Sfantul si Marele Sinod Panortodox 2016

In curand are loc la Constantinopol (in Fanarul din Istanbul) Sfantul
si Marele Sinod Panortodox, care trebuia sa aibe loc simultan cu
Conciliul Vatican II al Bisericii catolice, dar Razboiul rece si
tranzitia de la colectivismul ortodoxo-comunist la capitalismul
liberal, anglo-mozaic au fost tot atatea impedimente greu de depasit.

O retrospectiva. Imparatul si Sfantul Constinatin cel Mare a convocat
la Nicea primul Sinod / Conciliu al Bisericii unde a pus bazele
dogmatice, canonice ale noii religii de stat. Dezmembrarea Imperiului
Roman in cel de Rasarit si Apus a creat in timp doua ierarhi,
Biserici, care se despart in mod tragic la Marea Schisma. In urma cu
jumatate de secol papa Paul VI si patriarhul Athenagoras si in acest
an papa Francisc si partriarhul Bartolomeu s-au intalnit la Ierusalim,
rezultatul este un conses din ce in ce mai acceptat de totii crestinii
– Biserica universala respira cu doi plamani.

Ocuparea Crimeii de catre Federatia Rusiei, dupa ce in urma cu doua
decenii garanta inpreuna cu marile puteri granitele Ucrainei, crearea
Uniunii Economice Euroasiatica si mai ales reactualizarea
panortodoxiei si panslavismului readuce in actualitate Razboiul Rece.
Proiectul imperial al presedintelui Vladimir V. Putin surprinde,
pentru ca Rusia n-a depasit slabiciunea sovietica socio-economica,
dependenta de industria extractiva si scaderea demografica. O
modernizare a lumii greco-pravoslnice fara sau chiar inpotriva
occidentului este greu de imaginat, de aceea criza ucraineana de azi,
a slavilor orientali, este mai ales un sever semnal de alarma a lipsei
de unitate crestina.

Cele mai mari tari ortodoxe, Federatia Rusa si Romania sunt si cele
care sunt afectate cel mai mult de imensul esec din anul 1989, cand
toata lumea si cu atat mai mult crestinii din est si vest sperau in
refacerea unitatii de credinta si intr-un viitor comun. Fericitul papa
Ioan Paul II a venit in acest sens la Bucuresti, la Moscova n-a mai
apucat si de aceea lipsa de incredere a fratilor, resemnarea apasa
asupra tuturora.

In acest context Sinodul cauta raspuns la secularism, relativism,
indiferentismul religios, la migratia celor marginalizati,
persecutati, la criza economica, financiara, la saracie, la problemele
care framanta lumea. Cele 7 Sinoade ortodoxe au fost initiate,
deschise de imparati romani, cel din zilele noastre va fi prezidat de
patriarhul grec Bartolomeu sau de Putin, urmasul imparatilor,
protectorul panortodox? Renunta Moscova la intaietatea celei de a
treia Roma, la panortodoxie, ca raison d’État?

Partidul panortodox moldo-valaha – PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, USL – are
relatii ambivalente si cu occidentul si cu marele fratele de la
rasarit, dupa ce acesta i-a furat Tezaurul, Basarabia, Bucovina de
Nord, Tinutul Herta, urmeaza Transnistria. In ciuda tuturora, pana la
refacerea unitatii crestine, ortodocsii sunt solidari in fata
vestului. La anexarea Crimeii au venit langa rusi si voluntari
ortodocsi sarbi. Nu e un secret ca presedintele Victor, V. Ponta e si
cu vestul si cu estul pana se lipsezesc apele, in cea mai buna
traditie, in calea tuturor rautatilor, si dupa o expresia interbelica,
e si el ca si tovarasii lui inca in lanturile grele ale duhovniciei si
soborniciei constantinopolitane si moscovite.

Proiectul moldo-valah a „patra Roma“ (Nicolae Iorga) la Bucuresti se
creoneaza numai arhitectural. In curtea Palatul lui Ceausescu se
construieste acuma Catedrala Mantuirii Neamului, pentru care a facut o
donatie si papa Ioan Paul II. Subordonarea moldo-valahilor, a lui
Ponta fata de Putin, e fireasca, dar ambii vor a fi „rege si preot“
(Geneza 14, 17-24), crestini orientali autoritari. Cum va arata
Ortodoxia dupa Sinod?

Nostalgia ortodocsilor nu-i legata numai de gloria dictaturii de
dezvoltare din vremea lui Stalin si Ceausescu, ci de erodarea actuala
a increderii in sine, a demnitatii celor condamanti a fi pamanteni de
mana a doua, sortiti coruptiei si saraciei, cu credit si viata
neperformanta, mai ales la noua generatie a lui Putin si Ponta. Nu se
mai vrea revenirea la asprimea dictaturii ortodoxo-comuniste, ci
depasirea eternului impas social si material, a inegalitatii,
nedreptatii, crizei. Marele temele ale Sfantului Sinod.

Problemele patriarhilor ortodocsi sunt cele ale lumii, dar depasirea
resentimentelor acumulte un mileniu cere un efort a crestinilor din
vest si est.

Anatemizarea reciproca de la marea Schisma la Conciliul Vatican II
(1054-1965) face ca si azi ortodocsii se simt duhovniceste superiori
occidentalilor si vestul se uita cu condescendenta la situatia
materiala precara din est. Ortodocsii sunt mereu in criza si cei mai
saraci europeni.

Care sunt si cum s-a ajuns la prejudecati greu de depasit? Cruciatii
ocupa Constantinopolul si refac unitatea crestina. De atunci grecii au
o aversiune fata de apuseni, pe care catolicii au incercat sa o
depaseasca la Conciliul de la Florenta. Dupa caderea
Constantinopolului greco-ortodocsii devin antioccidentalii Sultanului,
care ridica o Cortina de Fier intre crestini. Inchizitia interzice
avorturilor pentru a depasit pierderile din vremea ciumei. Apoi, mai
numerosi, occidentali raspandesc Evanghelia pe toate continentele.
Infrant la Viena, Sultanul se retrage si ardelenii se uneasca cu Roma,
redevin occidentali.  Asta nu convine maghiarilor si greco-slavilor,
care-i vor pe valahi jos. In conflictul legat de Unire, Imperiul
trimite pe gen. Bukow cu misiunea de a face pace si desfiinta
manastirile contemplative, fara scoli, spitale etc., fara o activitate
utila Sf. Imperiu.

Razboaiele napoleoniene ii apropie pe romani prin cultura, masonerie
de vest. Cuza si regii vor si ei unirea cu Roma, dar ea e mereu
subminata. Romania Mare, opera ideii unitilor si faptei
moldo-valahilor, era fara vlaga, pentru ca nu s-a creat marea dioceza
latina promisa. In Razboiului Rece prejudecatiile de mai sus devin in
est canon laic.

1965 se renunta la anatemizarea reciproca la Constantinopol si Roma.
Cu toate astea Cruciadele, Inchizitia, Unirea, Bukow, esecul Romaniei
Mari, mai nou si oroarea de islamizarea occidentului sunt leitmotivele
unei aversiuni greu de intales la moldo-valahi, mai ales dupa vizita
Fericitului Ioan Paul II si aderarea Romaniei la UE. Cand va trece
Carpatii Biserica Unita cu Roma a Preafericitului Lucian cardinal
Muresan? Va infaptui Sinodul Panortodox unitatea de credinta dintre
ardeleni si moldo-valahi?

Schitarea dihotomiei milenare dintre greci si latini, dintre
Constantinopol / Moscova si Roma, dintre est si vest cu consecinte
dramatice si in vremea noastra este necesara atat pentru a percepe
dimensiunea istorica a Sfantului si Marelui Sinod Panortodox (ultimul
a avut loc in urma cu 1100 ani, in 787), cat si pentru a readuce in
constiinta, actualitate, imperativul si perspectivele refacerii
unitatii crestine de la Vancouver la Vladivostok, model universal de
civilizatie in era globalizarii fara granite.

www.viorel roman.ro
Bremen la 1 iunie 2014