63 de ani de la arestarea elevilor de la Liceul Radu Negru

Volumul ,,Experimentul Tîrgşor“ scris de Victor Roşca, fost deţinut politic arată viaţa şi chinurile elevilor din această închisoare comunistă

Lansarea cărţii a avut loc la sediul Fundaţiei Negru Vodă de sărbătoarea Sf. Petru şi Pavel

    La mijlocul veacului trecut, Liceul Radu Negru forma elitele României. Absolveau cele mai bune clase de elevi care ajungeau studenţi la facultăţile din toate colţurile ţării. Instalarea regimului comunist n-a ocolit nici elevii şi nici pe dascălii lor de la Liceul Radu Negru. Promoţia 1948 a fost arestată de pe băncile examenului de bacalaureat. Au fost mulţi elevi din acea promoţie care au înfruntat ororile noii Siguranţe devenită Securitate. Închisoarea Tîrgşor i-a adunat pe toţi elevii de la liceele de elită din ţară pentru a le ,,corecta“ comportamentul. Printre cei care au fost încarceraţi la Târgşor şi supuşi unui experiment de dezumanizare a fost şi Victor Roşca din Rîuşor. Unul dintre cei mai buni elevi din liceul făgărăşean. A excelat la matematică şi a promovat într-un an două clase. Inteligenţa, ambiţia şi eforturile lui au fost stopate brusc şi inuman de regimul comunist. După 63 de ani de la acea arestare, Victor Roşca, stabilit din 1988 în Canada, a scris toate ororile de atunci. Volumul ,,Experimentul Târgşor“ lansat la Făgăraş, miercuri, 29 iunie a.c.,
este dedicat elevilor de liceu chinuiţi în acel penitenciar al cruzimii. La lansare au participat colegii de suferinţă de atunci. Nişte persoane cu tîmplele albe, dar cu privirile agere. Unii dintre ei s-au revăzut acum prima dată după şase decenii. ,,Am scris această carte ca pe un omagiu adus generaţiei de adolescenţi, elevi de liceu, care au avut curajul să se opună dictaturii comuniste şi să refuze colaborarea cu diavolul, atunci cînd cea mai mare parte a populaţiei se supunea cuminte, cedînd în faţa forţei brutale. Am surprins aici aventurile lor carcerale, în momente de viaţă şi de moarte. Unele fragmente sînt amuzante, altele nu sînt în stare să vă facă să visaţi. Fără să simţiţi, sînteţi purtat prin multiple hăuri ale urii umane, unde riscul de a vă cutremura este real“ a spus Victor Roşca, autorul volumului, el însuşi închis la Tîrgşor.
Al doilea volum despre ororile regimului comunist
,,Experimentul Târgşor“ este al doilea volum al lui Victor Roşca după ,,Moara lui Kalusek“ publicată în 2007. ,,Această carte are o istorie lungă, începută în urmă cu 60 de ani. În urmă cu 5 ani am îngrijit volumul ,,Moara lui Kalusek“ a d-lui Victor Roşca şi de atunci se preconiza un nou volum despre elevii de la Liceul Radu-Negru arestaţi în anii ’48-’49 şi care au ajuns apoi în închisoeile de la Târgşor, Gherla, Aiud. Este o carte hibrid care nu se adresează doar specialiştilor ci tuturor. Este un roman care te prinde, o carte tragică, lectura ei te pune pe gînduri. Este ca acel sirop de pătlagină pe care-l luăm cînd tuşim, este dulce, dar şi tratează. Şi această carte are darul să vindece“ a spus Cosmin Budeancă, editorul cărţii.

Au fost arestaţi copii de 8-9 ani
,,Salut un astfel de eveniment care completează memorialistica editată despre acea perioadă. Peste ani şi ani, alţi cercetători care nu vor mai avea avantajul de a vorbi cu eroii rezistenţei care astăzi mai sînt printre noi, vor lua dosarele din arhivele fostei securităţi unde sînt foarte multe neadevăruri şi vor consulta şi cărţile de memorialistică pentru a vedea adevărul. Aceste cărţi vor fi din ce în ce mai rare pentru că nu sînt bani pentru editarea lor. Toţi le-am tipărit cu bani din buzunoarele noastre care şi aşa sînt foarte puţini. Am studiat şi au arhivele CNSAS şi am aflat lucruri incredibile. Au fost anchetaţi de securitate şi elevi de 8-9 ani. Este un record mondial. Cît am putut să fim de ticăloşi. Am constatat că niciunul dintre noi nu a căzut în ghiarele securităţii decît prin trădare. Cei de la Tîrgşor au primit 7-10 ani fiecare, au intrat în închisori înainte de revoluţia din Ungaria. Toţi au fost adevărate jaloane ale onoarei. Nu pot să nu-l amintesc pe Aurel Strîmbu de la Şinca Veche. A purtat primnele lanţuri pe mozaicul de la închisoarea Codlea. Nu-l pot uita pe învăţătorul Octavian Popaiov din Sâmbăta de Sus care s-a stins la doar 52 de ani din cauza bolilor survenite din cauza suferinţelor din închisoare. De cîte ori trec pe la Sâmbăta opresc la cimitirul din sat să aprind la mormîntul lui o lumînare. De astfel de oameni ar fi avut nevoie ţara. De asta a ajuns ţara în aşa hal. Acum spălăm vasele italienilor, tăiem lemnul pentru turci şi alte naţii. De 20 de ani exportăm tinereţea şi inteligenţa românească, aşa conducători avem. Nu sîntem în stare să ne cinstim eroii“ a spus preşedintele AFDPR, Octav Bjoza.
Primarii Făgăraşului puşi doar pe căpătuială

,,Aici în leagănul rezistenţei anticomuniste nu există un monument. Pe toţi care s-au perindat la conducerea oraşului Făgăraş nu i-a interesat decît căpătuiala. N-au fost în stare să edifice un monument pentru cei care au fost ucişi în lupta anticomunistă. M-am întîlnit şi cu actualul primar, dar n-a fost interesat de istoria zonei. Nu ne-a repartizat o locaţie pentru a ne face noi monumentul. Ba că este lîngă Cetate, ba că este în centru, ba că este prea aproape de biserică. Niciunde nu era potrivit acest monument. Dar oamenilor, cum să fie prea apropae de biserică? Noi pentru ce am luptat, pentru credinţă. Aceasta ne-a ţinut în viaţă de-a lungul anilor în cruntele închisori comuniste. Nici hunii, nici turcii, nimeni n-a prădat ţara asta precum românii în ultimii 20 de ani. Noi ne-am iertat călăii, dar suferinţa noastră nu s-a terminat după decembrie 1989. Nu m-am simţit umilit în închisorile comuniste cum m-am simţit atunci cînd m-au angajat la munca de joc, după eliberarea din închisori în 1964, şi m-au supravegheat nişte incompetenţi. Memoriile lui Corneliu Ursu zac la mine în birou la AFDPR pentru că n-a avut bani să le publice. Nimeni, nici primărie nici alte foruri n-au vrut să se ocupe de astfel de acţiuni. Parlamentul nu este decît o faună de rechini şi caracatiţe. Nişte cameleorni care îşi schimbă locul în funcţie de culoare. Asta se întîmplă azi. Vreau să amintesc un nume: Nistor Man. Dosarul lui m-a impresionat, tăria lui de a înfrunta gardienii închisorilor şi izolatorul dar nu şi-a trădat camarazii. Astăzi nu mai întîlnim oameni ca el“ a mai spus Octav Bjoza, preşedintele AFDPR. 

,,Cît rău ne-au făcut?“
,,Am venit de la Tg-Mureş pentru a fi alături de colegul meu de suferinţă, Victor Roşca. M-am aflat printre cei care au trecut prin Târgşor şi alte închisori. Am fost arestat de două ori cu 13 ani de detenţie. Am avut acasă două ceremoniale de înmormîntare. Dar iată-mă aici, acum. Se spune că orice cuvinte rostite se înregistrează undeva în eternitate şi vor fi auzite cîndva. De aceea trebuie să fim atenţi la tot ceea ce spunem şi rostim pentru că, la un moment dat, ele vin înapoi. Generaţia de la Târgşor a fost o generaţie a onoarei, a sacrificiului. Eram conştienţi că trebuie să răspundem chemării. Instinctul naţional de apărare a naţiunii române ne-a urmărit tot timpul. Conducătorii au reuşit să distrugă toate valorile, să înlocuiască noţiunea de bine, de frumos, statutul de drept cu ura, delaţiunea. Au distrus noţiunile de familie, de credinţă, adevărul. Cît rău ne-au făcut? Greu de spus. Un filozof grec din miile care au fost a spus că ,,răul este fără limită, iar binele este puţin, ordonat şi luminos“ — a susţinut în luarea sa de cuvînt Nistor Man, fost deţinut politic. 

Comunismul a fost condamnat în declaraţii, dar nu într-un proces
,,Preşedintele ţării a condamnat comunismul, dar n-a fost niciun proces. De ce nu s-a mers pînă la capăt? Pentru că sînt şi acum în frunte acei culpabili. Doar cînd ei dispar se va face procesul de condamnare a comunismului. Vreau să punctez cîteva situaţii despre ceea ce am trăit noi în închisorile comuniste. În nicio închisoare nu s-a făcut foc pe timp de iarnă. Dubele cu care eram transportaţi de la o închisoare la alta erau adevărate etuve ale morţii. Hainele cu care am fost îmbrăcaţi ani de zile în închisori erau putrezite pe noi, îmbibate de praf, transpiraţie, mizerie. Primul martir pe care eu l-am cunoscut a fost un copil arestat la 15 ani care a murit trei ani mai tîrziu din cauza chinurilor din închispoare. La doar 18 ani s-a stins. Cît rău a putut face acel copil regimului? În cartea lui Victor Roşca este descrisă evadarea de la Târgşor care a fost urmată apoi de o lună de teroare. Sistemul de reeducare de la Piteşti, Gherla a fost de nedescris. Nemeş a dat ordin lui Dumitrescu, directorul de la Piteşti, să împartă deţinuţii în două părţi: cei care acceptă reeducarea şi cei care nu acceptă. Au fost cîţiva deţinuţi care au acceptat-o printre care Ţurcanu. Greva foamei în închisori s-a făcut pentru lucruri simple precum respectarea regulamentului închisorii: mişcare zilnică, hrană. O metodă de exterminare a nostră a fost înfometarea. Foamea a fost cruntă, nu însemna doar senzaţia de foame ci toate organele, osul, unghia sufereau de foame“ a mai spus Nistor Man de la Tg-Mureş. 

A 60-a aniversare a promoţiei 1948
Lansarea cărţii ,,Experimentul Târgşor“ a fost şi un bun prilej pentru a se reuni colegii de clasă de la Liceul Radu Negru, promoţia 1948. Atîţi cîţi mai sînt în viaţă. Din 42 de elevi cîţi au fost arestaţi din timpul bacalaureatului, mai trăiesc azi vreo 10. Toţi au sărbătorit a 60-a aniversare la Făgăraş, la sediul Fundaţiei Negru-Vodă. Şi-au amintit de toţi colegii care au pierit în închisoare sau după eliberare. Le-au rostit numele, au vorbit despre ei după care au făcut o fotografie de grup. Gicu Stănici, prezent la eveniment, a înmînat autorului volumului o diplomă sub titulatura ,,Coleg de onoare“ şi l-au felicitat pentru activitatea derulată în clasa lor, mai ales la matemtică unde a fost cel mai bun. Victor Roaşca a fost şeful Frăţiilor de Cruce de la Radu Negru, iar colegul său, Ioan Glăjar, a fost secretarul organizaţiei. 

Pentru comunişti, deţinuţii politic erau consideraţi animale

,,Au venit aici colegii de suferinţă de la Târgşor. N-a contat distanţa şi au venit de la Tg-Mureş, Sibiu, Braşov, Sighişoara. Am scris cartea pentru miile de elevi de liceu. Eram la închisoarea Târgşor elevi între 12 şi 21 de ani. Cînd m-au arestat eram la bacalaureat. Stam în gazdă cu Mogoş şi Mazilu. I-au ridicat şi pe ei şi pe Iulius Scorei, Stănici, Tuţu Stroia şi alţii. Am relatat suferinţele în primul meu volum ,,Moara lui Kalusek“ unde m-am referit la moara de tortură practicată de şeful Siguranţei din Braşov, Kalusek. Am cerut la CNSAS să-mi studiez dosarul, avea 800 de pagini. În România a fost unic faptul că elevii au fost închişi. Erau închisori de copii. Au fost două experimente, Piteşti unde au fost duşi studenţii, iar Târgşor elevii. Demascarea de la Piteşti a distrus pentru toată viaţa mii de tineri. La Târgşor eram copii. Au folosit metoda Pavlov care aducea avantaje şi penalizări. dacă recunoşteai primeai pachet lunar, plimbare, citeai cărţi comuniste. Cei care nu recunoşteau mergeau la izolator, la pedepse crunte. Comuniştii pornau de la ideea că omul este animal, nu are conştiinţă şi face totul din interes. Vreau să-i amintesc aici pe Ion Bărcuţean, Ion Glăjar, Ion Roşca. Mîna mea dreaptă era Glăjar. În grupul nostru am fost la început doar noi, după care într-un an am ajuns la 21. Nu toţi au fost descoperiţi de securitate, dar pe noi ne-au aflat. La Târgşor au adunat spuma elevilor din ţară. În Făgăraş au existat 8 grupuri totalizînd 65 de tineri din care 60 elevi. Primul grup avea 15 elevi, al doilea şase elevi, al treilea 18 elevi şi cinci tineri printre care a fost Ioan Roşca din Rîuşor. Un alt grup a fost format din elevii care studiau la Braşov printre care Gheorghe Sofonea, Pavel Borzea, Gheorghe Şovăială, Cîrje din Olteţ. Era grupul din Toderiţa în care era Cornel Vlad condamnat 15 ani. Erau elevii din Ohaba printre care era şi Cornel Comaromi şi alţii care au fost denunţaţi de Liviu Boer, un om al Securităţii“ a spus autorul Victor Roşca. 

Apostolii suferinţei
,,Ne-am întîlnit astăzi de sărbătoarea Sf. Petru şi Pavel. N-a fost întîmplător pentru că apostolii au văzut moartea martirică pe vremea lui Nero, iar noi reliefăm azi lupta şi jertfa grupurilor anticomuniste. Apostolii erau corifeii din vremea lor, deţinuţii politici au fost fruntaşii liceelor şi facultăţilor din ţară în care au studiat. Se alegeau elevii care aveau rezultate foarte bune la învăţătură şi care aveau onoare şi demnitate. Victor Roşca a fost un elev de elită, fruntaş la matematică. A absolvit două clase într-un an şacolar. Regimul comunist a vrut exterminarea elitelor intelectuale“ a spus protul Ioan Glăjar, promoţia 1948 de la Radu Negru, fost deţinut politic.

http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3169:martirii-liceului-radu-negru