Bancnota de 100 Brics, o explozie cu efect întârziat
FacebookTwitterPinterestWhatsAppLinkedinEmailPrint

Deșteptarea
13 septembrie 2023
Două evenimente majore au marcat începutul acestei luni. Summitul G20 și moneda Brics. Primele imagini cu bancnota Brics au apărut de curând în presă și au fost de natură a provoca îngrijorare în SUA. Până la urmă, puterea unei monede fiat (dolar, euro, etc.) este dată de încrederea utilizatorilor în respectiva monedă, nu de valoarea sa intrinsecă. Apariția fizică, tangibilă a unui concurent care pretinde că are ( și pare să aibă) acoperire în aur, petrol ori o altă valoare tangibilă ,,… este echivalentă cu o -lovitură nucleară- pentru dolar și pentru sistemul financiar global”, ne informa la începutul acestei săptămâni https://warnews247.gr/ektakto-pyriniko-pligma-sto-dolario-i-rosia-parousiase-to-nomisma-ton-brics-ston-presvi-ton-iae-tha-vasizetai-ston-kanona-tou-chrysou-kai-stous-fysikous-porous/ . Bancnota BRICS a fost prezentată de Ilya Rogachev, ambasadorul Rusiei în Republica Africa de Sud, cu ocazia summitului admiterii noilor membri în blocul BRICS+ . Însă participanții au fost discreți cu privire la această informație, care abia acum a ,,transpirat” în presă. Evident, la nivelul serviciilor de intelligence americane, probabil, datele erau cunoscute; dovadă e faptul că în declarațiile finale summitul G20 pare a fi făcut concesii Rusiei, concesii care au înfuriat Kievul. Beneficiarii direcți, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită sărbătoresc apariția acestui instrument de plată întrucât noua moneda va fi legată de aur, dar și de petrol pe care cele două state îl dețin din belșug. Utilizarea în comerțul internațional al unei monede transnaționale susținută de aur va submina puterea de cumpărare a dolarului, ceea ce va duce la creșterea prețurilor petrolului și gazelor, mai ales că rezervele occidentale epuizate trebuie reînnoite înainte de lunile de iarnă. Reamintim că grupului BRICS li se vor alătura oficial din 1 ianuarie 2024 Arabia Saudită, Iran, Etiopia, Egipt, Argentina și Emiratele Arabe Unite. Cupiura noii bancnote a organizației are imprimată pe o parte steagurile celor cinci țări BRICS, cu inscripția „BRICS New Development Bank” , iar pe revers sunt enumerați atât membrii actuali ai organizației, cât și membrii candidați și simbolurile acestor țări.

Oficial, Rusia are rezerve de 2.302 tone aur . Dar există cantități necunoscute de aur care sunt păstrate în Trezoreria de stat a Rusiei și în Fondul de stat pentru metale prețioase. Se estimează că aceste două fonduri conțin încă 10.000 de tone. Rezervele statului rus sunt estimate la peste 12.000 de tone. Oricare ar fi cantitatea, probabil ca Rusia să aibă mai mult aur pentru a susține noua monedă, spre deosebire de cele 8.133 de tone aur ale SUA, cantitate oricum insuficientă pentru a acoperi, în lipsa petrolului saudit, trilioanele de dolari americani aflați în circulație. Din această perspectivă, încălzirea globală, fals atribuită dioxidul de carbon, pare să aibă o noimă. Petrolul, ca suport al dolarului, a putut fi impus urmare a faptului că economia dependentă de petrol putea achiziționa ,,aurul negru” din țările OPEC doar cu dolari americani (petrodolari), dar asta nu putea dura la nesfârșit. Pentru a-și menține hegemonia, SUA nu putea rămâne în perspectivă dependentă de suportul extern al țițeiului saudit. Trebuia inventată o altă valoare suport care să-i permită abandonarea petrodolarului și și să-l substituie cu o nouă unitate monetară. Problema care trebuia surmontată era cum să obții din nimic o valoare tangibilă care să susțină noua creație. Așa s-a născut, probabil, ideea unei monede digitale legată de emisiile de carbon, a unei taxe universale inepuizabile. ,,Emisiile de carbon” ca reziduu al activității umane sunt continui și sunt produse de toți locuitorii planetei. Diabolica inovația presupune ca valoarea noii monezi să nu mai fie acoperită exclusiv în mărfuri ci in taxe, adică ceva imaterial, dar evaluabil oriunde în lume. O taxă cu care se poate cumpăra dreptul de a emite carbon. Un sistem pilot de taxare a emisiilor de carbon pentru activitatea industrială, impus statelor euro-atlantice, ar fi urmat să fie implementat prin intermediul organizațiilor internaționale tuturor țărilor, inclusiv până la nivel de gospodărie, de individ. De aici și discuțiile privind necesitatea ,,portofelului digital” care (printre alte funcții) ar fi trebuit să lege și utilizarea banilor digitali de ,,emisiile de carbon” . Astfel, orice nouă tranzacție de bunuri și servicii ar fi asociată emisiilor de carbon și taxată la sursă, respectiv în momentul achiziției produsului, ori limitată achiziția. (,,Cardul de credit climatic” Doconomy și MasterCard au fost implementate din 2019, experimental, în Suedia .) Crearea și introducerea unui dolar digital, ori euro digital, ar fi urmat să se producă treptat, simultan cu retragerea de pe piață a bancnotelor fiat. Cei care ar emite aceste monede digitale ar controla practic planeta fără să ofere nici o contraprestație. Acest deziderat devine iluzoriu în condițiile când nu se reușește globalizarea și uniformizarea sistemului monetar și de taxare. Recentul încheiat Summit G20 nu a dat satisfacție acestui proiect. O analiză Financial Times, citată de https://www.biziday.ro/261154-2/ , arată că; ….La summitul din India nu s-a reușit stabilirea unui calendar pentru eliminarea utilizării combustibililor fosili. Grupul de 20 de țări, care produc aproximativ 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, a convenit asupra unui obiectiv de triplare a capacității de energie regenerabilă până în 2030, dar declarația finală nu a inclus nicio referire la eliminarea treptată a utilizării petrolului și gazelor. Ei s-au angajat doar la -o reducere treptată a utilizării cărbunelui, în conformitate cu circumstanțele fiecărei națiuni- evitând o referire la restul combustibililor poluanți, deși ONU a stabilit ca –indispensabilă- o astfel de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.”

În ciuda prezenței americane la cel mai înalt nivel și a absenței președintelui Putin, summitul G20 nu a vrut să condamne „agresiunea rusă” și a refuzat să recunoască Moscova ca vinovată de ceea ce se întâmplă în Ucraina, în ciuda presiunilor din partea țărilor NATO. Mai mult de atât, invadarea Ucrainei din perspectiva declarațiilor finale a summit-ului nu mai este tratată ca un act agresiv unilateral al uneia din părți ci este definită, (fapt de neconceput acum câteva luni) ca fiind un ,,război în Ucraina”, sintagmă care presupune că; ,,… ambele părți sunt implicate în mod egal”, mai notează Financial Times. La încheierea summitului, publicația ucraineană https://news.obozrevatel.com/ comenta cu amară ironie; ,,..Propunerea de a-l nominaliza pe Putin la Premiul Nobel pentru Pace a fost respinsă, dar era în cărți.” Altă publicație ucraineană https://www.pravda.com.ua/eng/news/2023/09/10/7419211/ consemna; ,,Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat satisfacția față de declarația finală a summitului,” Publicația rusă https://vz.ru/world/2023/9/9/1229643.html dezvăluie unul dintre motivele acestei satisfacții : ,,Importurile europene de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia au crescut cu 40% în 2023, comparativ cu nivelurile de dinainte de 24 februarie 2022, potrivit unui raport al organizației neguvernamentale Global Witness, bazat pe date de la firma de consultanță Kpler. …. Cei mai mari importatori nu sunt superputerile europene, ci modesta Spanie și Belgia….

.
Ministrul belgian al Energiei, Tine Van der Straten, într- un interviu pentru British Financial Times, a lăsat să scape informația că din tot GNL-ul rusesc achiziționat de Belgia, doar 2,8% a mers la nevoile țării, restul a mers sau va merge către Germania, Țările de Jos și alte state ale UE.” Germania, sedusă de utopia energiei verzi și-a dezafectat toate centralele nucleare iar acum a descoperit ,,tranziția ecologică spre cărbune”. RWE, al doilea mare producător de energie electrică din Germania, se află în proces de casare a mai multor turbine eoliene, pentru a face loc… unei exploatări a cărbunelui de suprafață, ne spunea publicația franceză https://h16free.com/2023/09/06/75141-allemagne-la-transition-ecologique-vers-le-charbon-ne-se-passe-pas-tip-top . Bernard Lawrence Madoff , fost finanțist american de origine evreiască, broker și director la bursa NASDAQ din New York, folosind schema Ponzi a efectuat de-a lungul a 48 de ani cea mai mare infracțiune financiară din istoria S.U.A. (până la COVID), delapidând suma de 65 de miliarde de dolari. A fost condamnat la 150 de ani de închisoare și a murit pe 14 aprilie 2021, la vârsta de 82 de ani. Pe patul de moarte, cu ultima suflare, Madoff s-ar fi spovedit: – Dacă aș fi făcut o escrocherie climatică, nu ar fi trebuit să dau nimănui nimic înapoi. – Cum așa?! – Știința climei este o escrocherie perfectă. Auditurile sunt peste 100 ani, dar plățile se fac astăzi.