 CD1.982 aprobate denitsoc@gmail.com 108.231.169.110
NEGOCIERILE ȘI PRINCIPALELE LOR PÂRGHII Atunci când Trump se va întâlni cu Xi, capacitatea sa de negociere va fi limitată de controlul exercitat de China asupra industriei pământurilor rare – un domeniu în care SUA dețineau cândva supremația, dar pe care au pierdut-o. Clownul de Bessent a anuntat deja că pachetul de restrictii pentru China ce urma sa intre in vigoare in 10 noiembrie 2026 a fost amanat pană pe 10 ianuarie 2027, ca să-l indulcească poate pe Xi. În jurul nostru puteți vedea elemente din categoria pământurilor rare în acțiune. Un telefon vibrează deoarece un magnet pune în mișcare o greutate. Ecranul său a fost șlefuit cu pudră de ceriu. Conexiunea sa cu restul lumii traversează oceanele prin cabluri amplificate cu erbiu. Dacă ați condus astăzi, un magnet din pământuri rare v-a ajutat la manevrarea volanului, iar un compus pe bază de ceriu a curățat gazele de eșapament. Toate aceste dispozitive funcționează datorită a 17 metale cunoscute colectiv sub numele de elemente din categoria pământurilor rare. Oamenii de știință care au dat acest nume grupului în 1794 au ales o denumire improprie; ceriul, de exemplu, este la fel de răspândit în scoarța terestră precum cuprul. Cu toate acestea, separarea mineralelor din categoria pământurilor rare unele de altele și de minereul brut este extrem de dificilă, este necesară o tehnologie de inalt rafinament. Prin urmare, țările care controlează procesarea acestor minerale dispun de o importantă pârghie politică. Mina Mountain Pass din California a fost initial liderul mondial în producția de pământuri rare până la sfârșitul anilor ’80. Numeroase incidente în care ape reziduale radioactive s-au scurs din mină în Deșertul Mojave au îngreunat continuarea producției interne. Uzina de separare de la Mountain Pass s-a închis în 1998, iar activitatea minei a încetat definitiv în 2002. Compania MP Materials a reluat extracția în 2017, pe fondul îngrijorărilor privind accesul la aceste minerale, însă SUA continuau să importe peste două treimi din elementele din categoria pământurilor rare pe care le utilizau în 2025. China, care a extras aproximativ 60% din elementele din categoria pământurilor rare utilizate la nivel mondial pentru magneți în 2024, a realizat circa 91% din operațiunile de separare și rafinare la nivel mondial. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală al SUA (GAO) a citat estimări potrivit cărora reconstruirea unui lanț de aprovizionare intern – incluzând extracția, separarea și fabricarea magneților – ar putea dura până la 15 ani. China își operează uzinele cu mii de ingineri experimentați pe parcursul a trei decenii intensiv, în timp ce SUA dispun de mult mai puțini experți. Tehnologiile de ultimă oră utilizate astăzi la scară industrială au fost dezvoltate în China, iar guvernul chinez nu are niciun motiv să le partajeze. SUA au interzis exportul pentru China a cipurilor necesare pentru dezvoltarea tehnologiei Inteligentei Artificiale si interdictia incă există desi China isi fabrică acum singură cipurile respective. De asemenea, în decembrie 2023, si Beijingul a interzis exportul tehnologiei de separare propriu-zise. La 22 iunie 2026, Ministerul Comerțului din China a inclus 10 companii americane pe lista sa de control al exporturilor. Beijingul a precizat că această măsură a fost un răspuns la o acțiune similară a Pentagonului. Întâlnirea președintelui Xi cu Trump, programată pentru 24 septembrie 2026, ar putea contribui la stabilirea statutului restricțiilor din 10 noiembrie, însă conflictul mai amplu privind pârghiile de influență va continua. SUA vor incerca să ofere la schimb heliu unde ele sunt campioane mondiale. Începând cu jumătatea anului 2026, o criză severă de heliu la nivel mondial perturbă lanțuri de aprovizionare critice, eliminând aproximativ o treime din capacitatea globală de producție. Atacurile cu rachete iraniene din martie 2026 au avariat grav complexul de procesare a gazelor naturale și a heliului de la Ras Laffan, din Qatar. Heliul de înaltă puritate este indispensabil pentru răcirea plachetelor (waferelor), purjare și litografie în procesul avansat de fabricare a cipurilor. Tehnologie și producție: Unitățile de stocare de tip HDD sigilate cu heliu sunt complet alocate, ceea ce duce la creșterea costurilor de stocare pentru companii. Constrângeri privind aprovizionarea: Înlocuirea compresoarelor esențiale de refrigerare se confruntă cu întârzieri de livrare de ordinul anilor, ceea ce înseamnă că aprovizionarea va rămâne strict raționalizată. Dezintegrarea radioactivă naturală a dus la captarea heliului în interiorul zăcămintelor subterane de gaze naturale. Companiile extrag gazul și utilizează distilarea fracționată (răcirea extremă a amestecului de gaze naturale) pentru a separa și purifica heliul. Statele Unite sunt cel mai mare producător de heliu din lume. Produc aproximativ 42,6% din oferta mondială, provenind în mare parte din zăcăminte de gaze naturale din state precum Texas și Wyoming. Qatar: Ocupa locul al doilea, producând aproximativ 33,2% din oferta mondială din vastul său zăcământ de gaze naturale North Dome. Acun insă productia nu mai există. Se produce heliu pe cale artificială, însă procesul este extrem de dificil, costisitor și nepractic pentru utilizarea industrială. Interesant este că expertii care au vrut să extimeze necesitătile de heliu ale Chinei, ca să poată aprecia puterea parghiei de negiciere, nu au putut găsi date disponibile care să reflecte necesitătile uzuale sau strategice ale Chinei. China nu este un producător declarat de heliu si nu există date privitoare la sursele sale care ar trebui să fie colosale dacă se are in vedere că China produce mai mult de 45% din echipamentele frigorifice din lume si cam acelasi procent de echipament tehnic medical ce necesită cantitati considerabile de heliu si de asemenea consumă cantitati mari de heliu de inaltă puritate pentru fabricarea cipurilor, iar China foloseste circa 85% din productia mondiala de cipuri de toate felurile, marea majoritate fiind fabricate in China. Secretul ce inconjoară situatia heliumului, acum in mare căutare face ca Trump să nu aibe o ofertă atragatoare sau o conditie critică cu care să determine o pozitie mai flexibilă a Chinei. Sunt bieinteles si alte necesiătti critice si strategice ale tehnologiei ce pot fi intrebuintate ca parghii de negociere, insă China a vut grijă ca in ultimele trei decade să nu-si expună părtile vulnerabile si să-si asigure necesitătile respective intr-un mod discret, onest si convenabil ambelor părti, eliminand astfel tentatiile asupra furnizorilor venite din partea tertilor. Se pare că corectitudinea tranzactională si aplicarea constantă a principiilor win-win si ale neamestecului in afacerile interne, alături de celelalte sunt eficiente si răsplătesc de’a lungul timpului. Atlanta 24/09/2026 |
|---|
Distribuie!
8 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Sa transam (inca o data) eterna aiureala cu „furaciunea chinezeasca” si cea cu „chinezarismele”.
Prima a fost valabila pina aum vreo 10 ani, cel tarziu. Si asta are o nuanta: nu a fost furaciune, ci o benevola cedare de know-how din partea Vestului. Vestul a vrut sa intre pe piata chineza, lucru care a devenit un veritabil domino. In momentul in care primele companii occidentale au intrat acolo, celelalte au trebuit sa le urmeze, sau isi semnau condamnarea la scufundare. Desigur, nu prin productie in occident, urmata de export, ci direct productie pe pamant chinezesc. Chinezii au impus niste conditii, printre care punerea pe masa de catre occident a documentatiei complete a produselor care urmau sa fie manufacurate in China si dreptul de a testa ei produsele in laboratoarele proprii. Conditii pe care companiile occidentale le-au acceptat. Bine au facut, rau au facut, nu mai conteaza, ideea e ca atunci (de parca acum s-ar fi schimbat ceva), lacomia, goana dupa profit, viziunea pe termen scurt, au primat. Pe langa asta, se vede clar ca i-au subestimat pe chinezi, i-au crezut tampiti, limitati mintal, niste furnicutze care stau in linie si pun suruburi fara a pricepe ce fac acolo. Dupa cum clar se vede, s-au inselat. Au priceput ce faceau acolol au invatat sa copieze, apoi au inovat si au creat propriile versiuni (au insa si patente proprii in original).
Cat mai este de relevant acest istoric? Mai deloc. Patentele sunt extraordinare, sunt teoretic apte, au nevoie insa de aplicare in practica. Cel ce il pune la naftalina, ramane la nivel de teorie, cel care il aplica, dupa un deceniu de trial and error si inovatie, va ajunge la un produs la ani lumina distanta, care nu mai seamna cu originalul. Relevanta nu mai e decisiva in cazul vehiculelor electrice create prin sec. 19 de diversi scotieni sau americani, ci acel Model S din 2012. Nu mai incalzeste ca un neamt a patentat principiul MAGLEV, din moment ce a ramas la sertar, iar altii au bullet train ca aplicatie practica de ai de zile, apuca-te sa-l aplici pentru prima data si nu vei avea rezultate care sa aduca cu celalalt. Dincolo de asta, in prezent China detine (singura) aprope 50% din totalul patentelor pe mapamond, cu alte cuvinte, lider in domeniul inovatiei. Asta insa trebuie tinut cont ca e totalul inovatiilor care raman in tara (uz pur domestic) si cele care ies afara. La capitolul 2 a fost pe locul 10 conform WIPO 2025, devansand acum Germania si Japonia, iar prognoza pentru 2026 e chiar uluitoare, ocupand deja podiumul in multiple domenii precum AI, IT, hardware, surse alternative de energie. Cam orice top manager va putea confirma ca nu numai situatia de fata conteaza, dar mai ales tendinta, traiectoria, trendul. Cand o entitate realizeaza asemenea salturi, in timp atat de scurt, e definitia termenului „de neoprit”.
Ce a facut posibil treaba asta: cred ca nu un creier special (dar nici limitat, cum insista unii fixisti cu gandire super-simplista), ci pur si simplu foamea de succes. Vestul si-a avut apogeul, dupa care s-a lenevit, s-a complacut in autosuficienta, aroganta si convingerea ca pozitia sa hegemonica nu va putea fi vreodata pusa sub semnul intrebarii. Si un management general mai bun. Un exemplu rapid, BYD, un concept de uzina monolit, care isi face totul intern, de la caroserie la procesoare, nefiind nevoit sa faca fata unui lant de aprovizionare intre 40-50 de sub-companii, lucru care inevitabil ridica drastic pretul de productie, dar poate aduce cu sine si neconcordante de calitate.
Raspunsul uzual al Vestului e la modul: sunt periculosi, realizam acum ca-s de neoprit, dar, decat sa ne chinuim sa ne aparam pozitia, sa continuam sa ii devansam, mai bine:
-ne complacem cu istorii din trecut (cum breveam noi odata mai mult, iar aia ne copiau)
-boicotam (asta apropo de directia din care de fapt curge propagada anti-)
-punem taxe tata…nu putem produce ca ei, asa ca le scumpim artificial produsele, ne scremem sa le facem prin diverse tertipuri mai putin atragatoare.
Lucram la calitatea propriilor noastre produse si la costuri? Noooo, dimpotriva, producem de pilda masini din ce in ce mai absurd de scumpe si din ce in ce mai proaste, proiectate sa fie proaste. Trecem de la sisteme modulare (gen, crapa un senzor, inlocuim senzorul, costa X euro sau dolari plus maniopera) la cel monolit (adica senzorul ala e direct sudat pe o caseta care mai contine un controller, un starter, trebuie inlocuita tata caseta, pentru care trebuie sa demontezi jumatate din partea din fata, ca sa ajungi la ea => pret de 10-15 ori mai mare decat inainte). Lant de distributie (care ar trebui sa fie pe viata) la un brand precum BMW, care se rupe la cativa zeci de mii de km, mai repede decat expirau inainte curelele de transmisie, colac peste pupaza montat in spatele motorului, vii cu macaraua, il scoti afara, il prelucrezi, il bani inauntru, cost…o avere. Sau branduri cu pretentie de premium pline de plasticaraie ieftina, si nu vorbesc de interior, pe portiere, ci parti mecanice critice, precum pompa de apa, angrenajul de la axul cu came, baia de ulei samd. Startere montate in interiorul cutiei de vieze, cutii automate sigilate, fara posibilitatea de a schimba uleiul la un moment dat (sub minciuna ca ar fi „pe viata”) si care, dupa 100 de mii de km (adica sigur dupa expirarea garantiei) duc la craparea cutiei de viteze si, bineinteles, necesitatea de a o inlocui, cu costul a mii de euro. Astea sunt masinile „de ultima generatie”, de prin 2022 incoace, concepute mai curand pentru 3-4 ani de leasing, dupa care potopul, cui ii pasa, decat pentru detinere. Si totusi, chestii precum un Passat sau Tiguan ajung la preturi nesimtite de 70k de euro „full dotate”. Pe care iti dau 2 ani garantie, cu limita de km (fata de un model chinezesc, jponez, corean, pe care iei 6-8 ani garantie, fara limita de kilometri), iar ca sa mai cumperi 2-3 ani de garantie (si aia cu kilometraj limitat) mai scoti niste miutze de euro din portofel. Totul conceput sa te tapeze de bani si sa-ti ofere tot mai putin. Tot mai putin dpdv fiabilitate, dar screenuri si ambientale spectaculoase. Si astea impanate de microtranzactii nesimtite, gen platesti o subscriptie lunara ca sa continui sa poti activa o incalzire in scaune, sau sa-ti functioneze apple car playul, sau head-up displayul, desi le-ai platit din start ca optionale. Adica un fel de chirias, chiar daca ai cumparat masina. As vorbi si de alte aspecte tehnice (de pilda acele suspensii pneumatice, tot de la brandurile premium), dar m-am lungit destul deocamdata.
Si se mai mira ca vin chinezii si matura si industria auto din Vest.
Ca retrospectiva si referire la fixismul „chinezariilor”…”Made in Germany” (pina nu demult o absoluta garantie a calitatii si fiabilitatii, acum in apunere), nu a fost un slogan creat de nemti, ci de englezi. Tot din protectionism tembel, nejustificat, si cu sens peiorativ. Ala era semnalul „don’t touch, don’t buy” ca sunt „nemtisme”, care erau atunci echivalentul „chinezarismeor”. Realitatea i-a batut insa crunt. Apoi a venit randul japonezilor sa aiba parte de acelasi tratament „Don’t buy japanese!!!” era sloganul. Masini, electronice, electrocasnice…nu le atinge ca-s catastrofe, sunt „japonezisme”. Acum doar a aparut un alt babau.
ESTE NOUA BANCĂ DE DEZVOLTARE SALVATOAREA SUDULUI GLOBAL?
De CD
Scepticismul unor experti economici privind eficienta sistemului monetar transnational, bazat pe monedele nationale arată că institutiile si organismele de monitorizare si control ale dolarului, cat si cele trei agentii de rating sunt prea puternice si de neinlocuit si asta face ca dolarul să nu poata fi ocolit. Este o apreciere grăbită si gresită cu intentie.
Intradevăr institutiile financiare create să suporte dolarul si să directioneze orice necesitate financiară către dolar erau foarte bine organizate si eficiente să servească dolarul la un cost ridicat pentru clienti si să asigure veniturile băncilor private din Rezerva Federală si nu ale statului american.
Banca de investitii a BRICS+ vine si ea cu o arhitectură complexă, dar nu complicată de institutii si instrumente care să faciliteze nevoile fianciare dar la o dobandă decentă, convenabilă tărilor in curs de dezvoltare. Platformele de plată in monedele financiare sunt mai ieftine, accesibile rapide si mai atractive.
Există un optimism vizibil în contextul geopolitic și geoeconomic pe măsură ce sistemele financiare și economice internaționale se reconfigurează – lucru observat, în special, în desprinderea de sistemele de tranzacționare dominate de occident și în perspectiva dedolarizării. Iar pentru cei care urmăresc realizarea unor ambiții multipolare, există speranța unui viitor multilateralism al Sudului Global.
Grupul „puterilor mijlocii” – respectiv Brazilia, India și Africa de Sud – a promovat această poziție în diverse momente istorice, atât în cadrul sistemului ONU și al instituțiilor de la Bretton Woods, cât și în alte sfere instituționale.
Putem urmări evoluția actuală pornind de la inițiativa trilaterală IBSA (bazată pe convergențe în negocierile din cadrul OMC) și ajungând la BRICS.
Vizibilitatea blocului BRICS+ și interesul față de acesta au crescut semnificativ pe fondul escaladării conflictelor militare și a crizelor energetice la nivel mondial, precum și al decalajului major în finanțarea acțiunilor climatice cu care se confruntă țările din Sudul Global și al competiției pentru minerale critice.
Întrebarea „critice pentru cine?” este cu siguranță pertinentă în cazul acestor minerale, a căror diversificare a utilizărilor finale este legată de ascensiunea inteligenței artificiale și de aplicațiile din industria de apărare și armament.
Abordarea acestor lacune în materie de finanțare, precum și a competiției pentru resurse și priorități, este esențială; este nevoie de un răspuns adecvat și incluziv, atât pentru a face față fenomenelor meteorologice extreme care expun țările vulnerabile unor dezastre cumulate, cât și pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale acestor state care, în paralel, se confruntă cu povara unei crize globale a datoriei tot mai grave și mai complexe.
La cea de-a unsprezecea reuniune anuală a Noii Bănci de Dezvoltare (NDB), desfășurată la Moscova în mai 2026. Reprezentantul guvernului gazdă, Federația Rusă, a prezentat instituția drept „un pilon al sistemului financiar emergent al Sudului Global” și „una dintre organizațiile financiare internaționale cheie”.
Președintele NDB, Dilma Rousseff, fosta presedintă a Brziliei a declarat, de asemenea, că noua viziune presupune ca „banca să fie mai mare, mai ecologică, mai digitalizată, mai inovatoare, mai agilă și mai orientată spre cooperare” și că finanțarea în monedă locală va rămâne o prioritate strategică.
În timp ce Rousseff a pus accent pe extinderea operațiunilor și a numărului de membri pentru a consolida rolul instituțional al NDB ca „voce unitară și platformă pentru Sudul Global” – facilitând cooperarea Sud-Sud și identificarea unor soluții colective la provocările comune de dezvoltare –, profesorul Jeffrey Sachs, în discursul său adresat guvernatorilor NDB, a legat relevanța Băncii BRICS (denumirea neoficială a NDB) de succesul piețelor emergente și al economiilor în curs de dezvoltare (EMDE).
Direcțiile de extindere propuse de acesta vizau parteneriate cu țări africane, finanțarea tehnologiilor verzi și digitale, urbanizarea sustenabilă, precum și sisteme alternative de plată și decontare. Spectrul de acțiune este vast, iar ambițiile, pe măsură.
Acordarea de prioritate și extinderea creditării în monedă locală oferă, potențial, o contrapondere și un avantaj major în fața problemelor legate de procurarea dolarului și de îndatorare. La nivelul lunii decembrie 2022, portofoliul de proiecte al NDB, defalcat pe valute, era dominat de dolarul american (cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde), urmat de renminbi (peste 5 miliarde) și, la distanță, de euro (aproximativ 3 miliarde). Va fi interesant de urmărit modul în care se va concretiza și ce amploare va avea impactul finanțării într-o gamă diversificată de valute.
Deocamdată, anvergura și aria de acoperire a finanțărilor sunt reduse, limitându-se la câteva țări. Conform informațiilor oficiale (valabile pentru primul trimestru al anului 2026), NDB a aprobat finanțări în valoare de 42,9 miliarde de dolari pentru 140 de proiecte în sectoare precum energia curată, transporturile, apa și salubritatea, protecția mediului și infrastructura socială și digitală; această sumă reprezintă aproximativ o șesime din angajamentele asumate în 2025 de Grupul Băncii Mondiale și de principalele bănci multilaterale de dezvoltare, potrivit diverselor surse oficiale instituționale și mass-media.
În aprilie 2025, volumul împrumuturilor contractate de NDB de pe piață și aflate în sold se ridica la 21,51 miliarde USD, provenind atât de pe piețele internaționale, cât și de pe cele naționale.
Evoluția ponderii capitalului vărsat și mobilizat, precum și a termenelor și practicilor de rambursare pe măsură ce noi împrumuturi sunt acordate și ajung la scadență, rămân aspecte ce necesită atenție în perioada următoare.
Conform Actului Constitutiv, puterea de vot a fiecărui membru este egală cu numărul de acțiuni subscrise la capitalul social al NDB, anumite decizii fiind adoptate cu majoritate simplă, calificată sau specială, după cum prevede Acordul. Guvernatorii au dreptul de a exercita voturile țării membre pe care o reprezintă, iar directorii dispun de un număr de voturi egal cu cel care a contribuit la alegerea lor.
O versiune din 2016 a cadrului privind aspectele de mediu și sociale este disponibilă pe site-ul oficial al NDB. Acesta vizează gestionarea riscurilor și a impactului social și de mediu în cadrul operațiunilor și proiectelor, precum și protejarea reputației NDB și a părților sale interesate.
Realizarea evaluărilor de impact asupra mediului și aspectelor sociale, elaborarea planurilor de gestionare, informarea și implicarea părților interesate afectate de proiect, monitorizarea performanței de mediu și sociale pentru asigurarea conformității și raportarea către NDB, precum și instituirea sau menținerea unui mecanism echitabil de soluționare a plângerilor legate de aceste măsuri de salvgardare – toate acestea intră în responsabilitatea exclusivă a clientului.
Echilibrarea angajamentelor față de multilateralism și principiile ONU, a promisiunilor făcute „Sudului Global” și a intereselor și voinței politice ale țărilor BRICS și ale membrilor NDB în ceea ce privește parcursul și oferta Băncii BRICS, merită cu siguranță să fie analizată din perspective diferite, atât de către optimiști, cât și de către sceptici.
Atlanta 21/09/2026
INTALNIREA XI –TRUMP SI TEMERILE OCCIDENTALE
De CD
Relația bilaterală dintre SUA și China stabilește tot mai mult reguli pentru ele insele si separate pentru restul lumii care nu are altă opțiune decât să le respecte, cel putin asa sunt percepute in occident agrementele ditre cei doi.
În fiecare septembrie al anului, lideri din întreaga lume se reunesc la New York pentru sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU. Cortegii, evenimente, conferințe de presă și discursuri pun stăpânire pe oraș – blocând străzile și captând atenția – pentru ca apoi totul să dispară, aproape ca și cum nu s-ar fi întâmplat niciodată.
O agitatie la nivel de individ, de grup de anturaj, o frecare de coate ce poate electriza static intreg orasul NY si o atmosferă de maximă comunicare rapidă, nevinovată si fără răspunderi a vestilor si barfelor de la toate nivelele.
Dupa UNGA – United Nations General Assembly- nu apar schimbări radicale de orientări si alinieri, ci doar o sumă de confirmari a barfelor si bancurilor vehiculate.
Această descriere este cât se poate de potrivită, deoarece, în ciuda valului anual de initială atenție, impactul politic al Națiunilor Unite este, în cel mai bun caz, neglijabil, relevanta ONU a dispărut – și aceasta este o evaluare indulgentă. Singurul lucru pe care majoritatea oamenilor și-l amintesc despre sesiunea de anul trecut a Adunării Generale a ONU este imaginea președintelui Donald Trump blocat pe o scară rulantă.
Iar când mandatul Secretarului General António Guterres se va încheia la sfârșitul acestui an, aproape nimeni nu va ști cum arată acesta, darămite ce probleme i-au definit mandatul. Anul acesta, la sfarsit de mandat Guterres a incercat să fie mai incisiv si să pomenească si problemele acute ale organizatiei, dar totula rămas in faza declarativă, fără solutionări sau proiecte de corectare.
Președintele chinez Xi s-a îndreptat direct spre Washington pentru a se întâlni cu președintele Trump. Este a doua dintr-o serie de patru întâlniri planificate, serie începută cu vizita de stat a lui Trump în China, în mai 2026.
Trump a fost prezent in persoană la aeroport să-l primească pe Xi si sotia lui, cu covor rosu, paradă militară de gală si au adus si tunurile să tragă cele 21 de salve traditionale. Probabil tunurile de la cimitirul militar din Arlington cu tevile incă calde si obosite după salvele trase pentru ofiterii americani căzuti victime in “accidente de circulatie” in Ukraina. Ofiterii francezi au accidente alpiniste in Pirinei, iar englezii in functie de hoby-urile lor periculoase.
Este probabil ca întâlnirile lor să aibă consecințe practice mai importante decât toate discursurile de la UNGRA -Adunarea Generală a ONU la un loc.
Aceste întâlniri dintre Trump și Xi creează o structură informală de putere bilaterală, care concentrează tot mai mult deciziile globale cu impact major între Washington și Beijing.
Această structură nu se bazează pe reguli și nu este multilaterală, nici nu servește neapărat interesele altor părți. În schimb, este una eminamente personală, bazată pe tactici imediate și, din păcate pentru SUA, asimetrică.
Pentru Trump, spectacolul este cel care contează cel mai mult. Pentru Xi, contează impactul.
Acest dezechilibru modelează o lume emergentă de tip „G2” – o ordine informală în care Statele Unite tratează tot mai mult direct problemele ce definesc puterea globală, lăsând restul lumii în postura de a reacționa, iar China are in vedere tocmai si Sudul Global cu interesele lui, care in mare parte se impletesc sinergic cu ale Chinei.
Beijingul exploatează deja, cu precizie strategică, dorința lui Trump de a se afla în centrul atenției – precum și orice oportunitate pe care acesta o oferă. Spectacolul butaforic trebuie să ia fata individului occidental obisnuit cu panis et circenses.
Portavioanele americane, odinioară simbolul vizibil al capacității de descurajare a SUA, au fost retrase din regiunea Mării Chinei către emisfera vestică și zona Golfului. Pentru Xi, aceasta reprezintă o victorie geopolitică. Tăcerea începe să semene cu acceptarea.
Simultan, Beijingul acționează în culise pentru a exploata problemele din punctele strategice de tranzit global pe care Statele unite si le-a creat in detrimentul lor. În Strâmtoarea Ormuz și în zona Bab-el-Mandeb din Marea Roșie, se creează structuri care ar putea îngreuna și scumpi tranzitul pentru toți actorii, cu excepția Chinei.
Influența Beijingului se extinde asupra Iranului, Pakistanului, multor state din Golf și a mișcării Houthi din Yemen. De la atacul american asupra Iranului, Beijingul sprijină, de asemenea, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) cu informații de recunoaștere și date furnizate prin satelit.
Acest lucru facilitează slăbirea Statelor Unite atunci când Iranul lovește sisteme radar rare și costisitoare, sisteme de apărare antirachetă de importanță strategică sau baze americane. De la începutul conflictului, active militare americane de mare valoare din Golf au fost avariate sau distruse. Trump se comportă ca și cum nu ar observa acest lucru. El nu îi cere socoteală lui Xi în această privință si nici nu are cum, SUA au inceput operatiunea militară care are consecințe geopolitice majore.
Între timp, după discursul devenit celebru al premierului canadian Mark Carney la Davos, Europa – și nu numai ea – a început să se perceapă drept o nouă „putere de talie medie”, angajându-se în discuții idealiste despre noi alianțe, despre „puterea de a modela” și despre ordinea internațională a viitorului, fără a aminti insă de multipolaritate.
Deși sunt dezbateri ambițioase și serioase, până în prezent ele nu au oferit practic nicio alternativă la configurația emergentă de tip G2 (SUA-China).
O nouă realitate nu se negociază la Berlin, Paris sau Ottawa, ci în Biroul Oval și la Zhongnanhai, sub presiunea tot mai puternică si mai vizibilă a multipolaritătii.
Următorul capitol al acestei lumi dominate deocamdată de relația G2 se desfășoară deja. Statele Unite sunt invitate la masa comună a multipolaritătii cu toată sinceritatea, căci multipolaritatea este pentru orice tară care aderă si respectă cele cinci principii enuntate in 1957 la Bandung.
Statele Unite și China încep să ajungă la o înțelegere în domeniul inteligenței artificiale. Situația amintește de discuțiile inițiale privind armele de distrugere în masă: o încercare de a stabili reguli pentru o tehnologie capabilă să modifice echilibrul strategic. Încă o dată, doar doi actori se află la masa negocierilor. Toți ceilalți vor primi regulile „de-a gata”. Sau cel putin asa percepe SUA.
Mass-media Americană are viziunea si temerile ei si vor să afle răspunsul la problemele ce au adunat pe cei doi capi de state.
“Dincolo de întrebarea evidentă privind locul în care se situează interesele europene – sau, într-un sens mai larg, ale puterilor de talie medie – într-o lume dominată de un sistem de tip G2, apare o chestiune și mai urgentă: ce se întâmplă dacă un președinte american nu intră într-o competiție strategică cu China, ci, dimpotrivă, o evită?”
“Ce se întâmplă dacă nu abordează conflictele cu China, ci le ignoră? “
Intrebarea este retorică pentru că SUA au inceput aceste conflicte si nu le poate ignora acum.
“Ce se întâmplă dacă Trump permite instaurarea unui sistem G2 care nu reprezintă un echilibru de putere, …ci o schimbare a centrului de greutate la nivel mondial către o ordine multipolară?”
Da, asta este o intrebare pertinentă si trebuie văzuta in perspective ei istorică.
În timp ce spectacolul de la sediul ONU din New York pretinde că modelează afacerile globale, discuțiile dintre Trump și Xi reconfigurează ordinea internațională si nu în favoarea Occidentului.
Atlanta 25/09/2026
S-au intalnit. Trump l-a intampinat direct la aeroport (pe ceilalti, afara de Putin, ii asteapta la Casa Alba), cu mana la chipiu, in timp ce soldatii americani din garda mergeau de-a busilea si intindeau covorul rosu, sa nu cumva sa aiba vreo cuta. Toate astea in timp ce cu aliatii (mai curand fosti, in momentul de fatza) europeni si cei din Pacific e scortos, e cocos, e scarbav. Nu exista niciun indiciu palpabil ca Trump ar fi obtinut ceva. S-a mestecat un pic de talas la conferinta, iar in 3 ore a fost gata treaba, impachetarea si sayonara.
ieftina si proasta, revarsata de acelasi recrut al asiaticilor, C.D., care semneaza si „Radu”.
Foarte, da….cele mai bune EV-uri, probabil cele mai bune hibride, ai de pilda GWM-05 care a obtinut best in class la Euro NCAP pe reguli europene. A batut varza marci precum Land Rover, Lexus si intr-o si mai mare masura BMW, AUDI, Mercedes, obtinand punctaj mai mare, desi alea fusesera testate cu un an inainte ( „promotie” 2021), cu un numar redus de criterii de siguranta fata de 2022, cand a fost testat obiectul in cauza. Pionierat incontestabil in 5G si la fel de incontestabil in 6G. Si exemplele pot continua.
Vorbesti de o tara a caror parinti ai generatiei de adulti de azi (oameni de 35-40 de ani, traiau in baraci, uscau stevie pe sarma si ala care avea bicicleta era considerat instarit.
A propulsat-o Vestul, prin mutarea productiei acolo, printr-o gramada de know-how pina acum 10-15 ani? Da, ok, si? Ce rost mai are sa traim din amintiri…ce eram odata…Sau e mai misto s-o tot dam cu strugurii acri?
Niciodata China nu a facut ceva mai bun decat Vestul, decat copierea si spionajul economic, iar in productie se bazeaza pe plata foarte mica a muncitorului chinez. Creierul chinez nu e creativ precum cel al rasei albe. E imitativ, ca cel de papagal si cel de maimuta!
Modelul chinez pe care il lauzi GWM Wey 05 (cunoscut inițial sub numele de WEY Coffee 01 și produs de Great Wall Motor) a fost produs pentru Vest, la normele acestuia Euro NCAP, ceea ce chinezii nu ar fi facut si pentru ei, caci sunt comunisti.
Deja face in multe domenii. 5G, 6G, integrare AI, unde detine suprematie incontestabila, EV-uri, trenuri de mare viteza (americanii n-au fost capabili sa construiasca 1500km de linie de mare viteza intr-un deceniu (in California) astia au costruit 45000. Construiesc poduri in cateva zile, au refacut in 2025 un tronson de autostrada de 162km in mai putin de o saptamana, lucrand complet cu roboti.
Au in momentul de fata cei mai versatili roboti, multi au preferat sa abordeze aceeasi atitudine de struguri acri cand au vazut gala de la inceputul anului asta. In 3 ani au devansat clar robotii de la Boston Dynamics, strugurii acri strigand ca…nu se poate, pentru ca nu se poate, ca tre sa fie AI sau nu stiu ce trucaj, desi era spectacol cu public si cu presa. Eh, a ajuns si Merz pe acolo si i-a vazut live, primind acelasi spectacol care i-a luat maul. Au la data actuala roboti care construiesc roboti, se desprind de dependenta fata de tehnologia lito ASML samd.
„Modelul chinez pe care il lauzi GWM Wey 05 (cunoscut inițial sub numele de WEY Coffee 01 și produs de Great Wall Motor) a fost produs pentru Vest, la normele acestuia Euro NCAP, ceea ce chinezii nu ar fi facut si pentru ei, caci sunt comunisti.”
Astea sunt speculatii ieftine, si chiar si asa, indirect admiti ca pot face ceva mai bun decat vesticii. Au preluat acum ani de zile patente vestice pe care le-au copiat, apoi le-au inovat, apoi le-au creat pe ale lor? A fost Vestul practic propulsorul Chinei, inca din momentul in care au facut-o atelierul de productie al lumii? Da, nu a negat nimeni asta, dar astea sunt amintiri, nu ne incalzesc. Nu mai traieste nici dracu in trecut, poate dacomanii, aia cu „avem atatea bube, dar dacii nostri aveau laser si naiba sti ce orase subterane.
„Creierul chinez nu e creativ precum cel al rasei albe.”
Asta e un comentariu rasit de soi bani. Iar rasistii au atributul de a fi prosti. Toti. Nici macar nu te-ai referit la termenul de natiune, conditii sociale in care a trait acea natiune (ca deh, atunciavea bataie si la „maimutoii” japonezi, ai sarit la rasa. Matele ca jenia om alb ce naiba ai inventat? Ah, nimic? Atunci care-i chestia ca te bati in piept cu patentele altora, doar pentru ca ai acelasi ten? Iti spun noutati: pentru toti inginerii posesori de patente si brevete, pentru toti managerii de top din Vest, chinezul e mai aproape dpdv practic decat matale.
Ultimul punct, postezi de atata amar de timp acoperit de total anominat. Numele tau consta in niste propozitii care mai degraba seamana a latrat de dupa gard. Asta vorbind de propagandisti.