanilor, deoarece era o victorie mult rîvnită de mult timp, și să nu uităm de sacrificiul romanilor. Unii spun că au pierit cca 100.000 de soldați romani în al doilea război, și că n-ar fi cîștigat dacă nu distrugeau aprovizionarea cu apă a Sarmisegetuzei, și probabil că asta au aplicat și la alte cetăți dacice. În general după ce cădea nucleul central, restul se predau. Dacii au pierdut cca 50.000 de oameni și cam tot atît au fost duși sclavi. Am trimis la un moment dat un linc cu cifrele astea, cînd ridicai în discuție problema cu statistica soldaților morți. Monumentul e mărturia că a fost prăpăd mare, care a durat doi ani și romanii s-au prezentat cu cea mai mare armată din istoria lor, cca 200.000 de soldați, suferind și cea mai mare pierdere din istoria lor. Astăzi există istorici specializați în istoria războaielor. Cred că ei cunosc mai bine istoria dapdv, chiar dacă cronicile nu dau cifre exacte, sau dau cifre aiurea. Astăzi e o disciplină care analizează situația dtpdv, economic, militar, etc., pentru a trage concluziile adevărate. Eu unul înclin să le dau lor dreptate, nu istoricilor antici, care în general erau partinici, deoarece erau angajați de cuceritor. Istoria văzută prin prisma cuceritorului e cu totul alta decît istoria adevărată. Astăzi avem metode moderne de investigare și cercetare pentru a trage concluzii viabile dpdv al adevărului istoric.
în general controlul Daciei Felix, nord-dunărene, i-a costat foarte mult pe romani. E cum spunem noi astăzi că nu poți face afaceri fără pierderi. Mulți soldați romani și-au pierdut viața și după ocupație, pe parcursul a cca 145 de ani de ocupație, nu numai inițial pentru ocupație.
surena spune că romanii n-au lăsat nici-un tratat de pace. Eu spun că e imposibil să nu fi făcut tratate de pace cu dacii sau cu germanicii ori cu șciții, de exemplu. După pierderea suferită în 86, cînd Decebal a trecut Dunărea să-i susțină în revoltă pe dacii sud-dunăreni, romanii au plătit tribut și au trimis specialiști constructori, pe care i-a folosit Decebal pentru a moderniza fortificațiile. La Roma a fost prezentată înfrîngerea ca pace, pentru că dădea prost psihic și în istoria romanilor. Ca să înțelegem mai bine istoria adevărată trebuie să ținem cont, mai ales de istoria adevărată a romanilor, indiferent de ce-au vrut ei să prezinte ca ”adevăr istoric”, din motivații politice. Nu vreau să mai pomenesc de înfrîngerea în fața goților din 251, după care goții s-au retras cu condiția de a lua geți cu ei la nordul Dunării, de a primii tribut anual, și altele, după ce au golit visteria Traciei romane, în schimbul unei poziții neutre, cu condiția să nu mai treacă Dunărea. Nu cred că astfel de înțelegeri nu aveau la bază un tratat. A urmat 20 de ani de degringoladă la putere pentru romani, pînă la Aurelian, care salvează imperiul din marea criză, renunțînd la Dacia nord-dunăreană, care devenise o cheltuială imensă pentru imperiu, care nu se mai justifica. Aurelian a fost unul dintre cei mai buni economiști, nu numai militar. Vezi și în vest imperiul Galic. Ai auzit de așa ceva? Imperiul a avut probleme mari între 251 și 271, și nu uita că negustorie fără pierderi nu există, nici în ziua de azi, așa cum nu a existat nici atunci. În perioada aceasta s-au perindat foarte mulți împărați romani, cîteodată și doi-trei pe an, cel mai mult a stat doi ani. Consultă lista! Asta demonstrează instabilitatea imperiului roman, și luptele interne pentru putere. Cînd economia merge prost se creează un gol de putere, care inevitabil conduce la lupta pentru putere. Moartea lui Decius și a fiului lui Honorius, a fost semnalul intrării în marea criză a imperiului roman, iar ieșirea din criză a fost momentul Aurelian. În opinia mea, Aurelian a fost cel mai inteligent împărat roman din istoria imperiului. Bun strateg, bun militar, bun economist și bun politician. Se pare că și filozof și poet. El a redresat imperiul la cea mai mare cumpănă în istoria lui. Lupte interne pentru putere și revolte cam peste tot în imperiu, cu atacuri de-afară. Ca cineva să redreseze imperiul, într-o situație cînd era zgîlțîit, atăt din interior cît și din exterior, nu putea dacă nu era deosebit de inteligent. Pentru mine împăratul Aurelian a fost unul din cei mai mari conducători din istoria lumii, nu numai din istoria imperiului roman. Nu știu cînd mai avea timp să doarmă?!
după mine imperiul roman actual, cel american, dă semne de oboseală. A intrat în criză odată cu criza economică și devalorizarea dolarului. A fost o degringoladă de la Buș senior pînă la Os(b)ama. Republicanii au viziuni diferite între ei, precum și democrații, atît în politica internă, cît mai ales în politica externă. Lumea se scutură de jugul ocupației. Asta costă bani, iar împăratul n-are haine, zice un proverb. Singurul care gîndește economic e Tramp. Reducerea cheltuielilor inutile, pentru a redresa imperiul, iar asta va conduce la o liniște generală și bunăstare pentru toată lumea. Rămîne de văzut dacă mai marii lumii vor așa ceva, iar dacă nu înseamnă că vor să ne bage într-al treilea, pentru a produce haos, după care ei vor implementa ordinea care-o vor ei. Asta e mult mai plauzibil, deoarece ei au banii și aurul, și ei dictează ordinea oricum. Din cauza asta eu susțin că războiul e inevitabil. Cînd mai marii lumii scapă de sub control imperiul, organizează un război pentru a impune o nouă ordine sub controlul lor, altfel vor pierde controlul. Pentru ei războiul e un lucru oribil, dar absolut necesar, dacă vor să mai fie la cîrma lumii.
In primul rand An Nou Fericit!
2. Stan, nu e nevoie sa deschizi de fiecare data, pentru fiecare subiect precis de care se discuta, sau intrebare la obiect care ti se pune, 10 subiecte colaterale care nu s-au atins (la care, in cazul de fata nu m-am referit). Oricum sunt multe inexactitati in ce ai insirat acolo. E doar o tactica de a ocoli raspunsul, de a „aburi”, ca sa ma exprim „academic”. Se cere un raspuns precis, iar respectivul deschide 10 subiecte colaterale (sau la care nu a putut sa raspunda in trecut si revine cu aceeasi placa, inchipuindu-si ca a ramas ca el…profita si de faptul ca ceilalti nu vor vedea contextul in care acestea s-au discutat). Daca intri in joc, pina demontezi 5 dintre ele, iti mai tranteste alte 10, pina oricum se uita de subiectul de la care s-a plecat.
Muller si Bec nu stii la ce se referau si pe ce baza au facut afirmatia, de la ce autor ar fi luat de fapt afirmatia cu ca Cezar ar fi spus ca…, pentru ca nu i-ai citit, doar i-ai vazut mentionati acolo. NU se face nicaieri trimitere la De Bello Gallico, iar citatul NU exista acolo. Daca atunci cand ai facut afirmatia referitoare la Cezar, nu citai comentariile lui Cezar ci pur si simplu puneai linkul (de wikipedia) pe care l-ai pus aici, erai in regula, n-avea nimeni nimic de comentat. Si daca ar fi avut, nu puteau dezbate decat asupra sursei, dar tu erai acoperit. Asta e toata chestia la care m-am referit eu. Restul aspectelor le discuti cu surena. Fiecare e propriul purtator de cuvant.
„După pierderea suferită în 86, cînd Decebal a trecut Dunărea să-i susțină în revoltă pe dacii sud-dunăreni, romanii au plătit tribut și au trimis specialiști constructori, pe care i-a folosit Decebal pentru a moderniza fortificațiile. ”
Nu a sustinut nicio revolta, pentru ca nu a fost vreuna. A fost raid pornit la vremea cand Domitian vroia sa se afirme d.p.d.v militar si vroia sa intre in razboi cu marcomanii (ceea ce s-a si intamplat). A fost momentul cand Decebal a simtit ca e momentul sa forteze mana romanilor sa-i plateasca subsidii pentru a nu fi nevoiti sa lupte pe 2 fronturi. Dacii au atacat si asezari civile, nu numai garnizoane romane.
In al doilea rand prezinti lucrurile incomplet (nu stiu daca din nestiinta sau cu intentie). Decebal l-a infrant pe Sabinus in Moesia si l-a capturat si executat. Asta e adevarat. Apoi Fuscus il respinge peste Dunare. Acesta il urmareste pe Decebal in Dacia dar este infrant (armata sa e anihilata si acolo se pare ca se termina istoria legiunii a V-a Alaudae). Anul urmator insa Tetius Iulianus ii invinge pe daci la Tapae si acestia se retrag in zona Orastiei. Domitian insa pierde in fata marcomanilor si incheie pacea cu dacii, din motivul amintit, pentru a nu lupta pe 2 fronturi. Ce este intr-adevar adevarat, Domitian, desi a fost vorba de o batalie castigata (de Tetius) nu de un razboi, a simulat un triumf la Roma (desi in urma pacii platea subsidii si dacilor, ca si marcomanilor). Problema e ca nimeni nu l-a luat „pe bune” si stiau despre ce e vorba, romanii chiar l-au luat in deradere (chiar daca nu fatis, de frica…era un dictator, a carui atrocitate s-a agravat urmare a complexelor generate de insuccesele militare) dovada si consemnarile lui Dio Cassius referitoare la acestea. Dovada ca nu a fost nici pe departe un imparat apreciat de romani (dimpotriva) e procesul de „des-Domitianizare” dupa moartea sa (asasinarea sa), adica romanii i-au daramat statuile, i-au ras inscriptiile etc. Putina sustinerea pe care o mai avea din partea armatei se datora exclusiv maririi soldei.
„Nu vreau să mai pomenesc de înfrîngerea în fața goților din 251”
Au invins in 251, si au luat bataie crunta 2 ani la rand de la Galienus (unde s-au ales cu 50 de mii de morti) si de la Aurelian si in Moesia si la Nord de Dunare, in ultima batalie s-au ales cu liderul (Cannabaudes) omorat (nu-i spuneau rege pe atunci pentru ca gotii la acel moment erau doar niste migratori, nu aveau habar inca ce e ala un regat). Pacea s-a incheiat cu gotii in pozitie de invinsi, ramasi foederati in Dacia. Ceva mai tarziu si Constantin bate la ei ca la fasole (relocand o parte din ei in Moesia si recucerind o parte din fosta provincie). Am mai vorbit de asta, dar cum spuneam, aduci o discutie din alt context, unde nu se poate urmari tot firul discutiei. E cam ieftin trucul.
„Discuția asta am deschis-o cînd unii minimalizau Dacia lui Burebista,”
si de ce-mi spui mie asta, spune-le lor, la acei „unii”.
„Unii spun că au pierit cca 100.000 de soldați romani în al doilea război”
Baga sursa aia cu „unii” sa o vedem. Si cu numarul de morti de la daci. Sa vedem cine da astfel de cifre concrete si pe ce baza. Ti-am mai cerut asta si nu ai facut-o. Poate reusesti acum. Sunt curios daca poti raspunde o data direct la o intrebare, fara alte ocolisuri. Nu mai deschide n subiecte, pentru a evita raspunsul direct.