Bomba din putinică: MURĂTURILE
– Sunt o specialitate românească, despre a cărei valoare
vindecătoare se ştia, până de curând, prea puţin. Cercetări de ultimă oră au
arătat că varza, gogonelele, pepenele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile,
în prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat –
Aparent banalul proces de murare a legumelor este, în realitate, un lanţ de
zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial
terapeutic extraordinar. Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat aceste
alimente tradiţionale, deşi erau obţinute printr-o succesiune de procese care
pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate.
Pentru prima oară, murăturile au atras atenţia în urmă cu aproape două
decenii, când un studiu făcut în Polonia a arătat că femeile din zonele rurale
ale ţării au o adevărată imunitate la cancerul de sân şi de col uterin. Prin
comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri ale lumii, renunţând la
dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la cancer ca media înregistrată
în Europa. Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă, în medie, câte
30 de kilograme de varză acră pe an – un record mondial, care se traduce şi în
reducerea cu peste 50% a incidenţei cancerului la sân, dar şi a altor cancere
cu determinare hormonală.
Pornind de la aceste prime observaţii, studiile s-au extins şi, rând pe rând,
s-a descoperit că gogonelele murate atacă viruşii hepatitici, conopida
murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de
îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile
colesterolului. Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi terapeutice
extraordinare, pe care acum, în sezonul rece care tocmai începe, e bine să le
ştim.
Scurt istoric
În Europa, destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România)
au o tradiţie străveche şi bogată în prepararea şi consumul murăturilor. În
schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare şi de sporire a
valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit şi folosit
neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cunoscut
aceste super-alimente:
* China- se pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar
dovezile arheologice arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe
acest teritoriu se fabrică murături. Cel mai frecvent sunt consumate:
ridichea neagră, ardeiul iute, seminţele de muştar chinezesc şi varza chinezească.
* India- şi aici, procesul de murare este folosit de milenii în multe
zone. Indienii folosesc la murături şi în prezent ghimbirul, ardeiul iute,
usturoiul şi fructele de mango.
* Mesopotamia- este o ţară antică,
care îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei şi Irakului. Aici au fost
găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea procesului de murare, încă
de acum 4000 de ani. De aici ne vin tradiţia folosirii castraveţilor în murături,
dar şi sistemul de condimentare cu cimbru, foi de dafin şi usturoi.
* Tracii – de la ei se păstrează până astăzi tradiţia verzei, a
castraveţilor şi morcovilor muraţi, folosite atât ca remedii interne, cât şi
externe.
* Arabii- au moştenit, se pare, de la mesopotamieni meşteşugul
preparării castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca
murături: pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele
verzi.
Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat în vizorul oamenilor de
ştiinţă care au vrut să vadă ce se ascunde dincolo de gustul şi aromele lor
plăcute.
Motive ştiinţifice pentru a consuma murături
Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele şi fructele îşi pierd
proprietăţile, devenind nişte alimente moarte, total lipsite de proprietăţi
terapeutice. Ei bine, în realitate, lucrurile stau exact invers: prin murare,
anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate şi chiar apar
substanţe active noi, foarte puternice.
* Păstrează vitaminele originare-chiar
şi vitaminele foarte sensibile, cum ar fi vitamina C sau cele din complexul
B, sunt păstrate în proporţie de peste 50% în murăturile preparate casnic.
* Păstrează întreaga cantitate de minerale şi oligoelemente- fie
că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste substanţe importante
pentru organism sunt păstrate intacte şi, mai mult decât atât, devin mai uşor
asimilabile.
* Sunt foarte sărace în calorii-
microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor
consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le printre cele
mai puternice alimente anti-obezitate.
* Conţin probiotice naturale-
aşa-numitele bacterii prietenoase se dezvoltă din belşug în procesul de
murare, iar odată ajunse în organism, vindecă infecţiile, previn tulburările
digestive, întăresc imunitatea.
* Au efect antibiotic şi antiviral-frunzele de ţelină,
seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în
prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma
specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează
sistemul nervos şi cel endocrin.
Care murături au valoare terapeutică?
De la bun început trebuie spus că efecte terapeutice au doar murăturile
clasice, adică cele făcute în saramură şi, într-o măsură mult mai mică, cele
puse în oţet. Apoi, murăturile eficiente sunt cele făcute în casă,fără
preparare termică, fără aditivi artificiali, aşa cum au de cele mai multe ori
cele produse industrial. Este foarte important şi ca sarea folosită să fie neiodată,
aşa încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ cu
ingredientele naturale. Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau
fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obţinute din agricultura
tradiţională şi nu din cea chimizată.
Unii specialişti consideră că murăturile puse toamna târziu, îşi păstrează
mai bine calităţile curative, dar mai mult contează calitatea şi felul de combinare
al ingredientelor decât acest detaliu. Acrirea murăturilor apare printr-un
proces natural de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu
murături, culturile de bacterii transformând zaharurile din legume şi producând
nenumărate substanţe nutritive şi aromate. Murarea fiind un proces intens de
fermentaţie, este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în
locul celor de sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formaţi pot
extrage cu uşurinţă substanţe toxice din masele plastice, rezultând murături
mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.
Tratamente cu murături
Secretul eficienţei acestei categorii de alimente nu este doar
calitatea lor, incontestabilă prin prisma studiilor ştiinţifice, ci şi
cantitatea. Fiind un aliment care poate fi consumat zilnic, cu foarte multe
feluri de mâncare, murăturile sunt unul dintre medicamentele cel mai uşor de
administrat. O cantitate de murături suficientă pentru întreţinerea sănătăţii
este de 300 de grame pe zi, consumate în timpul meselor principale. În timpul
curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, aşa încât
rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare.
Comenteaza