Video
Conferinta cu tema Holocaust. Auditoriu exclusiv jurnalisti germani. Muzeul de istorie Bucuresti. noiembrie 2008
Conferinta cu tema Holocaust. Auditoriu exclusiv jurnalisti germani. Muzeul de istorie Bucuresti. noiembrie 2008
Până în 1990 am ştiut cu toţii că România a fost singura ţară dintre cele intrate sub „cizma” hitleristă care nu a acceptat să participe la exterminarea evreilor, la programul nazist conceput ad hoc. Eu personal, în mai multe rânduri, am consemnat în cărţile şi articolele mele, inclusiv în câteva publicate [...]
„Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de dezvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul său simţ, cu un cuvînt geniul lui să rămâie şi pe viitor norma [...]
La câteva săptămâni după ce am aflat de moartea lui Jean Ancel, am primit din Israel o veste tare ciudată: cică pe patul morţii aflându-se, puţin înainte de a se prăpădi, Jean Ancel le-ar fi cerut celor de faţă să facă în vreun fel şi să ajungă la Ion Coja, adică [...]
Domnule profesor ION COJA, de unde a venit primul impuls al candidaturii dumneavoastră? De la un preot inimos şi spectaculos în tot ce face, pe care nu-l cunoşteam personal, dar auzisem de dînsul… Sfinţia sa a venit la mine şi mi-a spus că nu vede pe altul preşedinte al României! Şi [...]
Vasile Grossman: « Regimul românesc de ocupaţie a Transnistriei a fost aproape plăcut » Când e să alegi între doi evrei: Ilya Ehrenburg sau Vasile Grossman? Am primit mai demult textul ce urmează, purtând titlul Ilya Ehrenburg în librăriile americane. Îl public îngăduindu-mi să-l însoţesc de un comentariu menit să ajute [...]
CARTE ROMÂNEASCĂ pentru CREŞTEREA NEAMULUI ŞI A PATRIEI CINSTIRE Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de dezvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvînt [...]
2. INSUL 2.1. (1) Omul este fiinţa conştientă că viaţa sa şi a oricărui alt om este un eveniment unic, irepetabil în veşnicia universului. (2) În România, viaţa şi calitatea de om a fiecărui ins sunt bunurile cele mai de preţ, iar apărarea lor este un drept al individului şi o [...]
3. LUMEA 3.1. (1) În lume trăiesc şi convieţuiesc o mulţime de rase, naţiuni, popoare, grupuri etnice. (2) Mai mult sau mai puţin arbitrar, lumea este împărţită în ţări. (3) Din păcate, între aceste segmente ale omenirii raporturile sunt mai ales de suspiciune şi adversitate. (4) Puţine sunt ţările şi popoarele [...]
4. FAMILIA 4.1. (1) Familia este la temelia societăţii româneşti, constituind structura socială cea mai stabilă şi mai dinamică. (2) Familia asigură deopotrivă funcţionarea şi dăinuirea societăţii umane. (3) În mod deosebit societatea românească recunoaşte şi cultivă rolul familiei, elaborând legi şi măsuri în sprijinul întemeierii unor familii durabile, în sînul [...]
5. NEAMUL 5.1. (1) Neamul românesc este alcătuit din toţi cei care se consideră români, fie că trăiesc sau nu în România. (2) Totalitatea cetăţenilor României alcătuiesc poporul român. (3) Poporul român îi include, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, pe toţi minoritarii etnici trăitori în România. (4) Poporul român este răspunzător [...]
6. ŢARA 6.1. (1) Teritoriul României este proprietatea naţională a poporului român şi se află în stăpânirea şi folosinţa exclusivă a poporului român. (2) Nu există nici un temei, de nici o natură, care, la data adoptării acestui text şi în viitorul previzibil, să justifice reducerea sau divizarea teritoriului naţional de [...]
7. GRAIUL SI SUFLETUL 7.1. (1) Limba oficială, de stat a României este limba română, în virtutea faptului că este limba maternă a celor mai mulţi cetăţeni români, este limba în care dintotdeauna comunică între ei cei ce aparţin majorităţii etnice româneşti făuritoare a statului român. (2) Limba oficială este idiomul [...]
8. STATUL 8.1. (1) Statul român este expresia voinţei românilor de a duce împreună o viaţă socială, politică, economică, culturală şi spirituală unitară şi omogenă, organizată după aceleaşi legi şi principii ale moralei creştine şi ale firii româneşti, având drept scop apărarea, prosperitatea, propăşirea şi dăinuirea în eternitate a neamului românesc [...]