CARTE ROMÂNEASCĂ pentru CREŞTEREA NEAMULUI ŞI A PATRIEI CINSTIRE

Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de dezvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămâie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvînt geniul lui să rămâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această dezvoltare. (Mihai Eminescu)

1.1. (1) Prin voia lui Dumnezeu şi prin jertfa părinţilor noştri, România este o ţară liberă, locuită şi stăpânită de oameni liberi.
(2) România este un stat naţional creştin, unitar, independent şi suveran, întemeiat pe respectul legilor şi al demnităţii umane.
(3) Teritoriul de stat al României este proprietatea inalienabilă şi indivizibilă a poporului român.
(4) Frontierele de stat ale României nu se pot modifica decât pentru a cuprinde un număr mai mare de etnici români.
(5) La data redactării şi însuşirii acestui text, teritoriul pe care se întinde România reprezintă numai o parte din teritoriul de stat la care are tot dreptul naţiunea română şi poporul român.
1.2. (1) Constituirea noastră, a românilor, într-un stat naţional, creştin, unitar, independent şi suveran, se justifică dinaintea lui Dumnezeu şi a întregii omeniri prin:
a. limba română, distinctă de toate celelalte graiuri, pe care o vorbim noi, cei ce ne numim români, iar unii străini ne numesc şi vlahi sau moldoveni;
b. teritoriul naţional, ce se întinde între valea Nistrului, valea Tisei, valea Dunării şi Marea Neagră, unde vieţuim din vremuri imemoriale ca unici autohtoni, mulţi români trăind însă şi în vecinătatea acestui spaţiu, tot ca autohtoni, noi românii fiind poporul cel mai vechi şi mai numeros din această parte a lumii;
c. istoria neamului nostru, istorie însufleţită de nădejdea şi nevoia de independenţă şi unitate naţională, pentru a căror dobândire şi salvgardare jertfa de sine nu a fost niciodată precupeţită;
d. cultura română, spirituală şi materială, expresie a capacităţii noastre creatoare;
e. religia creştină, împărtăşită de toţi românii, al cărei duh de iubire şi toleranţă a fost întotdeauna viu printre noi;
f. stilul de viaţă specific, felul nostru propriu, inconfundabil de a trăi atât solicitările istoriei, cât şi viaţa cotidiană, în societate şi în familie;
g. mentalitatea românească, a cărei păstrare şi specificare mai adâncă va fi hotărîtoare pentru viitorul neamului nostru ca neam distinct de toate celelalte, ca entitate etnică de sine stătătoare, demnă de a se constitui într-un stat naţional creştin unitar, independent şi suveran, întemeiat pe respectul legilor şi al demnităţii umane.
1.3. (1) Constituţia de faţă are menirea să ofere cetăţenilor României acele reguli, norme, instituţii şi structuri social-politice prin al căror respect statornic să-i fie asigurat României locul în lume de stat naţional, creştin, unitar, independent şi suveran, întemeiat pe respectul legilor şi al demnităţii umane.
1.4.(1) Constituţionalitatea textului de faţă este determinată de măsura în care legile, instituţiile, normele şi moravurile ce vor decurge din acest text nu aduc nici o scădere sau atingere României ca stat naţional creştin unitar, independent şi suveran, întemeiat pe respectul legilor şi al demnităţii umane.
1.5. (1) La acest text nu se vor admite, sub nici un motiv, modificări care slăbesc sau pun în discuţie ori în primejdie consacrarea, funcţionarea şi dăinuirea României ca stat naţional, creştin, unitar, independent şi suveran, întemeiat pe respectul legilor şi al demnităţii umane.