OFF TOPIC:
>
Dezvăluire bombă: A fost găsit raportul experţilor
> de la Oxford, “pierdut” de Ministerul Culturii.
> Concluziile şterg pe jos cu propaganda RMGC: Roşia
> Montană îndeplineşte criteriile
> UNESCO!
>
>
>
> Totb.ro a publicat astăzi raportul
> profesorilor Andrew Wilson, David Matingly şi Michael
> Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester,
> referitoare la patrimoniul cultural de la Roşia Montană.
> Cei trei experţi au realizat acest audit pentru Ministerul
> Culturii, în 2010, cu o finanţare asigurată de către
> Fundaţia Pro Patrimonio şi Şerban
> Cantacuzino.
>
> Concluziile raprotului
> (rezumatul executiv) nu lasă loc de dubii: situl de la
> Roşia Montană îndeplineşte 4 (patru) criterii pentru
> listarea în UNESCO, în condiţiile în care îndeplinirea
> unui singur criteriu e suficientă. Realizat în perioada
> în care ministrul Culturii era Kelemen Hunor, raportul
> “dispăruse” din arhivele ministerului, actualul
> ministru al Culturii, Daniel Barbu, afirmând că nu ştie
> ceva de existenţa lui!
>
> ***
>
> Rezumat
> executiv
>
> Luarea de
> Poziție privind
> Importanța Obiectivului, care se
> concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o parte mai
> amplă a peisajului cultural de mare
> importanță,comparabil, ca amploare, cu
> criteriile de ”valoare universală
> excepțională” din statutul
> Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de
> la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere
> subterane foarte extinse și de mare
> importanță din cadrul Imperiului
> Roman. Din acest punct de vedere, este unic.
> Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele
> și tehnologiile folosite capătă un
> surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui
> peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale
> metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor
> și comunităților. Alte dovezi, de la epigrafii,
> la tăblițe cerate, până la depozite
> arheologice precis datate sporesc semnificativ
> importanța Roșiei Montane, ca fiind unul
> dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului
> mondial.
> Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de
> Poziție privind
> Importanța Obiectivului se va concentra,
> asemenea demersurilor Roșia Montană Gold Corporation, în
> principal asupra dovezilor din perioada romană. Inspectarea
> sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat
> faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de
> o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare
> importanță istorică
> și pentru alte
> perioade.
> În văile Corna și Roșia Montană, precum
> și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel
> și Jig-Vaidoaia, minele romane,
> medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au
> creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai
> mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate
> deloc. Chiar și la nivelul actual de
> înțelegere, ele reprezintă o resursă
> unică de semnificații.
>
> Acest raport, produs
> pe baza muncii de teren și am literaturii de specialitate,
> în august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său
> internațional. Concluzionăm că
> peisajul cultural de la Roșia Montană este de o
> importanță internațională
> excepțională. Minele romane de la
> Roșia Montană reprezintă cel mai
> extins și mai important complex de mine
> aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume.
> Totodată, amenajările subterane, peisajul de
> suprafață din zone de procesare a
> minereurilor, așezările, locurile religioase
> și cimitirele, precum
> și istoria documentată a zonei
> aferente, constituie o istorie extraordinar de bine
> documentată a exploatării miniere din perioadele romană,
> mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada comunistă. Dat
> fiind potențialul adițional de a pune în lumină
> tranziția de la perioada pre-romană, la
> cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a
> considera minele de la Roșia Montană ca având o
> importanță echivalentă cu a siturilor
> incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul de criterii
> pentru stabilirea valorii universale
> excepționale (dintre care numai unul
> trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru
> statutul de sit al Patrimoniului Mondial),
> regiunea Roșia Montană
> întrunește fără îndoială următoarele
> patru criterii:
>
> (ii) arată o
> relație importantă de schimb al
> valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau
> într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce
> privește dezvoltarea arhitecturii saua
> tehnologiei, a artelor monunentale, planificării
> urbaniste sau a concepției peisagistice;
>
> (iii) poartă o
> mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale
> uneicivilizații, care încă există sau a
> dispărut;
>
> (iv) este
> un exemplu deosebit pentru un anume tip
> de ansamblu sau peisaj arhitectural
> sau tehnologic, care ilustrează o etapă
> importantă din istoria umanității;
>
> (v) este
> un exemplu deosebit pentru o așezare umană
> tradițională, pentru folosirea
> pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau
> mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul, mai ales
> când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor
> ireversibile.
>
> Masivul Cârnic,
> în deosebi, conține cele mai extinse complexuri
> miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie
> conservate ca ansamblu, în totalitate.
>
> Evaluarea făcută de
> noi asupra semnificației elementelor individuale din
> peisaj se configurează după cum urmează, însă ănainte
> de toate este esențial să aducem la
> cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca
> ansamblu este mai mare decât suma părților sale. Permiterea
> dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar
> constitui un prejudiciu ireparabil adus
> integrității peisajului minier ca
> ansamblu.
>
> ***
>
>
>
>
>
>
> ​103 pagini ale
> Raportului in limba engleza:​
>
> Mai multe amănunte şi raportul
> integral pe Totb.ro
>
>
>
>
>
>
>
> Acest raport a
> devenit un subiect fierbinte în zilele respective,
> Ministerul Culturii şi ministrul Daniel Barbu spunând că
> nu există un astfel de document la minister, în vreme ce
> reprezentanţii Pro Patrimonio au oferit date despre cine a
> realizat raportul (profesori arheologi de la
> Universităţile Oxford şi Leicester, care au vizitat
> Roşia Montană). Fundaţia a dat în judecată Ministerul
> Culturii, în baza legii 52/2003 privind transparenţa
> decizională în administraţia publică, în încercarea de
> a obţine o copie a documentului.
> La o zi după conferinţa Pro Patrimonio şi dezvăluirile
> privind raportul arheologic realizat de specialiştii
> britanici, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că ştie despre document
> şi că acesta se află în posesia lui, nu a ministerului,
> deoarece nu a fost comandat de minister, ci a fost un studiu
> independent, sprijinit din resurse extra-ministeriale, care
> l-a ajutat în decizia de a nu radia Masivul Cârnic de pe
> lista monumentelor istorice (aici puteţi citi restul
> declaraţiei). „Cine caută raportul
> la minister, îl caută într-un loc în care nu există.
> Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat în faţa
> Comisiei Naţionale de Arheologie, ei cunosc cam ce
> conţine. M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era
> un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre
> UNESCO, dacă totul era în regulă. (…) Raportul se află
> la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit.
> Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că
> îl voi publica la un moment dat”, declara Kelemen Hunor
> pe 24 septembrie, menţionând şi numele celor trei autori
> ai raportului – profesorii Andrew Wilson, David
> Mattingley şi Mike Dawson.
> Am intrat în posesia acestui raport, pe care vă invităm
> să-l citiți integral la finalul
> articolului și care arată extrem de
> limpede că situl de la Roșia Montană are o
> importanță istorică deosebită,
> fiind perfect eligibil pentru înscrierea în Patrimoniul
> Mondial UNESCO. Dacă pentru a căpăta acest statut, un sit
> trebuie să îndeplinească cel puțin o condiție, zona Roșia Montană
> îndeplinește nu mai puțin de patru. Mai jos,
> vă prezentăm câteva fragmente selectate din raportul
> referitor la importanța de patrimoniu a
> Roșiei Montane, după care
> vă invităm să parcurgeți întreg documentul, în
> varianta lui originală.
>
> Prefață
> Luarea de Poziție Privind
> Importanța Obiectivului
> Roșia Montană a fost scrisă
> într-un interval scurt, de-a lungul a două luni, între
> august și septembrie 2010. Autorii
> au integrat dovezile găsite la Roșia Montană în contextul
> internațional. Am examinat, de
> asemenea, și potențialul zonei, observând
> și dezvoltarea altor situri
> din Patrimoniul Mondial, după înscrierea lor în UNESCO,
> pentru a arăta că Roșia Montană are
> importanța și potențialul necesare de a deveni
> la rândul ei sit al Patrimoniului Mondial. Raportul a fost
> relansat în 2011, fiindu-i adăugat un Rezumat Executiv
> extins. Acesta nu reprezintă nicio schimbare de fond a
> raportului în sine. El pune laolaltă
> declarațiile scrise privind
> importanța specifică a
> principalelor zone investigate de RMGC și examinate de
> specialiști în timpul unui demers
> de trei zile în teren, în august 2011. Rezumatul
> subliniază însă interrelațiile acestor dovezi care
> pun în lumină semnificația unică a
> Roșiei Montane la cultura
> mondială. Această regiune nu este numai importantă
> pentru istoria Imperiului Roman și a provinciei Dacia, ci
> și pentru dezvoltarea
> mineritului de aur în Imperiul Austro-Ungar, ba chiar
> și mai târziu, în timpul
> regimului represiv din secolul 20. Coroborarea elementelor
> punctuale, ce vorbesc despre importanța specifică locului
> subliniază totodată natura investigației actuale. Raportul
> subliniază importanța unei abordări legate de
> patrimoniul Roșiei Montane care să ia
> în calcul peisajul. Mai arată, de asemenea, care sunt
> perioadele pentru care documentația actuală este fie
> săracă, fie inexistentă, cum sunt, de pildă,
> tranzițiile de la Dacia
> pre-romană, la provincia Romană, de la Dacia Romană, la
> Transilvania medievală timpurie, iar mai apoi la perioadele
> austro-ungare medievale târzii. Acest document
> susține explicit protejarea
> peisajului și conservarea, precum
> și punerea în valoare a
> unei valori universale excepționale.
>
> Rezumat executiv
> Luarea de Poziție privind
> Importanța Obiectivului, care se
> concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o
> parte mai amplă a peisajului cultural de mare
> importanță, comparabil, ca
> amploare, cu criteriile de ”valoare universală
> excepțională” din statutul
> Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre
> mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de
> complexuri miniere subterane foarte extinse
> și de mare
> importanță din cadrul Imperiului
> Roman. Din acest punct de vedere, este unic. Dovezile
> subterane legate de minerit, galeriile, abatajele
> și tehnologiile folosite
> capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt
> asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă
> încă dovezi ale metodelor de procesare, alezărilor,
> ritualurilor și
> comunităților. Alte dovezi, de la
> epigrafii, la tăblițe cerate, până la
> depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ
> importanța Roșiei Montane, ca fiind
> unul dintre bunurile culturale
> excepționale ale patrimoniului
> mondial. Încă de la început,
> autorii aumaseră că Luarea de Poziție privind
> Importanța Obiectivului se va
> concentra, asemenea demersurilor Roșia Montană Gold
> Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada
> romană. Inspectarea sitului, atât la
> suprafață, cât
> și în subteran, a reliefat
> imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un
> peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de
> o mare importanță istorică
> și pentru alte
> perioade. În văile Corna
> și Roșia Montană, precum
> și în
> munții de la Cârnic, Cetate,
> Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele
> romane, medievale, de secol 18 și 19, precum
> și galeriile
> și
> instalațiile perioadei comuniste,
> au creat laolaltă un palimpsest unic al
> exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane
> și post-romane nu au fost
> studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de
> înțelegere, ele reprezintă o
> resursă unică de semnificații.
> Acest raport, produs pe baza muncii de teren
> și am literaturii de
> specialitate, în august-septembrie 2010, plasează
> Roșia Montană în contextul
> său internațional. Concluzionăm
> că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o
> importanță
> internațională
> excepțională. Minele romane de la
> Roșia Montană reprezintă
> cel mai extins și mai important complex de
> mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în
> lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de
> suprafață din zone de procesare a
> minereurilor, așezările, locurile
> religioase și cimitirele, precum
> și istoria documentată a
> zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine
> documentată a exploatării miniere din perioadele romană,
> mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada comunistă.
> Dat fiind potențialul
> adițional de a pune în
> lumină tranziția de la perioada
> pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază
> solidă pentru a considera minele de la
> Roșia Montană ca având o
> importanță echivalentă cu a
> siturilor incluse în Patrimoniul
> Mondial. Confruntată cu setul de
> criterii pentru stabilirea valorii universale
> excepționale (dintre care numai
> unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil
> pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea
> Roșia Montană
> întrunește fără îndoială
> următoarele patru criterii:
> (ii) arată o relație importantă de schimb
> al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate
> sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce
> privește dezvoltarea
> arhitecturii sau a tehnologiei, a artelor
> monunentale, planificării urbaniste sau a
> concepției
> peisagistice;
> (iii) poartă o mărturile unică sau cel
> puțin
> excepțională a unei
> tradiții culturale sau ale unei
> civilizații, care încă există sau
> a dispărut;
> (iv) este un exemplu deosebit pentru un anume tip
> de ansamblu sau peisaj arhitectural sau
> tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din
> istoria umanității;
> (v) este un exemplu deosebit pentru o
> așezare umană
> tradițională, pentru folosirea
> pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau
> mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul,
> mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul
> schimbărilor ireversibile.
> Masivul Cârnic, în deosebi,
> conține cele mai extinse
> complexuri miniere subterane din zona
> Roșia Montană, iar acestea
> trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
>
> Evaluarea făcută de noi asupra
> semnificației elementelor
> individuale din peisaj se configurează după cum urmează,
> însă ănainte de toate este esențial să aducem la
> cunoștință că
> semnificația totală a peisajului
> minier ca ansamblu este mai mare decât suma
> părților sale. Permiterea
> dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar
> constitui un prejudiciu ireparabil adus
> integrității peisajului minier ca
> ansamblu.
> ***
> În cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre
> precizările specialiștilor care au realizat
> acest raport, în legătură cu obiective particulare din
> zona Roșia Montană, fiecare
> dintre ele fiind evaluat individual, în funcție de
> semnificația istorică și relevanța în materie de
> patrimoniu mondial. Totodată, observațiile acestora referă nu
> doar la valoarea zonelor relevante pentru perioada pre-
> și post-romană, ci
> și importanța lor pentru istoria
> medievală și a modernității timpurii, analiza
> experților mergând până în
> secolul 20.
> ***
> Hăbad (așezare romană
> și clădiri
> religioase)
> Foarte important: Așezarea Hăbad cuprinde
> vestigiile clădirilor, importante de reținut, dar poate nu merită
> conservare și prezentare.
> Totuși, zonele religioase
> Hăbad Brădoaia sunt o altă chestiune, întrucât
> clădirile de aici sunt asociate cu altare care oferă
> informații importante despre
> comunitatea minieră și
> credințele religioase, precum
> și toponime antice
> și
> informații despre bresle.
> Comparația cu valea Nanului
> sugerează că mai există, în apropiere,
> și alte structuri
> religioase și altare. Nu este sigur
> dacă excavațiile au explorat complet
> aceste zone, iar legătura dintre zonele sfinte
> și așezările de aici nu este
> clară.
> Valea Nanului (sit roman religios)
> Foarte important. Structurile religioase
> din Valea Nanului au o importanță culturală foarte mare,
> atât în context românesc, cât și în context european.
> Există complexuri de “temple” romane extraordinare
> și neobișnuite, cu o pleiadă de
> zei reprezentați în mai multe altare
> ridicate aici. Din punct de vedere al arheologiei romane,
> siturile sunt foarte neobișnuite. Publicarea
> completă a acestor situri va fi de foarte mare
> importanță și e posibil ca
> și alte structuri
> și
> inscripții să fi rămas de
> descoperit.
> Carpeni (lucrări subterane romane, clădiri de
> suprafață)
> Foarte important. Dealul Carpeni a fost pe
> bună dreptate identificat ca având o
> importanță extrem de mare în
> cadrul întregului complex de la Roșia Montană. Steampurile
> sunt o descoperire unică și excepțională, iar clădirile cu
> hypocaustum (încălzire în
> pardoseală, n.r.) de pe deal sunt, până astăzi, cele
> mai prestigioase complexuri arhitecturale din timpurile
> romane, chiar dacă interpretarea lor nu este clară încă.
> Este nevoie de investigații
> suplimentare.
> Cârnic (lucrări subterane romane)
> Foarte important. Acesta este cel mai
> extins și cel mai important sistem
> minier roman din tot Imperiul. În plus
> față de complexitatea
> și întinderea lucărilor
> miniere subterane de aici, galeriile romane din masivul
> Cârnic conțin cel
> puțin trei tipuri de lucrări
> unice: camere de lucru sprijinite de piloni, galerii cu
> scări în spirală și spații de lucru verticale. Un
> al patrulea tip – galerii de comunicare de coborâre –
> se mai regăsește la Țarina și la Kosmaj, în Serbia.
> Lucrările romane de la Cârnic sunt de o
> importanță
> excepțională
> internațională
> și trebuie conservate in
> situ în întregime.
> Cercetările arheologice subterane din perioada 2000
> – 2006 sunt prezentate în rapoarte ca fiind “o
> cercetare topografică aproape completă privind lucrările
> subterane din zona de sud a masivului, reprezentând 16
> kilometri de lucrări, dintre care 4 km sunt romane (12 km
> reprezintă lucrări moderne deschise cu ajutorul
> explozibililor și datând din secolul al
> XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea)”.
> Aceste rezultate sunt cu adevărat impresionante, dar partea
> de nord a masivului nu pare să fi fost supusă
> explorărilor. Este posibil să mai existe lucrări romane
> în această parte neexplorată a masivului. Nu e nicio
> îndoială că e posibil ca, în viitor, noi
> cunoștințe despre tehnologia
> minieră romană și ulterioară romanilor
> să sugereze interpretări alternative și
> reconstrucții. Dar distrugerea
> acestor zone ar face această revizuire
> imposibilă.
> Alte zone de importanță semnificativă: zona
> Corna, Coș-Lety, Jig-Vădoaia
> (cimitire romane și situri de procesare a
> aurului), Țarina (cimitir roman, zone
> de procesare a aurului, probabil așezări), Orlea (lucrări
> subterane romane). (…)
>
> ***
> Exploatările de subteran din perioada cuprinsă între
> secolele 17 – 19 au o foarte mare importanţă. Este vorba
> de una dintre cele mai vaste exploatări miniere din
> Imperiul Austro-Ungar şi s-au păstrat multe dintre
> uneltele şi tehnologiile folosite atunci, precum şinele de
> lemn, spre exemplu, care ilustrează tehnica mineritului din
> acea epocă (era modernă timpurie – n.r.). Un aspect
> crucial al perioadei a fost folosirea explozibililor în
> galerii deschise, ceea ce permitea o pătrundere mai
> adâncă şi mai extinsă a rocii decât până atunci.
> Analiza detaliilor din această perioadă ar putea ajuta la
> înţelegerea organizării şi dezvoltării sectorului
> minier în perioada Imperiului Austro-Ungar.
> Mineritul din perioada începutului epocii moderne
> merită o analiză detaliată. În Masivul Cârnic, cele mai
> multe dintre galeriile aparţinând acestei perioade au
> rămas neexplorate şi neînregistrate, ceea ce reprezintă
> o omisiune arheologică gravă. Este clar că, şi numai pe
> acest motiv, acordarea descărcării de sarcină
> arheologică pentru regiune ar fi problematică. Ar implica
> distrugerea unei bucăţi semnificative de moştenire
> arheologică industrială, fără ca aceasta să fie
> analizată şi înregistrată, ceea ce ar ridica semne de
> întrebare asupra aplicării strategiei conservării (prin
> înregistrare).
> Per ansamblu, peisajul minier al epocii moderne timpurii
> are o semnificaţie deosebită, iar Roşia Montană şi
> împrejurimile sale pot ilustra în detaliu moştenirea
> minieră românească din acea perioadă. Acest lucru nu
> este realizat prin lucrările din prezent şi datele adunate
> până acum. Până când nu se va realiza o muncă mai
> aprofundată, este dificil de etichetat fiecare componentă
> a unui sit cu un grad mai mare sau mai scăzut de
> importanţă, dar, în mod clar, Roşia Montană, Corna şi
> alte sate asimilate celor două centre sunt de importanţă
> ridicată. La fel sunt şi cimitirele, unde monumentele
> funerare şi inscripţiile ar trebui înregistrate pentru a
> se vedea evoluţia comunităţii (faze, cronologie,
> compoziţie).
> Nici spaţiile de procesare a minereului nu au fost
> explorate corespunzător şi suficient, spre exemplu
> iazurile artificiale (tăurile) sau canalele care aduceau
> apa care punea în funcţiune steampurile. Extragerea şi
> procesarea altor minerale, precum argintul, mai ales,
> trebuie să fie investigate arheologic pentru a ajuta la o
> mai bună înţelegere şi cunoaştere a tehnologiilor
> implicate atunci în minerit.
> În ceea ce priveşte secolul 20, industria minieră din
> perioada comunistă nu a fost cercetată din perspectivă
> arheologică şi componentele ei dispar rapid, pe măsură
> ce clădirile se degradează, instalaţiile se distrug şi
> minele sunt ameninţate cu dispariţia. Şi această
> perioadă face parte din istoria mineritului în România
> şi reprezintă a treia fază de mare importanţă în
> istoria exploatării miniere de la Roşia Montană, iar
> tehnicile folosite merită studiate în detaliu. În viitor,
> interesul istoric se va concentra pe această perioadă şi
> este important ca sursele documentare să fie însoţite de
> înregistrări şi dovezi arheologice. Un program mai
> ambiţios de colectare a datelor privind aceste mine şi
> tehnologia de minerit ar trebui să fie demarat, urmând,
> spre exemplu, modelul muzeului mineritului din Bochum
> (Germania), unde fiecare perioadă din istoria mineritului
> este prezentată ca având semnificaţie
> egală.

pentru a constientiza cat de importanta este dreapta credinta-ortodoxia : marturii istorice de la musulmani, despre Sfanta Lumina:

http://www.pemptousia.ro/2015/04/ibn-al-qass-si-relatarea-despre-sfanta-lumina/
Ibn al-Qass și relatarea despre Sfânta Lumină
9 April 2015

Juristul arab Ibn al-Qass s-a născut pe la sfârşitul secolului al IX-lea şi a murit în 946. A fost un desăvârşit cunoscător al legii islamice şi scriitor al mai multor lucrări teologice. Printre acestea se numără şi opera Kitab dala’il al qibla, în care se menţionează pentru prima dată o descriere a Sfintei Lumini…Ibn al-Qass scrie, așadar:

La Paştele creştinilor, în Sâmbăta Mare, creştinii ies de la locul Mormântului şi merg în jurul stâncii care este înconjurată cu o balustradă. De acolo privesc Mormântul şi toţi împreună se roagă şi se închină înaintea lui Dumnezeu Cel preaînalt, de la rugăciunea de dimineaţă până la apusul soarelui. Emirul şi imamul templului sunt prezenţi. Sultanul încuie uşa Mormântului. Toţi stau nemişcaţi până ce zăresc o lumină, asemănătoare cu un foc alb, care iese din interiorul Mormântului…

http://www.pemptousia.ro/2015/04/persanul-al-biruni-cca-1000-si-sfanta-lumina/
Persanul al-Biruni (cca. 1000) și Sfânta Lumină
10 April 2015

Al-Biruni (973-1048), deşi este foarte puţin cunoscut în lumea occidentală, a fost unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai tuturor timpurilor. A fost astronom, filozof, matematician, fizician, istoric, geograf, farmacist, specialist în geodezie, geolog, cartograf, antropolog, călător etc., iar opera sa ştiinţifică se estimează că depăşeşte 150 de lucrări, în care se ocupă aproape cu toate ştiinţele.[1] Cunoştea foarte bine limba greacă veche şi a studiat în original zeci de scrieri ale vechilor oameni de ştiinţă greci.[2]….Din cele 150 de lucrări ale lui al-Biruni s-au păstrat numai 22. Printre ele este şi Αl-Athār al-bāqiyah (Cronologia Vechilor Neamuri), care, conform cercetătorului german Eduard C. Sachau, a fost scrisă în jurul anului 1000.[6] În această lucrare înţeleptul persan, într-un capitol referitor la sărbătoarea Paştelui creştinilor, scrie tot ceea ce ştie despre ceremonia Sfintei Lumini….Al-Biruni scrie în lucrarea sa:

Referitor la Sâmbăta Învierii se vorbeşte despre o povestire care îl surprinde pe cercetătorul ştiinţelor naturale şi despre motivul pentru care este cu neputinţă să se descopere. Dacă nu ar exista înţelegerea unanimă a potrivnicilor [minunii] şi nu ar fi menţionat că au văzut-o şi ei înşişi, chiar şi dascăli eminenţi şi alţi oameni nu ar fi menţionat-o în scrierile lor, poate cineva ar fi putut să nu aibă încredere. Eu am aflat din cărţi şi am auzit de la al-Faraj ibn Salih din Bagdad, că în Biserica Învierii din Ierusalim este săpat într-o stâncă mormântul lui Hristos, în aşa fel încât este cuprins de o cupolă. Deasupra se înalţă o cupolă mai mare şi în jurul stâncii există galerii, de unde urmăresc musulmanii. Creştinii şi oricare altul vine în acea zi la locul Mormântului, imploră şi invocă pe Dumnezeul Cel Preaînalt de la amiază până seara. Vin încă şi muezinul geamiei, imamul, conducătorul rugăciunii şi emirul cetăţii, care stau lângă Mormânt. Aduc cu ei opaiţe, pe care le aşează sus, deşi [Mormântul] este încă închis. Creştinii au deja stinse opaiţele şi făcliile lor şi aşteaptă până ce zăresc o flacără albă curată care aprinde o Lamcandelă. De la această flacără aprind candelele în geamie şi în biserici….

Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte, viata daruindu-le !

Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru: şi cei dintâi şi cei de-al doilea luaţi plată.
Bogaţii şi săracii, împreună bucuraţi-vă.
Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua.
Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi.
Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flămând.
Gustaţi toţi din ospăţul credinţei: împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii.
Să nu se plangă nimeni de lipsă, că s-a arătat împărăţia cea de obşte.
Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate că din mormânt, iertare a răsărit.
Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; şi a stins-o pe ea cel ce a fost ţinut de ea.
Pradat-a iadul, Cel ce s-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune fiindcă a gustat din Trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând-o, Isaia a strigat: Iadul s-a amărât întâmpinându-Te pe Tine jos: amărâtu-s-a că s-a stricat.
S-a amărât că a fost batjocorit; s-a amărât că a fost omorât, s-a amărât că s-a surpat, s-a amărât că a fost legat.
A prins un trup şi de Dumnezeu a fost lovit.
A prins pământ şi s-a întâlnit cu cerul.
A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea.
Unde-ţi este moarte, boldul?
Unde-ţi este iadule, biruinţa?
Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit.
Sculatu-s-a Hristos şi au căzut diavolii.
Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii.
Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte.
Înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă; că Hristos sculându-Se din morţi, începătura celor adormiţi S-a făcut.
Lui se cuvine slavă şi stăpânire în vecii vecilor.

Cuvânt al Sfântului Ioan Hrisostom.

Χριστός Ανέστη! Αληθώς Ανέστη!

Hristos a înviat! Adevărat că a înviat!

Христос Воскресе! Воистину Воскресе!

Cristo ressuscitou! Em verdade ressuscitou!

Le Christ est ressuscité! En vérité Il est ressuscité!

Cristo è risorto! È veramente risorto!

Cristo ha resucitado! Verdaderamente, ha resucitado!

ハリストス復活！実に復活！

.םק תמאב ; םק ח׳שמה

Christ is Risen! He is Risen Indeed!