Papa și rabi Moishe

Regele Antioh lV(175-164 î.e.n.) n-a gustat deloc sumeţirea ivriţilor, mai ales că avea mulţimi de plîngeri de la bărbaţii din aceste ţinuturi care îi acuzau pe mozaici că le mutilează bărbăţia chiar dacă nu erau doritori de vreun pup cu Talpa Iadului. Pentru acest nărav drăcesc şi pentru fala lor fără noimă în faţa sirienilor, regele macedonean, printr-un decret din anul 170 î.e.n. le-a interzis ivriţilor practicarea mozaismului, tăierea împrejur şi citirea Torei, aducîndu-le ca dar pentru mare cinstire statuia lui Zeus pe care a aşezat-o în templul din Ierusalim. Dacă nu am avea şi alte informaţii, hotărîrea lui Antioh ar părea ca o fantezie ,,antisemită” a unui rege nebun sau plin de ură faţă de religia ivriţilor, dar mărturisirea criminalului şi odiosului nărav îl găsim chiar în scrisorelele lor pretins revelate şi emanate precum fumul cel înecăcios din hornurile iadului.
În 2 Samuel la 3,14 găsim o afirmaţie năucitoare pentru orice creştin dar nu de nărav iudeu: ,,David a trimis soli lui Iş-Boşet, fiul lui Saul să-i spună: «Dă-mi pe nevasta mea Mical, cu care m-am logodit pentru o sută de prepuţuri de la filisteni»”. Aceste bestialităţi ale nevinovaţilor ivriţi au continuat timp îndelungat pe seama filistenilor iar cînd aceştia au dispărut în secolul ll al erei noastre de răul Frăţiei lui Israel, le-a venit rîndul celorlalte neamuri cum aflăm din textul de mai jos, scris pe la anii 58 de zburdalnicul la minte Saul/Pavel cu ocazia răspîndirii schismei fariseilor pe care tot ei o numeau satanism iar alţii au preluat-o ca iudeo-creştinism. În Galateni 6,5 avem: ,,Toţi cei ce umblă după plăcerea oamenilor, şi vă silesc să primiţi tăierea împrejur numai ca să nu sufere ei prigonirea… ci voiesc doar ca să primiţi tăierea împrejur pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.” Vînătoarea de prepuţuri sau tăierea împrejur cum spun ei cam ruşinaţi de apucătura ticăloasă, a fost la începutul fanatismului mozaic o adevărată întrecere cerută de rabini şi foarte plăcută lui Iahwe, pînă ce împăratul Hadrian, în anul 131 a dat un edict prin care le-a interzis mîrşăvia sub pedeapsa cu moartea.
Timp de peste 300 de ani, în vremea cînd au apărut scrierile ,,apocaliptice” ale ivriților, este chiar perioada fanatismului mozaic unde vînătoarea de prepuțuri, la început de la filisteni, apoi de la celelalte Neamuri, era o jerfă plăcută lui Iahwe, iar ei trebuiau să aducă prinosuri de asemenea ofrande mîrșave să fie iubiți de tartor!

Rolul lui Ahriman din Avesta este aproape copiat în pielea lui Satana la mozaici care, la început era mîna dreaptă a lui Iahwe fiind şi fiul cel mai vrednic ce se ocupa de turnătorii, dar cînd s-au mai dezmeticit ei cum trebuie să se dea din coadă, l-au pus de sperietoarea lumii în Noul Legămînt. Greu de înţeles asemenea transformări în scrierile lor sfinte ce au venit toate de la Iahwe, poate că în timpul transmiterii revelaţiilor s-au interpus ceva paraziţi parşivi şi întunecaţi de au ieşit asemenea imbecilităţi! Ca să nu-i las să pornească cu afuriselile și născocirile antisemite, vin cu ziceri chiar de-ale lor pretins revelate – azi nici o lepră nu mai folosește cuvîntul ,,vedenie” așa cum este el folosit în Vechiul și Noul Legămînt fiindcă asemenea indivizi fac cinste oricărui balamuc – și de minciună înnobilate. Pentru a le dovedi că spusele sînt așa precum le-am numit, voi căuta în scrisorelele lor preasfinte, unde au plăsmuit cu mînuţele măiastre cele mai alese revelaţii primite de la Întunecimea Sa. În capitolul Iov la 2,1 găsim chiar o descriere a spiței neamului drăcesc, fiecare ce şi cum, dar toţi viţă curată din Talpa Iadului! ,,Fiii lui Iahwe au venit într-o zi şi s-au înfăţişat înaintea lui. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor şi s-a înfăţişat înaintea lui Adonai. 2,2 Iahwe a zis Satanei: «De unde vii?» Şi Satana a răspuns lui Iahwe: «De la cutreierarea pămîntului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el»”. Pentru cei care nu trăiesc sub ,,miracolul revelațiilor Satanei” scrierea este mai mult decît explicită, Talpa Iadului sau Iahwe, avea mulțimi de fii, toţi împieliţaţi de soi şi care se ţineau roi pe lîngă Întunecimea Sa. Cînd au fost chemați la sfat de taină în străfundurile Iadului, ostaşii răului veşnic în frunte cu Satana, căpetenia cetei tinerimii drăceşti, au dat Întunecimii Sale raportul fărădelegilor săvîrșite împotriva Neamurilor. Chiar dacă iudeo-sataniştii, mari iubitori de revelații mozaice vor coti textul pretinzînd că Satana este îngerul Sant Ana, noi creştinii arimini nu trebuie să-i credem. Dacă-i aşa cum zic ei supărați foc, atunci să ne lumineze de ce are coarne, păr ca un iac, coadă şi o duhoare de pucioasă de te otrăvește ca musca dată cu flit?
Feciorașul preaiubit al Talpei Iadului, preacucernicul Satana este numit ,,înger” cu tot răul pe care îl face cum găsim în Ieșirea 32,34: ,,Du-te dar și du poporul unde ți-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta, dar în ziua răzbunării mele îi voi pedepsi pentru păcatul lor!”. Golănia este menționată și în manuscrisele de la Qumran, dar cele scrise de ivriți nu de eseni, cum găsim în Manuscrisul de disciplină(ii, 19-25). La capitolele iii 13 – iv 26 își lasă veninul să curgă şuvoi: ,,Cu toate acestea Elohim al lui Israel şi îngerul adevărului său sînt totdeauna acolo spre a da nădejde fiilor luminii” adică întunecaţilor ivriţi cu ideologia lor de ură, jaf şi pîrjol împotriva celor netăiaţi la mădularul bărbăţiei.
Că mioriticii pripășiți prin centrele esene din Palestina stăteau foarte bine cu memoria colectivă, nu ca astăzi, o dovedește scrierea esenă Evanghelia Păcii unde, cînd Iosius este rugat de către iudeii adunați pe malurile unui rîu din apropierea Mării Galileii, să-l însănătoșească pe cel mai bolnav dintre ei, le-a răspuns: ,,Mare este credința voastră. Fie după voia voastră, veți vedea chipul înspăimîntător al Satanei și puterea Fiului Omului. Voi goni din tine pe puternicul Satana prin puterea Mielului Nevinovat al lui Dumnezeu.”
Mai găsim informații referitoare la isprăvile tineretului drăcesc în Judecători 13,17 ,,Şi Manoah a zis îngerului lui Adonai: «Care-ţi este numele ca să-ţi aducem slavă cînd se va împlini cuvîntul tău?»”. Îngerul refuză să le spună numele dar precizează ,,că este minunat”. În Samuel, Cartea 1, la 18,10, ,,îngerul” lui Iahwe ne arată de ce este în stare să facă: ,,A doua zi, duhul cel rău trimis de Iahwe, a apucat pe Saul care s-a înfuriat în mijlocul casei.” Iar la Zaharia 3,1 aflăm cine erau duhul cel rău al lui Iahwe şi ce nume sublim purta întunecatul: ,,El, Elohim mi-a arătat pe marele preot Iosua, stînd în picioare înaintea îngerului său, pe Satana stînd la dreapta lui, ca să-l pîrască.” Că o știau şi ei, foarte bine cine este Întunecimea Sa Iahweh, ne spun în Maleahi 2,17 cum îl vedeau pe Talpa Iadului şi felul de a-şi răsplăti adunătura de întunecaţi împieliţaţi: ,,Oricine face rău este bun înaintea lui Elohim şi de el are plăcere!”
Chiar şi în scrierile de mai tîrziu ale pretinșilor iudeo-creştini pe care i-a turbat la fel de rău boala vedeniilor, încă răzbate groaza cultului satanist al mozaismului. Un ivrit sadea sau un pîrlit italic, care se lăsase pentru o vreme de năravul de a se ţine în drăgălăşenii cu Iahwe, încercînd să introducă în acest cult al răului absolut mai multe concepte din religia geţilor, scrie pe la sfîrşitul secolului lV făcătura Apocalipsa unde găsim la 3,9: ,,Iată că îţi dau din cei ce sînt în sinagoga Satanei, care zic că sînt iudei, şi nu sînt ci mint; iată îi voi face să vină să se închine la picioarele tale, şi să ştie că te-am iubit.”
,,Numele îngerilor au fost aduse de iudei de la Babilon” spune Talmudul de la Ierusalim, în tratatul R’ash hashshanah, I,2 şi deci iarăși minciuni cum îi stă bine oricărui ivrit, iar revelaţii cum ne aburesc ei cu obrăznicie nici urmă, ci numai ceva împrumuturi din alte culturi, sau cum am zice mai direct, cu furtişaguri şi plagieri cît te ţine mintea şi mîna. Dar povestea îngerilor este schisma fariseilor în mozaism care a apărut pe la mijlocul secolului ll î.e.n. şi nu dogma de început a acestui cult, ceea ce ne obligă să privim ce scriu ei despre vremurile dinainte, ca pe nişte poveşti pentru femei bătrîne și rătăcite rău cu duhul cum zice Celsus în scrierea Calea/Doctrina Adevărului despre scrierile lui Moșe. Sub nasul lor în Canaan erau roiuri de îngeri la filisteni și la eseni, iar pentru cei din Alexandria își puteau ostoi necazul cu îngerii terapeuților pe care Filon i-a cunoscut foarte bine! Dar îngerii erau în religia geților cu mii de ani înainte de a se îmbolnăvi ivriții de vedenii și tîmpenii sataniste, iar asta o dovedesc cu numeroase artefacte.