Mircea Cărtărescu, cel mai editat autor român în viață…

– On Tue, 11/22/16, Ghe. Seitan

> From: Ghe. Seitan
> Subject:

             Cât cheltuie statul pe imaginea lui Cartarescu
> To:
> Date: Tuesday, November 22, 2016, 12:33 PM
> Imaginea
> lui Cărtărescu a costat statul 4.086.887.500
> leiACTUALITATE • TOP
> NEWSDocumentele
> oficiale intrate în posesia noastră scot la iveală faptul
> că numai pentru traduceri, deplasări şi drepturi de
> autor, Mircea Cărtărescu a primit de la Institutul
> Cultural Român, doar între anii 2009-2012, uriaşa sumă
> de 4.086.887.500 lei, bani proveniţi de la bugetul
> statului!Cu
> aceşti bani s-a construit artificial imaginea unui scriitor
> pe care, chipurile, toate editurile de pe planetă s-ar fi
> îngrămădit să-l traducă, cînd (sic!), de fapt, toate
> traducerile din străinătate erau rodul unor aranjamente de
> culise, prin care se sifonau banii publici!Cărtărescu
> a avut în aceşti ani un statut privilegiat între
> scriitorii români. În timp ce majoritatea oamenilor de
> litere îşi publică operele în regie proprie,
> încercînd, cu eforturi de neînchipuit, ca volumele să
> ajungă în librării, el, Cărtărescul, primea bani de la
> stat şi pentru a-şi scrie cărţile (rezidenţele nu sînt
> incluse în statistica de mai jos), şi să le publice, şi
> să fie traduse în toate limbile pămîntului, şi să
> aibă cronici prin diverse publicaţii, şi să le lanseze
> prin toate capitalele lumii, dar şi pentru ca autorul să
> se relaxeze după un astfel de efort, fiind însoţit
> deseori şi de familie!Aşa
> s-a creat acest mit al scriitorului Mircea Cărtărescu,
> veşnic candidat la Premiul Nobel, statut pentru care
> autorul „Levantului” trebuia să plătească. Şi a
> „plătit”, devenind editorialist săptămînal al lui
> Traian Băsescu, patronul oficial al ICR, pe care l-a pupat
> prin toate părţile, l-a hiperbolizat pînă la greaţă
> („e un preşedinte pentru alte coordonate istorice”), de
> care, însă, se despărţea ori de cîte ori sondajele
> arătau că acesta va pierde puterea! Cum reveneau lucrurile
> la normal, Cărtărescu iar se punea pe pupat. Şi tot aşa,
> în toţi aceşti opt ani din urmă.Vă
> prezentăm mai jos cifrele oficiale obţinute din evidenţa
> ICR din ultimii ani, referitoare la Mircea Cărtărescu,
> care arată dimensiunea unui jaf nemaiîntîlnit în cultura
> românească, prin care armata de troglodiţi din jurul ICR
> reuşise să pună pe picioare o adevărată reţea,
> folosită deseori chiar în jocurile politice.Două
> plăţi pentru o singură carte?Primul
> tabel arată sumele cheltuite de ICR pentru traducerile unor
> cărţi ale lui Cărtărescu, mai exact „Orbitor”, „De
> ce iubim femeile?” şi „Travesti”.
> Precizăm că Mircea Cărtărescu, pentru întreaga sa
> operă, a încheiat un contract de exclusivitate cu Editura
> Humanitas, astfel încît o parte din banii primiţi de la
> ICR intră automat şi în contul lui Gabriel Liiceanu
> pentru dreptul de copyright!Numai
> în 2009, ICR a plătit 1.235.170.100 lei pentru traducerea
> romanului „Orbitor” în limba franceză sub tilul
> „L’Aile tatouée”, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura
> Denoël, Paris, 2009, traducere în limba franceză de Laure
> Hinckel.Deşi
> aceasta este singura traducere din Cărtărescu apărută
> în 2009, observăm în tabelul alăturat că în acest an
> se plătiseră două facturi: una de 49.078,69 RON şi alta
> de 74.438,32! Explicaţiile acestei ciudăţenii trebuie să
> fie oferite de către cei care au gestionat pînă acum
> banii ICR-ului.La
> aceste sume se adaugă, după cum se vede în tabelul 3,
> suma de 5.205,88 RON, reprezentînd cheltuieli de deplasare,
> necesare, probabil, pentru lansarea cărţii în
> Franţa.Dar,
> iată lista completă a plăţilor făcute de către ICR
> pentru Mircea Cărtărescu:TRADUCERI
> DIN MIRCEA CĂRTĂRESCU2009ORBITOR49.078,69ORBITOR74.438,32TOTAL
> 2009123.517,012010ORBITOR48.204,76DE CE
> IUBIM FEMEILE19.516,34TOTAL
> 201067.721,102011ORBITOR58.260,29TRAVESTI15.149,78ORBITOR17.366,00TOTAL
> 201190.776,072012ORBITOR54.230,99TOTAL
> 201254.230,99TOTAL
> TRADUCERI336.245,17DREPTURI
> DE AUTOR PENTRU MIRCEA
> CĂRTĂRESCU20102.276,00201124.552,00201214.917,946.303,00TOTAL
> DREPTURI DE AUTOR48.048,94DEPLASĂRI
> PENTRU MIRCEA CĂRTĂRESCU20095.205,8820102.484,06201114.324,4820122.380,22TOTAL
> DEPLASĂRI24.394,64TOTAL
> CHELTUIELI PENTRU MIRCEA CĂRTĂRESCU408.688,75Este
> incredibilă uşurinţa cu care Patapievici, în cîrdăşie
> cu Gabriel Liiceanu (titularul copyright-ului), au risipit
> cu Cărtărescu peste 4 miliarde de lei de la buget, adică
> echivalentul a 1000 de pensii amărîte, exact în perioada
> în care Guvernul Boc tăia chiar aceste pensii mici,
> impozitîndu-le pe motiv că nu mai sînt bani la
> buget!!!Cărţi
> cu paşaport turistic!Reamintim
> că aceste peste 4 miliarde de lei au fost cheltuite pentru
> Mircea Cărtărescu doar între 2009-2012, autorul fiind
> clientul banilor publici şi în anii anteriori, însă
> cifrele respective nu ne-au parvenit încă.Iată
> şi lista traducerilor apărute în perioada la care facem
> referire:-
> L’Aile tatouée, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura
> Denoël, Paris, 2009 (traducere în limba franceză de Laure
> Hinckel)-
> Cegador (Orbitor. Aripa stângă), Editura Funambulista,
> Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Manuel Lobo
> Serra)- El
> Ruletista (Ruletistul), Editura Impedimenta, Madrid, 2010
> (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de
> Eribe)-
> Orbitor. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Bokvennen, Oslo,
> 2010 (traducere în limba norvegiană de Steinar
> Lone)- De
> Wetenden (Orbitor. Aripa stângă), Editura De Bezige Bij,
> Amsterdam, 2010 (traducere în limba neerlandeză de Jan
> Willem Bos)- Der
> Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Viena,
> 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt
> Csejka)-
> Lulu (Travesti), Editura Impedimenta, Madrid, 2011
> (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de
> Eribe)-
> Blinding, (Orbitor), Editura Archipelago Books, New York,
> 2013 (traducere în limba engleză)-
> Γιατί αγαπάμε τις γυναίκες (De ce
> iubim femeile), Editura Allotropo, Atena, 2011 (traducere
> în limba greacă de Panos Apalidis)-
> Corpul (vol. II al trilogiei Orbitor), 2012, Editura
> vieneză Paul Zsolnay-
> Jurnal. 1994-2003, 2012, Editura Albert Bonniers din
> Stockholm- De
> ce iubim femeile, 2012, la Plymouth, Marea
> Britanie-
> Aripa dreaptă (vol.III din Orbitor), 2012, Editura
> Bokvennen, Oslo, Norvegia-
> Travesti, 2012, Editura Impedimenta, MadridCa
> să avem tabloul complet al tratamentului preferenţial de
> care beneficiază Mircea Cărtărescu, iată ce acţiuni de
> promovare anunţă editura Humanitas numai pentru lansarea a
> două cărţi, „Corpul” în
> Austria şi „Jurnal” în
> Suedia:„În
> perioada 24 oct.- 3 nov. în Austria, Elveţia şi Germania
> cu lecturi publice în Berlin, Leipzig, Frankfurt, Salzburg,
> Viena, München, Basel şi Zürich… Turneul de promovare
> din Suedia va cuprinde întâlniri cu publicul la Stockholm,
> Göteborg şi Malmö, evenimentul principal fiind o
> discuţie publică la Litteraturhuset din
> Stockholm”.Ne
> poate spune actuala conducere a ICR cît urma să coste
> huzurul lui Cărtărescu din această toamnă? Şi, mai
> ales, dacă fondurile destinate mai sînt
> valabile?De
> fapt, toate mofturile acestea legate de „promovare” nu
> sînt decît banale pretexte pentru o excursie prin Europa,
> nicidecum semnul vreunui interes din partea iubitorilor de
> literatură din diverse ţări!Dovada?
> Iat-o! Dacă lecturaţi lista de mai sus a cărţilor lui
> Cărtărescu, traduse între 2009-2012 (ca să înlăturăm
> orice speculaţie, precizăm că lista a fost copiată după
> Wikipedia şi completată cu datele de pe site-ul editurii
> Humanitas), veţi observa subliniate cu literă roşie două
> dintre ele:- Der
> Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Viena,
> 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt
> Csejka)- Corpul
> (vol. II al trilogiei Orbitor), 2012, Editura vieneză Paul
> ZsolnayAşadar,
> aceeaşi carte, vol. 2 al romanului „Orbitor”, care are
> subtitlul „Corpul”, este tradusă în 2011 la editura
> Zsolnay din Viena, iar un an mai tîrziu este tradusă din
> nou la aceeaşi editură! Nu era suficientă suplimentarea
> tirajului dacă prima tranşă s-a epuizat aşa de rapid?
> Şi dacă în 2011 chiar s-au bătut austriecii şi nemţii
> pe cartea lui Cărtărescu, de ce trebuia să se mai
> organizeze în 2012 acţiunea de „promovare”?Ori,
> nu cumva tirajul din 2011 era aproape confidenţial şi, un
> an mai tîrziu, trebuiau să mai fie storşi nişte bani de
> la buget, mizîndu-se pe faptul că nimeni nu va îndrăzni
> să controleze vreodată ICR-ul, adică instituţia aflată
> sub pălăria Preşedinţiei?Iată
> de ce, noua conducere a ICR trebuie să ne comunice urgent
> că a stopat suma prevăzută pentru plimbările din
> această toamnă ale lui Mircea Cărtărescu!Ce
> este, de fapt, „Orbitor”?Nu e
> locul aici să analizăm opera lui Cărtărescu şi nici nu
> vom face acest lucru, rezervîndu-ne plăcerea pentru altă
> ocazie. Totuşi, cîteva chestiuni trebuie să fie
> reţinute.Conform
> propriilor declaraţii din interviuri, Mircea Cărtărescu a
> scris acest roman „sub
> influenţa lui Thomas Pynchon”, aşa cum
> „Levantul” (des citita carte de către Traian Băsescu
> şi Elena Udrea) fusese scris sub influenţa lui James
> Joyce.De
> altfel, chiar de la primul volum de versuri, Cărtărescu a
> fost acuzat de plagiat, scandal care, la vremea respectivă,
> a fost stins cu formula: „a
> împrumutat tehnica enciclopedizant-alexandriană de la T.S.
> Eliot”!Aşadar,
> putem să vorbim despre orice altceva la Cărtărescu, dar
> nu şi despre originalitate, trăsătură pe care
> suţinătorii săi se străduiesc s-o sublinieze în ciuda
> evidenţelor.Ce
> este original la Cărtărescu este stilul vulgar pe care
> croşetează eventualul discurs literar. L-a exersat chiar
> şi în poezie, cititorii noştri fiind deja familiarizaţi
> cu volumul „40238 TESCANI”, despre care am mai scris
> aici (vezi la http://www.cotidianul.ro/si-nevasta-lui-cartarescu-este-abonata-la-banii-icr-182519/),
> volum pe care criticul Alex. Ştefănescu îl numea „text
> în grup” pentru excesul de sexualitate din
> interiorul său. Acolo, împreună cu viitoarea lui soţie,
> poeta Ioana Nicolaie, pe atunci nevasta bunului său prieten
> Gelu Vlaşin, Cărtărescu scria „celebrele”
> versuri: „Numai
> când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip
> mustăcios, cu ochi negri şi cu nasul drept s-a iţit
> dintre cârlionţi şi mi-a băgat limba drept în
> gură”.Apetenţa
> pentru astfel de formule poetice s-a păstrat şi
> în „Orbitor”,
> unde personajele sale (cum singur scria într-un fel de
> drept la replică) spun pe şleau: „îmi
> bag pula în regina Angliei”! Sîntem curioşi cum a
> fost tradusă această expresie în engleză şi care este
> reacţia autorităţilor în faţa acestei adevărate crime
> de lèse-majesté.Despre
> începutul scrierii romanului „Orbitor” ne
> povesteşte chiar soţia lui Cărtărescu într-un interviu
> din revista „AS”,
> nr. 872 din 2009: „Pe
> noi ne-a ajutat plecarea la Berlin. Mircea deţinuse o
> bursă importantă a statului german şi l-am însoţit.
> Timp de aproape doi ani am stat departe de ţară, de
> prieteni, de familie, dar nedespărţită de Mircea nici o
> secundă. Nici pînă la pîine nu mergeam separat. Asta
> ne-a legat extraordinar, dar mi-a dat şi o senzaţie de
> inadecvare, în momentul în care ne-am reîntors în ţară
> şi a trebuit să îmi găsesc un loc de muncă. Mircea m-a
> cerut în căsătorie într-un autobuz
> berlinez”.Dacă
> poate cineva să ne explice ce a stat la baza (sic!) acestei
> burse germane, ar fi foarte bine, dar este ilogic ca un
> scriitoraş din România (şi asta era pe atunci
> Cărtărescu) să primească o bursă din partea statului
> german pentru… a scrie un roman! Iar în acea bursă, o
> adevărată rezidenţă de creaţie, să meargă împreună
> cu – în acea vreme – amanta sa!Şi
> huzurul familiei Cărtărescu n-a încetat odată cu acea
> bursă. Ne dă amănunte tot soţia lui, care, cu o
> naivitate teribilă, povesteşte mai departe: „Eu
> şi Mircea ne-am scris cărţile în străinătate. Am mers
> în diverse locuri unde el a primit burse sau rezidenţă.
> Ni se asigurau casă şi bani suficienţi cît să trăim
> decent şi să ne permitem să ducem şi copilul la
> grădiniţă. Am avut un noroc extraordinar. Şi acum, abia
> aştept să plecăm la Berlin. Îl vom lua şi pe Gabriel cu
> noi şi-l vom înscrie la şcoală acolo”.Toate
> aceste ciudate finanţări pentru un scriitor român îl fac
> pe Mircea Cărtărescu nu numai un profitor al banilor de la
> bugetul statului român, ci şi un client al finanţărilor
> transnaţionale, în spatele cărora nu pot sta interese
> literare, ci de altă natură. Cum şi-a decontat el aceste
> privilegii poate că am afla doar dacă am citi cu atenţie
> articolele sale din presă, căci, nu întîmplător,
> ditamai scriitorul, veşnic abonat la Premiul Nobel, a scis
> săptămînal editoriale politice prin ziare!Dar,
> ceea ce aşteptăm imediat de la cei responsabili este
> explicarea sumei uriaşe cu care a fost susţinut
> Cărtărescu cu bani din bugetul şi aşa sărac al
> României. Căci nu este el buricul pămîntului, pentru ca,
> dintre toţi scriitorii români, să beneficieze de huzur,
> în timp ce toţi ceilalţi se chinuiesc să-şi scoată
> cărţile prin sponzorizări mărunte care abia asigură un
> tiraj de cîteva sute de exemplare! Ca să nu mai vorbim de
> traduceri în vreo limbă de mare circulaţie, în timp ce
> Cărtărescu, pe bani publici, cred că este tradus şi în
> limba urşilor polari!Deşi
> nu este în literatură decît un compilator, prin
> susţinerea mai marilor băsişti spirituali ai acestor
> vremuri, Cărtărescu dă impresia că el este cel care-i
> întinde pe spate gelul potrivit lui Gabriel Liiceanu, în
> celebra scenă din romanul filosofului, „Scrisori
> către fiul meu”, unde se vorbeşte despre „voluptatea” şi „răsfăţul”duşului
> matinal, urmate de geluirea hoitului.Căci
> ce altceva este dispreţul faţă de banii publici, din care
> se dau pensii amărîţilor, dacă nu o voluptate şi un
> răsfăţ, pe care anumiţi scriitori le-au împrumutat de
> la politicienii care-şi cumpără stikuri de buze şi creme
> anale din banii statului? Dacă nu cumva raportul de
> influenţă o fi
> invers!