Date șocante într-o evaluare făcută de Cotidianul.ro

Câți dintre oamenii lui Traian Băsescu au mai rămas la putere?

Cât timp a fost Traian Băsescu preşedinte, în special în al doilea mandat al său, CCR a fost o instituţie care l-a sprijinit din plin

Cât timp a fost Traian Băsescu preşedinte, în special în al doilea mandat al său, CCR a fost o instituţie care l-a sprijinit din plin

În 2005, Traian Băsescu a început să „radă” conducerile principalelor instituţii de forţă, el nelimitându-se doar la schimbarea directorilor „civili”, ci a operat masiv şi în rândul militarilor. Care este situaţia acum şi cine a „întors” armele.

La CCR, 4 judecători din 9 sunt numiţi de Traian Băsescu

Indiscutabil, Curtea Constituţională este cea mai puternică instituţie din România. Ea poate cenzura legile adoptate de Parlament, intervine în cazul unor conflicte de natură constituţională (reale sau nu) între principalele instituţii din ţară, validează sau invalidează referendumuri etc. Trei dintre cei 9 judecători ai CCR au fost numiţi direct de către Traian Băsescu, iar un al patrulea a fost numit de Camera Deputaţilor la propunerea PDL, dar de fapt „unda verde” a venit tot de la fostul preşedinte. Cei patru sunt:

  • Augustin Zegrean: numit în iulie 2007, din iunie 2010 preşedinte al CCR
  • Daniel Morar: numit pe 9 iunie 2013
  • Petre Lazăroiu: numit pe 16 septembrie 2008
  • Ştefan Minea: numit pe 15 iunie 2010

Cât timp a fost Traian Băsescu preşedinte, în special în al doilea mandat al său, CCR a fost o instituţie care l-a sprijinit din plin, în general 8 decizii din 10 fiind în favoarea sa sau a fostului partid de guvernământ. Totul a culminat cu deciziile din vara anului 2012, când CCR l-a menţinut în funcţie pe Traian Băsescu. Acum este mai puţin probabil ca judecătorii CCR să mai „lucreze” pentru Traian Băsescu, el nemaideţinând vreo calitate oficială. Eventual Traian Băsescu mai poate apela la CCR în situaţia în care va ajunge în faţa vreunei instanţe şi va ridica excepţii de neconstituţionalitate. În 2015, CCR a judecat corect cauzele aflate pe rol, singura decizie stranie fiind cea legată de sesizarea CSM privind un conflict juridic de natură constituţională între Senat şi Ministerul Public (Procuratura – n.a.).

DNA: Kovesi a fost „omul lui Băsescu”, acum a schimbat tabăra

Laura Codruţa Kovesi a fost numită pe 2 octombrie 2006 de Traian Băsescu procuror general, iar pe 16 mai 2013, procuror şef al DNA. Este adevărat, acum 2 ani, Kovesi a fost propusă de Victor Ponta, dar numirea a stat în pixul lui Traian Băsescu. Acesta, direct sau indirect (prin declaraţiile Elenei Udrea), a lăsat de înţeles că numirea lui Kovesi la DNA ar fi fost dorinţa sa şi rezultatul coabitării cu Victor Ponta. Şi numărul 2 din DNA, Călin Nistor, poate fi considerat un „produs” al lui Traian Băsescu. Pe 11 martie 2013, Daniel Morar (100% omul lui Băsescu) l-a delegat pe Nistor la şefia DNA, iar pe 10 mai 2013, Traian Băsescu a semnat decretul de numire pentru funcţia de adjunct la DNA.

În ceea ce o priveşte pe Kovesi, până când Traian Băsescu s-a aflat la Palatul Cotroceni, nu s-a atins de un fir de păr de apropiaţii acestuia. Pe ici pe colo, câţiva fruntaşi PD-L-işti au „căzut” din cauza DNA, dar a fost vorba de cazuri izolate din linia a II-a sau a III-a a partidului, cazuri în care evidenţele (infracţionale) nu au putut fi negate, fiind mai mult decât vizibile. După ce Traian Băsescu a plecat de la Cotroceni, Laura Codruţa Kovesi a scos de la sertar toate dosarele privindu-i pe foştii aliaţi sau apropiaţi ai lui Traian Băsescu, a „produs” dosare noi în ceea ce-i priveşte pe „oamenii lui Băsescu”. Se poate spune că la ora actuală şefa DNA are o activitate foarte apropiată de „linia Ponta”. O demonstrează inclusiv anchetele şi arestările preventive ale unor PSD-işti. Cu excepţia lui Dan Şova, celelalte nume din PSD care au „probleme” nu fac parte (chiar dacă au funcţii) din zona apropiată a premierului Ponta. Din contră, o parte dintre cei de care premierul a vrut să scape au ieşit din cursă pe motive de DNA.

„Aripa” militară a SRI – 100% numită de Traian Băsescu

Cu excepţia şefului politic al SRI, numit recent de Klaus Iohannis, restul conducerii SRI – concret, cei despre care se spune că sunt conducătorii de fapt ai instituţiei – datează din timpul lui Traian Băsescu şi a fost numită de acesta.

  • prim adjunct, gen.lt. Mihai Florian Coldea, numit pe 27 iulie 2005
  • adjunct, gen,lt. Viorel Voinescu, numit pe 27 iulie 2005
  • adjunct, gen.mr. Ion Grosu, numit pe 7 martie 2008
  • adjunct, gen.lt. Dumitru Cocoru, numit pe 26 ianuarie 2009

Florian Coldea şi Viorel Voinescu au primit în timpul mandatului lui Traian Băsescu 3 stele de general, iar Ion Grosu şi Dumitru Cocoru au primit 2 stele de general. Ultimele ridicări în grad poartă data de 24 martie 2014. SRI a reprezentat o armă extrem de eficientă pentru Traian Băsescu. Pe 4 octombrie 2006, el l-a numit director pe George Maior, o mişcare prin care a dat o lovitură PSD-ului. De atunci, Maior şi SRI nu au mai ieşit din „linia Băsescu”. Acum, SRI (care oricum a lucrat şi lucrează în tandem cu DNA) s-a apropiat, ca şi DNA, de „linia Ponta”. Rămâne de văzut dacă noul director politic (şi civil), Eduard Hellvig, va avea vreo influenţă asupra „aripii militare” a conducerii instituţiei. De asemenea rămâne de văzut cum se va rezolva situaţia „acoperiţilor”, SRI fiind acuzat că în ultimii 10 ani a „implantat” în foarte multe domenii, inclusiv în mass-media”, „acoperiţi” şi agenţi de influenţă.

SIE – de 10 ani oamenii lui Băsescu se află la cârmă

În urma demisiei (pentru a se implica şi încurca socotelile în alegerile prezidenţiale) din toamna trecută a directorului civil/politic Teodor Meleşcanu, SIE este condus de către facţiunea militară a instituţiei:

  • General Silviu Predoiu – numit pe 18 noiembrie 2005 adjunct al directorului SIE şi director interimar din 22 septembrie 2014
  • Gen.lt. Vasilică Sârcă – numit pe 18 noiembrie 2005 adjunct al directorului SIE

Silviu Predoiu a primit 3 stele de general de la Traian Băsescu, iar Sârcă, 2 stele de general. Şi această instituţie a mers pe „linia Băsescu”, în prezent prestaţia SIE fiind una ceva mai discretă. Şi aici există şi trebuie rezolvată chestiune „acoperiţilor”. (De menţionat că pe 29 decembrie 2004, la o primă întâlnire cu activul SIE, Traian Băsescu îşi începea astfel discursul: „Schimbarea Preşedintelui României nu va însemna procese de schimbare în structurile Serviciului de Informaţii Externe”.)

STS – conducere neschimbată din decembrie 2005

Pe 7 decembrie 2005, Traian Băsescu l-a numit la şefia STS (serviciul de telecomunicaţii speciale) pe Marcel Opriş, până atunci un personaj secundar în cadrul instituţiei. Tot pe 7 decembrie 2005 au fost numiţi şi adjuncţii lui Opriş. Este vorba de Ionel Balaure şi Ionel Sorinel Vasilică. Ca şi celelalte instituţii de forţă, nici STS nu a ieşit deloc din „linia Băsescu”. Au existat acuzaţii privind implicarea STS în alegerile prezidenţiale din 2009. Acum, în 2015, conducerea STS a fost acuzată de Antena 3 şi România TV (fără să fie însă prezentate şi probe) că ar fi intenţionat să instaleze „fir roşu” la reşedinţa de la Scroviştea a lui Traian Băsescu. STS a negat acuzaţiile. (Pe 4 ianuarie 2005 un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale suna astfel: La finalul intalnirii cu conducerea STS, seful statului a tinut sa precizeze ca nu are în intentie sa „zdruncine sistemul prin reorganizari inutile, atâta timp cât performanţa Serviciului nu justifică acest lucru”.)

SPP – aceeaşi conducere din 2005

Lucian Pahonţu, numit pe 8 decembrie 2005 la conducerea SPP, şi Gabriel Creţu (prim adjunct al directorului instituţiei), numit la aceeaşi dată, sunt şi în prezent numerele 1 şi 2 din instituţie.

ICCJ: Lidia Stanciu s-a sucit cu 180 de grade

Pe 16 septembrie 2010, Lidia Stanciu era numită la şefia ÎCCJ (propunerea a venit de la ministrul de atunci al Justiţiei, dar se ştie cine se afla în spatele propunerilor importante în timpul guvernelor Boc), iar pe 13 septembrie 2013 a fost reînvestită prin semnătura lui Traian Băsescu. Timp de 4 ani, adversarii lui Traian Băsescu au fost şi „adversarii” Lidiei Stanciu. După 21 decembrie 2014, Lidia Stanciu s-a răsucit 180 de grade şi au apărut dosarele care ar fi trebuit să apară în anii precedenţi. Mai mult, în ultimele zile, Lidia Stanciu a intrat într-un conflict deschis cu Traian Băsescu, pe care l-a reclamat la inspecţia judiciară a CSM pentru ultimele sale declaraţii.

Autoritatea Electorală Permanentă

Preşedinte al AEP este Ana Maria Pătru, care deţine funcţia din luna mai a anului 2012, fiind propusă de PDL, dar numirea a venit „în plic” de la Palatul Cotroceni. Şefa AEP nu a avut însă o marjă de mişcare prea mare, fiind flancată de doi vicepreşedinţi propuşi de PNL până acum o lună de zile, iar în prezent, este încadrată de un vicepreşedinte propus de PNL şi de unul propus de PSD. Toată lumea se aştepta ca Ana Maria Pătru, şi în calitate de membră a BEC, să aibă o poziţie tranşantă în noiembrie 2014, legată de chestiunea votului din diaspora.

Ce nu are Traian Băsescu, dar …

Conducerea Parchetului Gernaral este asigurată de procurorul Tiberiu Niţu, acesta fiind trecut ca „om al lui Ponta”. Aici este marea pierdere a lui Traian Băsescu, dacă ţinem cont de faptul că Laura Codruţa Kovesi, deşi îl eclipsează pe Niţu, a „întors armele”.

Băsescu a „pierdut” ANI şi DIICOT

Singurele instituţii de forţă care nu mai au în conducere o persoană numită sau agreată de Traian Băsescu sunt ANI şi DIICOT. Şefii celor două instituţii, Horia Goergescu şi Alina Bica, nu şi-au pierdut funcţiile în urma plecării lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni, ci din cauza problemelor extrem de complicate pe care le au cu… DNA. Este adevărat, se poate pune o întrebare: dacă Traian Băsescu ar fi fost în mandat şi în 2015, cei doi ar fi avut sau nu probleme? Răspunsul pare mai degrabă negativ, ţinând cont că faptele de care sunt acuzaţi cei doi sunt din plină „epocă Băsescu” şi erau bine cunoscute procurorilor şi celor de la SRI.

Primul numit, primul căzut

Pentru amatorii de statistici, prima numire „sonoră” făcute de Traian Băsescu a fost cea din 19 ianuarie 2005: Horia Roman Patapievici – director la ICR. Cum suna atunci mesajul prezidenţial: „Dinamismul necesar instituţiilor de cultură l-a determinat pe preşedintele României să îi propună domnului Horia Roman Patapievici să continue această activitate. Domnul Patapievici este o figură binecunoscută a vieţii publice româneşti, a culturii noastre contemporane, este un om dinamic, activ, este combativ, un om principial, este cel care s-a luptat foarte mult pentru deschiderea arhivelor fostei Securităţi. Este un om de care, cu siguranţă, cultura română are nevoie. Dacă România trebuie să se reprezinte mai mult în afară, atunci cultura română este o carte de vizită foarte potrivită. Preşedintele Traian Băsescu este convins că domnul Patapievici are o mână bună în a duce mai departe activitatea Institutului Cultural Român”. Mesajul a fost citit de Claudiu Săftoiu, pe atunci consilier. Coincidenţă, HR Patapievici, primul numit într-o funcţie de Traian Băsescu, este şi primul care a căzut, în 2012, când a venit la putere guvernul Ponta 1. Dar deşi au ieşit la iveală documente de la ICR cu modul în care a fost gestionat banul public, şi au existat şi sesizări privind acest aspect, nimeni nu a auzit în ultimii 3 ani de vreun „dosar ICR”

LUCIAN GHEORGHIUPublicat Vineri, 17 aprilie 2015