Nimic nu confirmă „minciuna regală”!

În răspuns la
Trimis pe
Selectare comentariu Surena
1.637 aprobate
.
Am spus ca vreau sa iau o pauza de pe acest site si am sa ma tin de cuvant. Ce ma face sa revin este vorba latineasca Beatus, qui prodest, quibus potest.
Reputatul prof.Ioan Scurtu si multi istorici se indoiesc de afirmatia Regelui cu privire la amenintarea lui Petru Groza cu executarea celor 1000 de studenti. Altii s-au indoit si se indoiesc si astazi de faptul ca Petru Groza ar fi venit la intalnire cu un pistol in buzunar. La intalnirea cu pricina a participat Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu Dej din partea guvernului si Regele Mihai si Regina Mama Elena. Acum putem intelege scepticismul declaratiilor Regelui cu privire la eveniment. Aici ma opresc si fac o paranteza cu un citat al regretatului istoric Florin Constantiniu, un istoric povestitor ca si Neagu Djuvara, care spunea in preambulul lucrarii sale de capatai,”O istorie sincera a poporului roman” urmatoarele: „În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism, au preferat să tacă”.
Petru Groza a spus ca la intalnirea cu Regele si-a luat masuri de precautie ca sa nu impartaseasca soarta Maresalului Antonescu. O astfel de masura era pistolul ascuns, inlocuirea trupelor loiale cu cei din Divizia „Tudor Vladimirescu” si detinutii politici. O sa va intrebati care detininuti ? De unde detinuti in 1947? Vin si ii intreb pe toti negationistii: ” 8 Noiembrie 1945, ziua Sf.Mihail si Gavril va spune ceva?” Atunci peste 50000 de oameni au demonstrat in Bucuresti pentru sprijinul Regelui Mihai si impotriva regimului comunist care refuzase sa-si dea demisia. A fost cea mai mare demonstratie impotriva comunismului realizata in Romania si in Europa de Est. A fost prima demonstratie in care aparatul de propaganda bolsevic, bazandu-se pe experienta contrarevolutionara si antidemocratica sovietica a organizat si antidemonstratie, adica a adus 14 camioane pline cu antimanifestanti, sprijinitori ai guvernului. Au avut loc incidente provocate de acestia care au atacat grupul invalizilor de razboi,sustinatori ai Regelui.”Marea de oameni” i-a determinat sa se retraga,autoritatile au intervenit cu focuri de arma si au fost 11 morti, 85 de raniti si 1000-1500 de arestati (sursele sunt impartite).
Numarul mortilor se stie exact si il puteti gasi aici:

Despre aceasta demonstratie avem marturiile ambasadorului SUA,Roy M. Melbourne, ale lui Dinu Zamfirescu, Radu Campeanu,Dam Amadeo Lazarescu,Serban Radulescu,Costel Ceacu,Sergiu Brandus, Cicerone Ionitoiu care aici:
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/70-de-ani-de-la-manifestatia-din-8-noiembrie-1945
ne detaliaza liceele,facultatile de unde proveneau tinerii care au demonstrat.
Guvernul isi luase masuri de precautie, iata ce ne spune sublocotenetul Radu Golgojeanu in interviul dat lui O.Silvestru: „Am observat ca întreaga Piaţa Regala era înconjurata de soldaţi din Divizia „Tudor Vladimirescu” iar Seban Radulescu care era elev atunci ,in cadrul aceluiasi interviu,ne spune :” în dreptul Ateneului erau soldaţi din Divizia „Tudor Vladimirescu” cu arme automate, cu pistoale automate şi cu mitraliere.Mai departe pe Calea Victoriei nu se putea merge. Eu însumi am auzit iarăşi urlete, ţipete, deci au fost altercaţii de astă dată dure, brutale, între liberali, ţărănişti sau mă rog între protestatari şi activişti ai puterii. Un lucru foarte dur, oameni loviţi cu capul de caldarâm, lucruri care pe mine ca şi copil m-au speriat să fiu foarte sincer, aşa că am plecat de acolo imediat!”
Wikipedia pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Manifesta%C8%9Bia_de_la_8_noiembrie_1945
a preluat cifra de 1100 de manifestanti vehiculata si de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Istoricul Cicerone Ionitoiu care a avut de suferit ne spune urmatoarele: „Maiorul Iorgu Popescu a fost împuternicit să facă anchetarea celor peste o mie de arestaţi în cursul zilei de 8 Noiembrie 1945 ce se găseau în Ministerul de Interne, Prefectura Poliţiei Capitalei şi Cazarma Regimentului 1 Grăniceri. Pe lângă aceştia s-a extins ancheta şi la fruntaşii politici ai partidelor de opoziţie, încercându-se să se arunce asupra lor vina organizării incidentelor din Piaţa Palatului Regal.
Partidul Naţional Ţărănesc a dat un prim comunicat pe 12 Noiembrie subliniind că vina incidentelor aparţine guvernului, care încă în cursul nopţii adusese trupe din Divizia Tudor Vladimirescu în perimetrul Pietii Palatului Regal. De asemenea, a subliniat că „agenţi comunişti şi organe ale poliţiei, atacau, loveau şi arestau oameni care strigau – Trăiască Regele – pe care-i duceau în curtea MAI”.
Ca au fost arestati si ca miscarea a fost importanta, istoricul Cicerone ne prezinta urmatoarea dovada:
” Pe 10 noiembrie s-a întrunit Consiliu Frontului National Democrat unde Vasile Luca a condus discuţia, manifestându-si ura împotriva opozitiei si acuzând: „Reactiunea, în frunte cu Maniu şi Brătianu, au ales ziua Regelui ca să arunce toate forţele lor într-o demonstraţie uriaşa, folosind sentimentul monarhic al poporului. …Ieri, la o serie de Ministere, funcţionarii au părăsit lucrul si au participat la acţiune contra guvernului. Degeaba avem masa, dacă aparatul de Stat, funcţionarii si armata ne sabotează de jos până sus şi i-au parte la asemenea demonstraţii. De la cei arestaţi reiese că erau pregătiţi, că au fost înarmaţi, plătiţi pentru acţiuni antisovietice, de partidele „istorice” pe care nu le putem socoti ca partide de ordine.Si noi socotim că pe aceste fapte să se facă un mare proces politic, pe baza legilor existente pentru rebeliune, ceată înarmată cu săvârşirea de omor si trebuie să fie condamnaţi. Separat să cerem dizolvarea acestor două partide. Guvernul trebuie să facă un protest împotriva amestecului reprezentanţilor anglo-americani în demonstraţia antiguvernamentală. Noi nu suntem de părere – căci nu este acum oportun – sa ne apucam sa clarificam cu Regele. Ignorarea faţă de un Rege e cea mai bună metodă ca sa fie uitat, dar trebuiesc atacaţi toţi susţinătorii lui. La înmormântarea de luni să facem o formidabilă demonstraţie, să arătăm cine e cu Guvernul si cine sunt acei bandiţi care au făcut să cadă atâtea victime. Demonstraţia va fi de protest si va cere desfiinţarea partidelor „istorice” „. Aceasta stenograma exista si istoricii o pot analiza. Astfel, aflam, in relatarea istoricului Cicerone, ca Petru Groza, in completare la Luca, a spus: „După părerea mea vina principală o purtăm noi şi în special FND – ul care pur si simplu nu funcţionează pe tară, dincolo de Carpaţii e inexistent. La mine, la Deva mi se scrie că suntem inexistenţi, că e o totală debandadă. Şi am fost la faţa locului şi am constatat şi eu acelaşi lucru. Am fost la Deva şi i-am întrebat dacă s-au strâns vreodată împreună. Niciodată. Am fost la Deva iar şi a fost şi Pătrăşcanu. Nici o iniţiativă, nici un contact. Aceasta e realitatea. De ziua Victoriei ţăranii au venit în coloane uriaşe. Echipele de muncitori le tăiau mereu coloana. Portretul meu inexistent, şi asta la mine acasă! La Făgăraş vor să dea Frontul Plugarilor de o parte, deşi sunt bine organizaţi. La Severin am schimbat comisia de administrare a averilor grănicereşti. Între candidati, cei din Frontul plugarilor n-au fost propuşi. Rezultatul – un groaznic dezastru – a intrat toată pleava. In general, se observă că FND – ul e inexistent.”
Revenim la arestati si aflam ca : ” După ce fuseseră eliberaţi la două săptămâni după 8 noiembrie circa 2-300 tineri, în majoritate din lipsă de probe, maiorul procuror Iorgu Popescu întocmea un referat prin care hotăra ca 188 de persoane să fie trimise la Jilava. Asupra lor „urmează cercetările pentru stabilirea gradului de culpabilitate a fiecăruia şi descoperirea şi determinarea organizatorilor şi iniţiatorilor manifestaţiei…” Aceasta însemna încă ţinerea sub presiune şi aşteptarea dispoziţiilor de la Moscova, care vor veni după punerea în aplicare a hotărârilor Conferinţei tot de la Moscova din 26 decembrie1945. De abia pe 12 Ianuarie 1946, acelaşi Iorgu Popescu va întocmi un alt „Referat” prin care concluziona că asupra a încă 371 de persoane: „Suntem de părere că este cazul a se clasa cauza privitoare la învinuiţii de mai sus din lipsă de dovezi.” Afacerea 8 Noiembrie se va încheia de abia la 28 Aprilie 1946 cândva fi eliberat Mihai Tarţia, preşedintele Tineretului National Ţărănesc pe Ţară.” Dosarul anchetei a fost închis oficial în 1949, însă principalii organizatori ai manifestaţiei de la 8 noiembrie au rămas în vizorul securităţii în toată perioada în care politica românească a fost aservită URSS”. Acesta este punctul de vedere al d-lui Cicerone,care,dupa cum vedem, difera de istoricul Scurtu si altii.
Este evident ca Regele stia ca au fost arestati demonstranti promonarhisti in 1945 si ca se aflau in arest in 1947. Petru Groza putea exagera,minti cu privire la numarul acestora si daca putea sa-i omoare, putem sa reducem numarul studentilor de 10 ori,100 de ori, nu numarul conteaza. Realitatea este ca in acel moment guvernul comunist detine in arest,custodie un numar de detinuti pe care,in cazul unui refuz,ar fi putut sa-i elimine. Constantin Radulescu Motru in jurnalul sau,cu privire la anul 1945, scria :” Asa-numitul Front National Democrat constituia o simpla fatada, menita sa mascheze suprematia partidului unic. Romania era condusa acum, in fapt, exclusiv de Partidul Comunist, afiliat Moscovei Romania era condusa acum, in fapt, exclusiv de Partidul Comunist, afiliat Moscovei. Principiul democratic fundamental al separatiei puterilor in stat este deja abolit. Justitia e subordonata dictaturii de partid, si, o data cu suprimarea libertatilor cetatenesti, un mecanism ocult a fost instituit, pentru a intretine in sanul populatiei o stare de frica, obligand-o la supunere si ascultare….comunistii romani nu fac decat sa-i imite pe bolsevicii rusi….Pentru guvernul nostru, victoria contra armatelor germane este datorata exclusiv Armatei Rosii si marelui sau comandant, maresalul I.V. Stalin! Armatele anglo-americanilor n-au existat. In mod ostentativ la Radio Bucuresti si in tot cursul manifestatiei organizate astazi cu ocazia incetarii ostilitatilor, fara pic de rusine, politia i-a silit pe manifestanti sa poarte steaguri rusesti si pancarde cu inscriptiile Traiasca eliberatorul Stalin; Traiasca Armata Rosie eliberatoare; Traiasca Uniunea Sovietelor Ruse; Traiasca Partidul Comunist, repetand astfel intocmai manifestatia de la 1 mai. In mod vadit, guvernul Petru Groza ia caracterul unui instrument in mana lui Stalin”. Radulescu Motru ne mai ofera cateva lucruri interesante, si anume presiunea pe Tribunalul Poporului facuta de comunisti ” De doua zile defileaza prin fata casei mele, care este pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla instalat si Tribunalul Poporului, intre orele 6-7 seara, grupuri de cetateni dintre cei mai reprezentativi ai clasei proletare, care striga: Moarte fascistilor, moarte criminalilor de razboi… In fruntea grupului un car cu o spanzuratoare. Apoi pancarte si steaguri cu embleme, dupa metoda Moscovei” (19 mai). Manifestantii sunt „oameni adunati de pe strada si platiti cu 2-3000 ziua, ca sa strige: Moarte criminalilor! Moarte fascistilor! Moarte aparatorilor!” Aflam si cine erau demonstrantii ” Parodia jucata de Tribunalul Poporului cu judecarea criminalilor de razboi se repeta de doua zile si cu judecarea de acelasi Tribunal a ziaristilor vinovati de dezastrul tarii. Cetele de manifestanti platiti cu ziua ca sa strige Vrem moarte fascistilor! defileaza din nou in orele catre seara prin fata casei mele. Barbati si femei adunati de prin mahalale evreiesti, cu o infatisare ce-ti face scarba, purtand steaguri rosii si pancarde cu numele ziaristilor ce trebuie omorati, tipa ca niste evadati dintr-un ospiciu de nebuni tot ce le trece prin cap”. Cateva cuvinte despre guvern
„Sub acest regim nefast condus de elemente neispravite si certate cu justitia… tara traieste cele mai grozave clipe de tiranica dictatura. Fosti chelneri, salahori, hamali au ajuns sa conduca Ministerele de Interne, Lucrari Publice si Comunicatii etc., iar excelentele Dej, Patrascanu, Teohari etc. au devenit proprietari de bloc- hausuri de sute de milioane. Elita armatei romane, scutul tarii noastre, este aruncata in puscarii si apoi exterminata. Magistratura este injosita si terfelita”. „Nimeni nu este sigur de viata si avutul sau”…si Rege „Neputand obtine demisia actualului guvern, s-a adresat ministrului de Externe al Americii, pentru ca impreuna cu Anglia si Rusia sa-i inlesneasca realizarea dorintei sale”. Despre 8 noiembrie 1945 memoralistul ne spune ca „guvernul a trimis cu camioanele comunisti pentru a imprastia multimea. Apoi a intervenit armata…au fost morti si raniti, un macel”. Motru isi exprima dezamagirea si neputinta atunci cand comenteaza mesajul american adresat romanilor de a rezista: „”anglo-americanii indeamna populatia romaneasca la rezistenta. Dar pana cand rezistenta, si cu ce perspectiva de succes? Masurile de represiune contra celor care au manifestat de ziua Regelui la 8 noiembrie au fost salbatice. Acela care s-a distins in salbaticie pare sa fi fost un d. general Popescu de la politie. Contra studentilor mai ales masurile au fost extrem de salbatice”. Motru intelege clar tragedismul situatiei in care se afla Romania cand afirma ca : ” „Poporul romanesc trece prin momente grele”… „Rusia nu cedeaza deloc in chestiunea Romaniei si Bulgariei. Ea le vrea pe aceste doua tari, daca nu complet incorporate, cel putin la ordinele sale. Pentru moment le vrea ca pe doua hambare de unde sa-si aprovizioneze armatele, pe care probabil n-are curajul sa le inapoieze pe teritoriul sau”. Sarim la 15 februarie 1947 si citim amaraciunea unui om care spunea ca mai are „mintea limpede”, si DRAMA UNEI TARI :
„România va pierde şi restul de independenţă pe care-l mai are. Iluziunile pe care ni le făceam despre intervenţia democraţiei anglo-americane s-au spulberat. Anglo-americanii nu-şi vor sacrifica un soldat măcar de dragul României. România este lăsată pradă Rusiei, drept compensaţie pentru beneficiile pe care le-au rezervat anglo-americanii…”
Memoriile acestui om sunt importante pentru ca putem vedea cum omul care in 1934 vedea comunismul ca pe o „innoire spirituala”, la fel ca fascismul si nazismul, care dorea,daca nu era batran,sa se inscrie in comunism,devine, cel putin la nivelul scrisului catre sine insusi sa-i dea dreptate lui Hitler. Ma indoiesc ca Constantin Radulescu Motru avea stire de celebra afirmatie a lui Hitler,data la scurta vreme dupa invazie.Acesta spunea sec : „soldatii germani care cochetau cu inima, cu mintea la comunis,s-au intors vindecati dupa ce au vazut de ce sunt in stare bolsevicii”.
Parerea mea personala este ca Petru Groza care era un actor desavarsit dupa cum singur recunostea ( eram un teatralist fără pereche) sau,dupa cum spunea un corespondent america, un capitalist care joaca rolul unui comunist a venit pregatit pentru „ultimul act” al piesei cu Regele. Scopul scuza mijloacele este dictonul cinic al lui Nicolo Machiavelli, dar a fost folosit de Groza la intalnirea cu Regele. Acesta „piesa de teatru” a la Groza am vazut-o jucata de Ion Iliescu cu alelasi cinism,potrivit aceluiasi principiu machiavellic si cu aceleasi rezultate. Astazi multi afland adevarul se intreaba cum blandul ion Iliescu putea sa faca asa ceva, simplu lupul isi schimba parul,dar naravul ba.
Celor care vin si spun ca Regele s-a speriat ca prostul de simpla amenintare a lui Groza ori ca nu a facut nimic in exil am sa le spun o poveste adevarata despre un mare luptator. Giovanni Giustiniani a fost un celebrul condotier genovez, razboinic calit care a luptat la apararea Constantinopolului.Atunci cand a fost ranit in asediul Constantinopolului s-a speriat si a parasit lupta,plecarea lui i-a demoralizat pe aparatori, orasul avea sa cada. Giovanni avea sa moara pe corabia care naviga spre casa, nu datorita ranilor ci supararii, dezamagirii ca a dat curs unei slabiciuni de moment. Revenind la Rege Atunci imi ramane in minte finalul interviului cu Dan Alexe
-“Maiestate, se petrec lucruri mărețe în țara dumneavoastră? Care vă e pronosticul?”
– “N-am nici o speranță, nu se va schimba nimic.
Pentru ca s-a speriat in 1947 ori ca a fost umanist,credul, cum vreti sa-i spuneti, Regele si-a platit, ca si Giovanni Giustiniani, pretul a vazut „Caderea Romaniei ” (Constantinopolul era tot o Romanie) si sfarsitul sperantei.Restul a fost istorie, tacere, manipulare, pacate de azi care isi au originea in pacatele de ieri, dupa cum spunea Florin Constantiniu.
Am sa inchei cu mentiunea de a avea,atunci cand vorbim de 23 August 1944, de instaurarea Republicii, imaginea de ansamblu a dramei care a lovit Romania si care incepe cu cinicul Ribbentrop- Molotov, valabil si azi pentru noi.
Sarbatori Fericite si La Multi Ani! Putina clementa pentru „actorii” nefericiti ai dramei care a lovit Romania si un D-zeu sa-l ierte si sa-l odihneasca pe Rege! Asa este crestineste si romaneste.